Cerere de reabilitare (art.494 și următoarele c.p.p. art.134 și următoarele cod penal). Decizia 168/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2434/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 17 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 168
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursul declarat de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr. 155/28.02.2006 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. 1829/2006, având ca obiect cerere de reabilitare (art.494 și următoarele C.P.P. art.134 și următoarele Cod Penal)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul intimat, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului care vizează nelegalitatea deciziei nr. 155/28.02.2006 prin care Tribunalul Iașia respins apelul declarat de parchet împotriva sentinței penale nr. 70/11.01.2006 a Judecătoriei Iași care a constatat că a intervenit reabilitarea judecătorească a condamnatului cu privire la pedeapsa de un an și 10 luni închisoare, deși nu erau întrunite cumulativ condițiile de formă și de fond prevăzute de legiuitor. Nici în fața instanței de apel, condamnatul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de formă. Solicită admiterea recursului și respingerea cererii de reabilitare formulată de condamnatul.
Av., pentru condamnat, solicită respingerea recursului, arătând că atât instanța de fond cât și cea de apel, în mod corect au apreciat și au admis cererea de reabilitare formulată de condamnatul, ținând cont că în condițiile actuale nu orice persoană poate face dovada locului de muncă, atâta timp cât se lucrează la negru.
Condamnatul intimat, având ultimul cuvânt solicită respingerea recursului și admiterea cererii de reabilitare, arătând că i se îngrădește un drept, a este adevărat că a mai avut condamnare la amenda penală, amendă pe care a achitat o, dar infracțiunea de lovire pentru care a fost condamnat a fost comisă în condiții de legitimă apărare.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Prin decizia penală nr.155/28.02.2006 a Tribunalului Iașis -a dispus:
"Respinge ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani, împotriva sentinței penale nr.70/11.01.2006 pronunțată de Judecătoria Pașcani, sentință pe care o menține".
În motivarea soluției pronunțate instanța a reținut următoarele:
"Verificând sentința apelată și motivele de apel invocate tribunalul reține că apelul parchetului este nefondat din următoarele considerente:
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.758/28.04.1997 a Judecătoriei Pașcani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art.208-209 lit. a Cod penal cu aplicarea art.74-76 Cod penal.
Termenul prevăzut de art.135 lit. c Cod penal se împlinește în ianuarie 2005, dată până la care inculpatul nu suferise o nouă condamnare cu certitudine. Întrucât punerea în mișcare a acțiunii penale în dosarul nr.127/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticenia avut loc în 2005.
În consecință, în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.137 Cod penal, inclusiv art.137 lit. c Cod penal.
Față de aceste considerente, corect a reținut prima instanță că în ceea ce privește pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.758/29.04.1997 a Judecătoriei Pașcani, județul Iai ntervenit reabilitarea judecătorească".
În termen legal, decizia pronunțată a fost recurată de procuror pentru nelegalitate, invocând - în drept - dispozițiile art.497 și art.500 Cod procedură penală.
În fapt, procurorul invocă faptul că instanța de fond nu a verificat îndeplinirea condițiilor de formă ale cererii de reabilitare formulată de petent - respectiv nu s-a verificat dacă noua infracțiune față de care a fost pusă în mișcare acțiunea penală a fost săvârșită înlăuntrul termenului de reabilitare și nici dacă condamnatul a făcut dovada "asigurării existenței prin muncă sau alte mijloace oneste".
La dosar au fost depuse: copia sentinței penale 452/29.11.2006 a Judecătoriei Fălticeni definitivă prin decizia penală 43/12.02.2006 a Tribunalului Suceava.
Instanța de control judiciar a examinat legalitatea și temeinicia hotărârii recurate prin prisma motivelor susținute de procuror, al actelor și lucrărilor dosarului de fond constatând următoarele:
În fapt, s-a constatat că, petentului i s-a admis cererea de reabilitare judecătorească cu privire la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală 758/28.04.1997 a Judecătoriei Pașcani.
Din actele dosarului s-a reținut că a fost încarcerat în perioada 1.04.1998 - 8.08.1999 și a fost liberat condiționat prin sentința penală nr.1410/2.04.1999 a Judecătoriei Iași, rămânând un rest de pedeapsă neexecutată de 176 zile.
Cu chitanța nr.5971/27.05.1998 condamnatul a făcut dovada achitării cheltuielilor judiciare către stat.
S-au constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art.135 lit. a Cod penal și, în consecință intervenită reabilitarea judecătorească cu privire la pedeapsa de 1 an și 6 luni.
Deși față de condamnat a fost pusă în mișcare acțiunea penală la data de 31.05.2005 în dosarul 127/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, termenul de reabilitare, conform dispozițiilor art.135 lit. c Cod penal a fost împlinit în ianuarie 2005, dată la care petentul nu a suferit nicio condamnare definitivă.
În considerarea acestor aspecte, motivele invocate de procuror nu sunt fondate, condițiile prevăzute de dispozițiile legale fiind pe deplin îndeplinite (inclusiv cele prevăzute la art.137 lit. c Cod penal).
Instanța de recurs constată - raportat la aspectele evidențiate în fapt și în drept, că recursul procurorului nu este fondat, instanța de apel pronunțând o soluție legală și temeinică.
În baza dispozițiilor art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul procurorului.
În baza dispozițiilor art.192 al.2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare efectuate în recursul procurorului rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași împotriva deciziei penale nr.155/28.02.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Suma de 200 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu, se avansează din fondurile statului.
Cheltuielile judiciare efectuate în recursul procurorului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Ch.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
23.III.2009.-
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Elena Scriminți, Maria Cenușă
