Cerere de reabilitare (art.494 și următoarele c.p.p. art.134 și următoarele cod penal). Decizia 209/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 209
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Ancuța Gabriela Obreja
Grefier:
S-a luat în examinare recursul introdus de petentul recurent, fiul lui și, născut la data de 27.09.1956 în comuna, județul V, domiciliat în G,-, -/2,.2,.40, județul G, împotriva sentinței penale nr. 97 din 11 februarie 2009 pronunțată de Tribunalului Vaslui în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26 martie 2009 ( cu participarea atunci, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a domnului procuror ), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 2 aprilie 2009.
După deliberare,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Tribunalul Vaslui, prin sentința penală nr. 97 din 11 februarie 2009 respins cererea formulată de petentul privind reabilitarea pentru pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 27 din 25 octombrie 1984 aceleiași instanțe.
A obligat petentul la plata sumei de 25 lei cheltuieli judiciare către stat.
În pronunțarea acestei sentințe, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- petentul a solicitat să se dispună reabilitarea sa pentru condamnarea de 17 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 27 din 25.11.1984 a Tribunalului Vaslui.
A motivat petentul cererea sa prin aceea că, nu a mai săvârșit vreo faptă penală, a avut o bună conduită în societate și că își are asigurată existența prin mijloace oneste. A îndeplinit toate obligațiile civile stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare. De la executarea pedepsei a locuit în mun. G, este căsătorit, are copii pentru a căror întreținere s-a ocupat de cînd a fost pus în libertate și până în prezent.
In dovedirea cererii condamnatul a depus la dosarul cauzei copia Sentinței penale nr. 27 din 25.11.1984 a Tribunalului Vaslui, fișa de cazier judiciar în original și în copie, copie de pe copie de pe contractul de vânzare - cumpărare cu plata în rate nr. 69492/1997, copie de pe certificatul de căsătorie, și copia actului de identitate, copii de pe actele de identitate ale copiilor - și, caracterizare eliberată de, adeverința de venit, certificat de atestare fiscală, încheiere de autentificare copie de pe carnetul de muncă și o cerere.
Din examinarea întregului material probator administrat în cauză, instanța constată că prin Sentința penală nr. 27 /25.10.1984 a Tribunalului Vaslui s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui, și, născut la data de 27.09.1956, în com., jud. cu studii 8 clase,2 ani școală profesională, mecanic la Întreprinderea mecanică navală G, domiciliat în mun. G,-, -. 2,. 2,. 40,. 4, jud. G, la pedeapsa de 17 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.
Potrivit art. 136 Cod penal,calculul termenului de reabilitare se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale de la data când acesta s- prescris sau de la data actului de grațiere.
Neexistând la dosar dovezi privind restul de pedeapsă ce i-a rămas neexecutat petentului când a fost liberat condiționat, instanța nu poate calcula când a luat sfârșit executarea pedepsei, dată de la care începe să curgă termenul de reabilitare de 15 ani și 6 luni în cauza de față.
Pentru aceste considerente, în baza art. 497 alin. 1 lit. "c" Cod procedură penală, în lipsa unor date necesare soluționării cererii, tribunalul a respins cererea de reabilitare.
În termen legal, prin fax la 26 februarie 2009,petiționarul a transmis cererea declarativă de recurs împotriva hotărârii pronunțate, considerând-o ca lipsită de temeinicie.
Prin motivele invocate precizează că pedeapsa de 17 ani închisoare a fost redusă la conform prevederilor Decretului nr. 11/1988, fiind ulterior liberat condiționat din Penitenciarul Gherla.
Consideră că termenele prevăzute expres de Codul penal sunt îndeplinite și pe cale de consecință se impune a se constata reabilitarea sa.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu Curtea constată că recursul de față este întemeiat.
Ca instituție a dreptului penal reabilitarea cuprinde un ansamblu de dispoziții care reglementează posibilitatea încetării consecințelor juridice - decăderi, interdicții, incapacități - ce decurg dintr-o condamnare.
Reabilitarea judecătorească se dispune după trecerea anumitor termene care se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale.
Condițiile prevăzute de art. 137 Cod penal prevăd ca persoana în cauză să nu fi suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut de art. 135 Cod penal, își are asigurată existența prin muncă sau prin alte mijloace oneste, a avut o bună conduită și a achitat în întregime cheltuielile de judecată și despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare.
În examinarea condițiilor vizând condamnarea, termenele de reabilitare și conduita petiționarului, în cauză se constată că sunt îndeplinite cerințele pentru obținerea reabilitării.
Astfel, prin sentința penală nr. 27/25 octombrie 1984 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. 830/1984, petiționarul a fost condamnat la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "omor deosebit de grav".
Executarea pedepsei a început la 12 ianuarie 1984 conform datelor înscrise în mandatul nr. 55/1984 emis la 24 iunie 1985.
Prin Decretul Consiliului de Stat nr. 11/26 ianuarie 1988, privind amnistierea unor infracțiuni și reducerea unor pedepse publicat în Monitorul Oficial nr. 5/26 ianuarie 1988, prin art. 2 se arată că pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanța de judecată se reduc cu .
În acest context pedeapsa de executat conform actului normativ a fost de 8 ani și 6 luni închisoare.
Prin sentința penală nr. 265 din 11 aprilie 1989 pronunțată de Judecătoria D e j, petiționarul a fost libert condiționat.
Raportat cuantumului pedepsei stabilite - urmare reducerii - aceasta se consideră executată la data de 12 iulie 1992.
Potrivit art. 135 lit. "b" Cod penal, condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de către instanța judecătorească după trecerea unui termen de 5 (cinci) ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani până la 10 ani - la care se adaugă J din pedeapsa pronunțată.
În cauză termenul de 5 ani plus o doime din pedeapsa pronunțată - 4 ani și 3 trei luni - respectiv 9 ani și 3 (trei) luni s-a împlinit la 12 octombrie 2001.
În raport de condițiile speciale prevăzute de Codul penal este lipsit de relevanță împrejurarea determinării momentului la care petiționarul a fost liberat condiționat.
De asemenea, din actele dosarului rezultă și îndeplinirea celorlalte condiții spre a se dispune reabilitarea.
Din fișa de cazier seria - nr. - U emisă de Inspectoratul de poliție al jud. G, rezultă că acesta nu a mai suferit alte condamnări, are asigurată existența prin muncă, fiind încadrat la " " G, are o bună conduită, atestat prin caracterizarea emisă de Direcția Personal Administrativ și transport nr. 9110/91103/29 decembrie 2008.
Au fost achitate cheltuielile judiciare către stat hotărâte prin sentința de condamnare iar în prezent nu figurează în evidențele compartimentului fiscal cu creanțe bugetare de plată către bugetul local (adresa nr. 53542/11 decembrie 2008 emisă de Direcția impozite, taxe și alte venituri locale - G).
Prin declarația dată la biroul notarului public și autentificată sub nr. 2170/03 decembrie 2008, partea civilă a arătat că i-a achitat despăgubirile civile iar în prezent nu mai are nicio pretenție de la acesta.
Față de considerentele expuse, în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de petiționarul (fost e), va casa integral sentința penală nr. 97/11 februarie 2009 Tribunalului Vaslui, și în rejudecare se va dispune reabilitarea petiționarului-condamnat.
În baza art. 502 Cod procedură penală, se va dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni pe hotărârea prin care s-a dispus condamnarea de către Tribunalul Vaslui.
Văzând și disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de petiționarul ( fost e) împotriva sentinței penale nr. 97 din 11 februarie 2009 Tribunalului Vaslui pe care o casează.
Rejudecând:
Dispune reabilitarea judecătorească a petiționarului condamnat fiul lui și, născut în comuna, județul V, domiciliat în G,-, -/2,. 2,. 40, județul G, --, din pedeapsa de 17 ani închisoare stabilită de Tribunalul Vaslui prin sentința penală nr. 27 din 25 octombrie 1984 redusă la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare conform art. 2 din Decretul Consiliului de Stat nr. 11/26 ianuarie 1988.
Dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni pe hotărârea prin care s-a pronunțat consemnarea de către Tribunalul Vaslui - instanță de executare -.
Cheltuielile judiciare în sumă de 50 lei rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02 aprilie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
07.04.2009
2 ex.-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu, Ancuța Gabriela Obreja
