Cerere de restituire a lucrurilor (art.169 c.p.p.). Decizia 350/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
153/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 350
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul împotriva sentinței penale nr. 1009 din data de 04.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 februarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 24.02.2010 astăzi, când în aceeași compunere,
CURTEA
Deliberând, constată că prin sentința penală nr.1009/04.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător aplicat prin ordonanța nr. 5148/P/2006 din 05.12.2006 a Parchetului Tribunalului București asupra suporturilor muzicale importate la data de 13.01.2006 de către SC " Noi" SRL și restituirea lucrurilor ridicate în baza procesului verbal din data de 12.05.2006 încheiat de - Direcția de Investigare a Fraudelor.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.497/24.04.2008 a Secția a Il-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1104/26.03.2009 a, Secția Penală s-a dispus în baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit.b/1 achitarea C.P.P. inculpaților și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. si ped. de art. 140 lit.b din Legea 8/1996 modif. prin OUG nr. 123/2005 si, respectiv, de art. 26 Cp. rap. la art. 140 lit.b din Legea 8/1996 modif. prin OUG 123/2005; în baza art. 18/1 al.3 Cp. rap. la art.91 al. 1 lit.c Cp. a fost aplicată fiecărui inculpat sancțiunea amenzii cu caracter administrativ in suma de 1000 lei; în baza art. 14, 15.C.P.P. rap. la art. 346 al.2 cu C.P.P. aplic, art.998, 999.civ. si a art.139 din Legea nr.8/1996 modif. prin OUG nr.123/2005 a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România si au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 80.224,02 lei către partea civilă; a fost menținută măsura sechestrului asigurător aplicat prin ordonanța nr.5148/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București asupra suporturilor muzicale importate la data de 13.01.2006 de către C " Noi"
În fapt s-a reținut că, la sfârșitul anului 2005, inculpații și, asociați ai " Noi" B, au hotărât extinderea obiectului de activitate al societății și în domeniul muzical, motiv pentru care au importat de la firma din Olanda un număr de 1387 fonograme, din care 176 aparțineau producătorilor SONY, INTERNATIONAL,UNIVERSAL și INTERNATIONAL, apreciind că importul nu este supus nici unei exclusivități din partea producătorilor si încălcând dispozițiile art. 105 lit. b și e din Legea nr.8/1996 modificată prin Legea nr. 285/2004, astfel încât s-a apreciat ca fapta acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de import neautorizat a unor produse purtătoare de drepturi conexe prevăzute de art. 140 alin. 1 lit. h din Legea nr. 8/1996 modificată prin nr.OUG 123./2005 si respectiv de complicitate la de import neautorizat a unor produse purtătoare de drepturi conexe prevăzute de art. 26 Cp. rap. la art. 140 alin. 1 lit. b din Legea nr. 8/1996 modificată prin nr.OUG123/2005.
Deși s-a reținut ca fapta inculpaților este prevăzuta de legea penala, s-a apreciat ca aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind lipsita in mod vădit de importanta prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin conținutul ei concret, așa încât, fapta acestora nu constituie infracțiune si, drept urmare, nu este necesara aplicarea unei sancțiuni penale, fiind suficienta aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, in speța amenda al cărei cuantum va fi maximul prev. de art.91 alin 1 lit.c Cp.
Drept urmare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 s C.P.P.-a dispus achitarea inculpaților și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 140 lit. b din Legea nr. 8/1996 modif. prin OUG nr. 123/2005 și respectiv, de art. 26.Cod Penal rap. la art. 140 lit. b din Legea nr. 8/1996 modif. prin OUG 123/2005.
În baza art. 14,15.C.P.P. rap. la art. 346 al.2 cu C.P.P. aplicarea art. 998, 999.civ. și art. 139 din Legea nr. 8/1996 modif. prin OUG 123/2005 a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România și s-a dispus obligarea în solidar a inculpaților la plata sumei de 80.224,02 lei către partea civilă cu titlu de despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea CD-urilor, -urilor, LP-urilor și CD-urilor ce conțin titluri aparținând reprezentantului membrilor, precum și fonogramelor înregistrate în Registrul Național al Fonogramelor importate și distribuite fără drept pe teritoriul României având ca bază de calcul suma de 20 Euro pentru fiecare CD,; LP, CD cu repertoriul internațional.
A fost menținută măsura sechestrului asigurator aplicat prin ordonanța nr. 5148/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București asupra suporturilor muzicale importate la data de 13.01.2006 de către " Noi"
A mai reținut prima instanță că potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 4615/2006 efectuat de toate fonogramele ridicate de IGPR, respectiv un număr de 165 bucăți -uri, 9191 bucăți CD-uri, 10 bucăți CD-S, 3 bucăți SA-CD, 10 bucăți LP sunt produse originale, precum și faptul că instanța nu a dispus luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale prevăzute de art. 118 Cod penal, cauza fiind soluționată definitiv.
În fine, s-a mai reținut că petenta a făcut dovada achitării de către inculpatul a sumei de 80.224,02 lei reprezentând despăgubiri civile la plata cărora a fost obligat prin sentința nr. 497/24.04.2008 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1104/26.03.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, dispunând în baza art. 721 rap. la art. 594 Cod procedură civilă ridicarea sechestrului asigurător.
Hotărârea instanței de fond a fost atacată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, susținându-se că instanța penală nu era competentă să soluționeze cererea de ridicare a sechestrului asigurător, competența aparținând instanței civile, iar pe de altă parte a fost criticat faptul că instanța de fond a apreciat greșit calea de atac ca fiind apel, corect fiind vorba despre un recurs.
Curtea a procedat la calificarea căii de atac exercitate împotriva sentinței penale nr. 1009/04.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală ca fiind recurs, constituindu-se în complet de trei judecători.
Examinându-se hotărârea atacată prin prisma motivului invocat, precum și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul este fondat.
Instanța de fond a concluzionat că sechestrul asigurător a fost instituit în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, iar pentru faptul că inculpații au achitat întregul prejudiciu a considerat de competența sa să dispună ridicarea sechestrului asigurător.
Greșit a considerat instanța că este că este competentă să soluționeze cauza, motivat de faptul că măsura respectivă a fost luată într-un proces penal, iar pe de altă parte atunci când legiuitorul a dorit ca soluționarea unor aspecte legate de procesul penal să fie în competența instanței civile, a prevăzut expres acest lucru.
În prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 168 alin. 3 Cod procedură penală, potrivit căruia după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile.
Astfel, la acest moment ne aflăm în prezența unei hotărâri penale definitive, respectiv faza de executare, iar în cauză nu s-a făcut nici-o plângerea împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii.
În această situație, competența de soluționare aparține instanței civile, așa cum prevăd dispozițiile art. 463 alin. 3 Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 197 alin. 3 Cod procedură penală dispozițiile relative la competența după materie sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
În consecință, în baza art. 38515pct. 2 lit. c rap. la art. 3859alin. 1 pct. 1 Cod procedură penală se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Sector 1 B - Secția Civilă, aceasta fiind instanța de executare.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței penale nr. 1009/04.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Casează sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Sector 1 B - Secția Civilă.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact. /01.04.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Găgescu RisanteaJudecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
