Conflict de competență (pozitiv/negativ) (art. 43 c.p.p.). Sentința 143/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.143/
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Marcian Istrate judecător
GREFIER: - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea conflictului negativ de competență asupra cauzei având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul.
La apelul nominal a răspuns petentul, în stare de arest, asistat de av. - apărător desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea pune în vedere petentului că în cauză, a intervenit un conflict negativ de competență și pentru acest motiv se află în fața Curții de APEL GALAȚI.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate că mandatul emis de Tribunalul Tulceaa fost anulat prin hotărârea dată de Judecătoria Brăila și în prezent acest condamnat execută un mandat emis de Judecătoria Brăila, ca instanță de executare. Solicită să se constate că Judecătoria Brăila este competentă să judece această cauză.
Av. solicită, de asemenea, să se constate că Judecătoria Brăila este competentă să judece cauza de față, întrucât condamnatul execută o pedeapsă aplicată de Judecătoria Brăila.
Petentul, în ultimul cuvânt, precizează că dorește să-și retragă cererea formulată întrucât nu are nici o șansă.
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1285/25.08.2008 a Judecătoriei Brăila s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind cererea de întrerupere executării pedepsei formulată de condamnatul în favoarea Tribunalului Brăila.
Pentru a pronunța această soluție judecătoria a reținut următoarele:
La data de 21 martie 2008 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea cererea întreruperii executării pedepsei formulată de petentul condamnat cu privire la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru infracțiunea de omor.
În motivarea cererii, petentul a precizat că tatăl său este grav bolnav și neajutorat.
Prin sentința penală nr. 174 din 1 iulie 2008 a Judecătoriei Tulcea, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, reținându-se că la data formulării cererii de întrerupere a executării pedepsei petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Brăila.
Analizând cererea petentului condamnat prin prisma excepției invocate instanța a constatat că, în cauză, potrivit art. 456 Cod procedură penală instanței de executare sau instanței în a cărei rază teritorială se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare.
În speță, instanța de executare, ca instanță competentă material este tribunalul petentul fiind condamnat pentru infracțiunea de omor, iar instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere, corespunzătoare în grad instanței de executare este Tribunalul Brăila, la momentul formulării cererii, astfel cum a rezultat și din cererea sa, petentul aflându-se deținut în Penitenciarul Brăila.
În acest din urmă caz s-a avut în vedere locul de deținere unde condamnatul se afla la data introducerii cererii iar nu locul de deținere unde a fost transferat ulterior.
Așadar, determinarea instanței competente material se face prin raportare la instanța de executare a hotărârii cu privire la care s-a formulat cerere de întrerupere. Or, în speță, hotărârea cu privire la care s-a introdus cerere de întrerupere a executării pedepsei este pronunțată de tribunal, ca instanță de executare, astfel că instanța corespunzătoare în grad acesteia este Tribunalul Brăila.
Prin urmare, din punct de vedere teritorial, deși textul de lege face referire la trei categorii de instanțe, competența nu este alternativă, stabilirea acesteia depinzând pe de o parte, de starea în care se găsește condamnatul la momentul formulării cererii (în libertate sau în stare de deținere) iar pe de altă parte, de forma de executare a pedepsei (privative de libertate sau cu executare la locul de muncă).
Pe cale de consecință, dacă la momentul formulării cererii condamnatul este în stare de deținere, cum este cazul în speță, competența de soluționare a cererii nu va aparține instanței de executare, ci instanței corespunzătoare (egală în grad) instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere. În cauză s-a constatat că este vorba de Tribunalul Brăila, la momentul introducerii cererii petentul condamnat aflându-se deținut în Penitenciarul Brăila, împrejurare ce a determinat competența materială și teritorială a acestei instanțe.
Față de toate aceste împrejurări, Judecătoria Brăilaa apreciat excepția necompetenței materiale a instanței, ca întemeiată, motiv pentru care a admis-o și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Brăila.
Prin sentința penală 210 din 7 octombrie 2008 Tribunalul Brăila declinat la rândul său competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila iar în baza art. 43 Cod procedură penală a fost sesizată Curtea de APEL GALAȚI pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit în cauză.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 211 din data de 11 octombrie 2005 a Tribunalului Tulcea, definitivă prin decizia penală nr. 119 din data de 24 martie 2006 a Curții de Apel Constanța petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Prin sentința penală nr. 831 din 16 aprilie 2007 a Judecătoriei Brăila modificată prin decizia penală nr. 226 din 16 iulie 2007 a Tribunalului Brăila, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 631/R din 19 noiembrie 2007 a Curții de APEL GALAȚI la data de 19 noiembrie 2007 petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, o pedeapsă de 4 ani închisoare și la două pedepse de câte 1 an închisoare.
Prin aceeași sentință s-au contopit pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății cu pedeapsa de 11 ani aplicată prin sentința penală nr. 211/2005 a Tribunalului Tulcea, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea sporită la 15 ani închisoare.
Din adresa nr. G-// din 30 septembrie 2008 a Penitenciarului Brăilaa rezultat că petentul are de executat pedeapsa de 15 ani închisoare, a cărei executare a început la data de 31 martie 2005.
Examinând situația de fapt, rezultată din cele două sentințe și adresa Penitenciarului mai sus menționată, prin prisma dispozițiilor care reglementează instituția instanței de executare s-au reținut următoarele:
Potrivit art. 418 din Codul d e procedură penală "hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată, la instanța de apel sau la instanța de recurs, se pune în executare de către prima instanță de judecată".
Din conținutul textului menționat rezultă că este instanță de executare, instanța care judecă în "primă instanță o cauză".
Din perspectiva acestui text, în cazul de față, instanță de executare este, pentru pedeapsa de 15 ani închisoare, Judecătoria Brăila.
Este adevărat că pentru pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de omor, instanța de executare a fost până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus contopirea, Tribunalul Tulcea, însă după contopire instanță de executare este instanța de executare este instanța de executare a ultimei hotărâri, respectiv Judecătoria Brăila.
Acest din urmă aspect, rezultă din coroborarea textului art. 418 alin. 1 Cod procedură penală cu prevederile art. 449 alin. 2 Cod procedură penală potrivit căruia "instanța competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanța de executare a ultimei hotărâri sau în cazul când cel condamnat se află în stare de deținere ori în executarea pedepsei la locul de muncă, instanța corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa".
Concluzionând, Tribunalul a reținut că instanță de executare este în cazul contopirii mai multor pedepse, instanța de executare a ultimei hotărâri (în sensul art. 449 alin. 2 Cod procedură penală), respectiv prima instanță de judecată (în sensul art. 418 alin.1 Cod proc.pen.) indiferent în ce grad de jurisdicție hotărârea a rămas definitivă.
În ce privește stabilirea instanței competente în cazul întreruperii executării pedepsei, sediul materiei îl constituie prevederile art. 456 Cod procedură penală potrivit cărora "instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța de executare sau instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzător în grad instanței de executare".
Cu raționamentele mai sus făcute, Tribunalul a reținut că în cauza de față, raportat la sentința penală nr. 831 din 16 aprilie 2007 a Judecătoriei Brăila, competentă este Judecătoria Brăila ca instanță de executare, aceiași instanță fiind competentă și sub aspectul existenței în raza sa de competență a locului de deținere respectiv a Penitenciarului Brăila.
Față de cele expuse, Tribunalul, în temeiul art. 42 alin. 1 Cod procedură penală a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Brăila iar în baza art. 43 Cod procedură penală a constatat existența conflictului negativ de competență, a dispus suspendarea judecății și a trimis cauza Curții de APEL GALAȚI, instanță ierarhic superioară comună, în vederea soluționării incidentului ivit.
Examinând conflictul negativ de competență, ivit între Tribunalul Brăila și Judecătoria Brăila, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 456 Cod pr. penală instanța competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța de executare sau instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, unitatea unde se execută pedeapsa la locul de muncă, corespunzătoare în grad instanței de executare.
Raportat la cele mai sus arătate Curtea reține că în cazul persoanelor condamnate la pedepse cu executare efectivă în penitenciar competența de a dispune asupra cererilor de întrerupere a executării pedepsei aparține fie instanței de executare ( instanța care a pronunțat hotărârea în fond potrivit art. 418 Cod pr. penală) fie instanței corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere.
Cum în cauză s-a stabilit că petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei rezultante de 15 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 831/11.10.2005 a Judecătoriei Brăila și se afla la data formulării cererii în Penitenciarul Brăila Curtea constată că față de ambele criterii mai sus enunțate competența de soluționare aparține Judecătoriei Brăila și nu Tribunalului Brăila.
Față de cele de mai sus, văzând și prevederile art. 43 Cod pr. penală, se va stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Brăila căreia i se va înainta dosarul cauzei pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 43 Cod procedură penală stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul (fiul lui și, născut la data de 14 martie 1980, domiciliat în comuna, județul T, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Brăila ) în favoarea Judecătoriei Brăila.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE,
- - - Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./10 noiembrie 2008,
Președinte:Marius Marcian IstrateJudecători:Marius Marcian Istrate
