Conflict de competență (pozitiv/negativ) (art. 43 c.p.p.). Sentința 358/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2698/2009)

SENTINȚA PENALĂ NR. 358/

Ședința publică de la 03 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea conflictului negativ de competență ivit între instanțele de judecată Tribunalul București - Secția a II a Penală și Judecători Sector 2 B cu privire la judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea.

La apelul nominal făcut in ședință publică au lipsit contestatoarea și intimatul .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Reprezentantul Parchetului formulează concluzii de stabilire a competenței în sarcina Tribunalului București care, în opinia sa, în mod netemeinic a recalificat cererea introdusă de către petentă întemeiată în drept cu indicarea art. 386 lit. d Cod procedură penală, drept revizuire, așa încât, competentă să soluționeze contestația în anulare este Tribunalul București și nu Judecătoria Sectorului 2 B, așa încât, solicită stabilirea competenței în sarcina Tribunalului București.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față.

Prin sentința penală nr.856 din 27.10.2009 a Tribunalului București - secția a II-a penală s-a dispus, în baza art.401, art.42 Cod procedură penală declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe revizuenta, prin reprezentant legal, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2

În baza art.43 Cod procedură penală s-a constatat intervenit conflict negativ de competență.

S-a dispus înaintarea cauzei la Curtea de Apel București în vederea soluționării conflictului de competență.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

La data de 30.12.2008 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 2 B, sub nr-, contestația în anulare formulată de către contestatoarea - prin reprezentant legal, împotriva sentinței penale nr. 2222/02.11.2006, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 2 B și a sentinței penale nr. 1400/04.10.2004, pronunțată în dosarul nr. 4679/2004 al Judecătoriei sectorului 2

În motivarea în fapt, a contestației, în esență, petenta a arătat că prin sentința penală nr. 1400/04.10.2004, pronunțată în dosarul nr. 4679/2004 al Judecătoriei sector 2 B, în temeiul art. 278¹alin. 8 lit. a s C.P.P.-a dispus respingerea ca inadmisibilă, a plângerii formulate împotriva rezoluției nr. 6192/P/2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 B, în temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. fiind obligată la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare, iar prin sentința penală nr. 2222/02.11.2006, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 2 B, în temeiul art. 278¹alin. 13.C.P.P. s-a dispus trimiterea plângerii formulate împotriva aceleiași rezoluții a procurorului la parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 B spre competentă soluționare, iar în temeiul art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Concluzionând, contestatoarea a solicitat admiterea contestației, desființarea sentințelor penale nr. 1400/04.10.2004 și nr. 2222/02.11.2006 ale Judecătoriei sector 2 B și reținerea cauzei pentru continuarea judecății.

În drept, au fost invocate prev. art. 386, 388 și 389.

C.P.P.

În ședința publică de la data de 03. 02. 2009, avându-se în vedere că sentința penală nr. 2222/02.11.2006 a Judecătoriei sector 2 Bac ărei anulare se solicită este ultima rămasă definitivă prin decizia penală nr. 314 /R/07.02.2007 a Tribunalului București - Secția I Penală, în temeiul dispozițiilor art. 389 alin. 2.C.P.P. raportat la art. 386 lit. d C.P.P. instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, asupra căreia s-au reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 1400/04.10.2004, pronunțată în dosarul nr. 4679/2004 al Judecătoriei sector 2 B, definitivă prin nerecurare, în temeiul art. 278 * alin. 8 lit. a s C.P.P.-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a plângerii formulate împotriva rezoluției nr. 6192/P/2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2

Cu privire la aceeași Rezoluție nr. 6192/P/2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 B, prin sentința penală nr. 2222/02.11.2006, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 2 B, definitivă prin decizia penală nr. 314/R/07.02.2007 a Tribunalului București - Secția I Penală, în temeiul art. 278¹alin. 13.C.P.P. s-a dispus trimiterea plângerii la Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 B spre competentă soluționare.

Împotriva acestor două sentințe, contestatoarea a promovat calea de atac a contestației în anulare, întemeiată în drept, chiar dacă nu a invocat expres, însă temeiul rezultă din motivarea contestației, pe prev. art. 386 alin. 1 pct. d

C.P.P.

În drept, instanța a avut în vedere prev. art. 389 alin. 2.C.P.P. potrivit cărora " contestația pentru cazul prev. de art. 386 lit. d (caz invocat de către contestatoare) se introduce la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre ".

În speța de față, ultima hotărâre este constituită de sentința penală nr. 2222/02.11.2006 a Judecătoriei sector 2 B, sentință ce a rămas definitivă prin respingerea recursului la Tribunalul București - Secția I Penală, prin decizia penală nr. 314/R/07.02.2007.

Prin prisma acestor dispoziții, competența de soluționare a cauzei aparține exclusiv Tribunalului București, iar nu Judecătoriei sector 2 B, s-a concluzionat.

Astfel, prin sentința penală nr. 97 din 03. 02. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B, în dosar nr-, în temeiul art. 39 alin. 1 și art. 42.C.P.P. rap. la art. 389 alin. 2.C.P.P.s-a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect contestație în anulare formulată de contestatoarea, prin reprezentant, în favoarea Tribunalului București - Secția Penală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București -sectia a-II- penală la data de 02. 04. 2009, sub nr-.

La termenul din 23.10.2009, Tribunalul, față de motivele invocate de petentă, a calificat cererea ca fiind o cerere de revizuire având în vedere că motivul de contestație în anulare prev. de art. 386 lit. d Cod procedură penală se referă la existența a două hotărâri definitive de condamnare a aceleiași persoane pentru aceeași faptă, iar în speță se invocă existența a două hotărâri definitive prin care au fost soluționat plângeri formulate în temeiul art. 278¹Cod procedură penală împotriva aceleiași rezoluții de netrimitere în judecată, aspecte care s-ar putea circumscrie motivului de revizuire prev. de art. 394 lit. e Cod procedură penală.

Având în vedere că potrivit art.401 Cod procedură penală, competentă să judece cererea de revizuire este instanța care a judecat cauza în primă instanță, în speță Judecătoria sector 2 B, instanța, în baza art. 42.C.P.P. a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe revizuienta -, prin reprezentant legal în favoarea Judecătoriei sectorului 2

In baza art. 43.C.P.P. a constatat intervenit conflict negativ de competență și a dispus înaintarea cauzei Curții de Apel București în vederea soluționării acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - secția a II-a penală cu nr- cu termen la 3.12.2009.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Sesizarea petentei, prin reprezentant legal, a vizat în esență aspectul că aceeași situație juridică, respectiv plângerea împotriva rezoluției nr.6192/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B, a fost soluționată nu numai diferit, dar chiar contradictoriu.

Astfel, în motivarea în fapt a contestației petenta a arătat că prin sentința penală nr. 1400/04.10.2004, pronunțată în dosarul nr. 4679/2004 al Judecătoriei sector 2 B, în temeiul art. 278¹alin. 8 lit. a s C.P.P.-a dispus respingerea ca inadmisibilă, a plângerii formulate împotriva rezoluției nr. 6192/P/2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 B, în temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. fiind obligată la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare, iar prin sentința penală nr. 2222/02.11.2006, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei sector 2 B, în temeiul art. 278¹alin. 13.C.P.P. s-a dispus trimiterea plângerii formulate împotriva aceleiași rezoluții a procurorului la parchetul de pe lângă Judecătoria sector 2 B spre competentă soluționare, iar în temeiul art. 192 alin. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

inițial, Judecătoria Sectorului 2, prin sentința penală nr.97 din 3.02.2009 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, apreciind, în raport de dispozițiile art.389 Cod procedură penală, că acestei instanțe îi aparține competența.

Tribunalul București, calificând cererea drept cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art.394 lit.e Cod procedură penală, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 2, constatând intervenit un conflict negativ de competență.

Curtea împărtășește punctul de vedere potrivit căruia competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Sector 2 B, pentru următoarele considerente:

Este incontestabil că orice susținere în fapt a unei cereri trebuie să se circumscrie unui text de lege în baza căruia să se facă încadrarea ei în drept.

Această încadrare în drept, chiar și atunci când este făcută de către parte, trebuie să fie supusă cenzurii instanței, care trebuie să interpreteze textele de lege în așa fel încât acestea să producă efecte, iar nu să fie lipsite de finalitate practică.

Cu alte cuvinte, chiar dacă cererea petentei a fost intitulată "contestație în anulare" este evident că motivarea acesteia potrivit căreia în speță soluțiile pronunțate prin cele două hotărâri invocate sunt contradictorii se circumscriu altei instituții, respectiv revizuirea.

Astfel, revizuirea poate fi cerută și "când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia"( art.394 lit.e Cod procedură penală), text de lege care se aplică și în situația din speță.

Nu se poate crea confuzie între dispozițiile susmenționate și cele din art. 386 lit. d Cod proc. pen (care vizează instituția contestației în anulare) câtă vreme acestea din urmă sunt mult mai restrictive întrucât se referă la existența a două hotărâri definitive de condamnare a aceleiași persoane pentru aceeași faptă ("când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă").

Ca atare, Curtea constată, raportat la exigențele rolului activ al instanței, că în cauză competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Sectorului 2, potrivit art.401 Cod procedură penală, dat fiind că aceasta este instanța care a judecat cauza în primă instanță.

Astfel, în baza art.43 Cod procedură penală, cu referire la art.401 Cod procedură penală, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art.43 Cod procedură penală cu referire la art.401 Cod procedură penală, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.

Dact. 4 ex./4.12.2009

Președinte:Iuliana Ciolcă
Judecători:Iuliana Ciolcă

Vezi şi alte speţe de drept penal: