Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 131/A/2008

Ședința publică din data de 22 decembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei judecător

JUDECĂTOR 2: Monica Rodina

GREFIER: - -

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:

S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelurile declarate de către inculpații, -, G, împotriva sentinței penale nr. 85/19.09.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor:

- prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din OUG nr. 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 25.pen. raportat la art. 208 alin. 1 combinat cu art. 209 alin. 2 lit. b pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;

- prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din OUG nr. 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;

- prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din OUG nr. 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 293 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;

- prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din OUG nr. 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.;

- prev. și ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din OUG nr. 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate conform încheierii de ședință din data de 11 decembrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Prin sentința penală nr.85 din 19 septembrie 2008 a Tribunalului Sălaj, în baza art.7 din Legea nr.39/2003 au fost condamnați inculpații ( fiul lui și, născut la 23.07.1981 în, jud.S, domiciliat în Șimleu S,-,.6, etaj 3,.17, jud.S, CNP - ) și ( fiul lui și, născut la 18.04.1979 în Șimleu S, jud.S, domiciliat în Șimleu S, sat Cehei, nr.71, jud.S, CNP - ), la câte 5 ani închisoare.

În baza art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, aceiași inculpați au fost condamnați la câte 2 ani închisoare.

În baza art.25 raportat la art.208 alin.1 Cod penal raportat la art.209 alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal inculpații vor executa pedeapsa cea mai grea de câte 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 și 64 lit.a,b Cod penal.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea preventivă de 1 zi și perioada arestării preventive începând cu 03.07.2007.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a celor 2 inculpați.

În baza art.118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpați a sumei de câte 100.000 euro către stat.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului marca BMW 520I, an de fabricație 1997, serie șasiu 11030BN38512, cu nr. de înmatriculare AR-999-XM aparținând inculpatului.

În baza art.7 din Legea nr.39/2003 inculpatul (fiul lui și, născut la 28.08.1974 în Șimleu S, jud.S, domiciliat în S, sat Cehei, nr.71, jud.S, CNP -), a fost condamnat la 5 ani închisoare.

În baza art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, la 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 și 64 lit.a,b Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive.

În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea preventivă de 1 zi și perioada arestării preventive începând cu 03.07.2007.

În baza art.118 lit.e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 100.000 euro către stat.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului BMW X5 an de fabricație 2001, serie șasiu 51010LH90281, serie motor - nr. de înmatriculare - aparținând inculpatului și de pe imobilul înscris în CF 138/N Șimleu S, respectiv cotei parte indiviză de 143/920 și din CF 139/N Șimleu S teren intravilan.

În baza art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.74,76 lit.b Cod penal și art.76 alin.3 Cod penal inculpații (fiul lui și, născut la data de 24.12.1963 în municipiul A, județul A, domiciliat în loc., nr.381, județul A), ( fiul lui - și, născut la 18.04.1988 în Șimleu S, jud.S, domiciliat în Marca, nr.191, jud.S, CNP -) și (fiul lui - și, născut la 3.10.1988 în Șimleu S, jud.S, domiciliat în Șimleu S,-, -.8, jud.S, CNP -), și (fiul lui - și, născut la 10.11.1971 în O, jud.B, domiciliat în Șimleu S,-,.11,.14, jud.S) cu aplicarea pentru acesta din urmă a prev. art.37 lit.a Cod penal au fost condamnați la câte 3 ani închisoare.

În baza art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal la câte 1 an închisoare.

În baza art.293 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74, 76 lit.d Cod penal, inculpatul a fost condamnat la 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpații vor executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art.71 Cod penal.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus prevenția de 1 zi pentru toți cei 4 inculpați și arestarea preventivă pentru inculpații, și începând cu 03.07.2007, iar pentru inculpatul perioada 03.07.2007 - 10.07.2007 și începând cu 09.01.2008.

S-a constatat că inculpatul se află în executare altei pedepse.

În baza art.118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 10.000 euro iar de la inculpatul, și a sumei de câte 5000 euro.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul a 2 telefoane Nokia, de la inculpatul a unui telefon Nokia și 1 telefon MX-1, de la inculpatul - 1 telefon Nokia, de la inculpatul G 1 telefon Nokia, de la inculpatul - 1 telefon Nokia, de la inculpatul - 2 telefoane Samsung, 1 telefon Philips, 1 telefon Motorola, 1 telefon și 11 cartele telefonice, în favoarea statului.

S-a dispus confiscarea de la inculpatul a 22 pașapoarte românești și a 50 cărți de identitate.

S-a dispus anularea actelor false.

S-a constatat că din sumele confiscate de la inculpați suma de 2.350 euro și 1.801 RON au fost indisponibilizate în cursul urmăririi penale de la inculpatul și suma de 400 euro și 6500 forinți de la inculpatul, sumele fiind depuse în contul nr.2511.0.-.0214 și 2511.0.-.0214 EUR.4 la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de stat.

În baza art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal, inculpații (fiul lui și, născut la 6.09.1975 în Șimleu S jud.S, domiciliat în Șimleu S, sat Cehei nr.7. jud.S) și-(fiul lui și, născut la 07.12.1982 în Șimleu S, jud.S, domiciliat în Șimleu S,- --3,.16 jud.S CNP -), au fost condamnați la câte 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74, 76 lit.b Cod penal, la câte 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpații vor executa pedeapsa cea mai grea de câte 1 an și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 alin.1, 5 Cod penal.

În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.

S-a atras atenția asupra prevederilor art.83 Cod penal.

Inculpații au fost obligați la câte 100.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 300 lei onorariu din oficiu pentru inculpatul (faza de urmărire și judecată) și câte 150 lei onorariu din oficiu pentru inculpații și, a fost suportat din fondul Ministerului Justiției către Baroul Sălaj.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin rechizitoriul parchetului - Biroul Teritorial Sălaj, au fost trimiși în judecată inculpații: pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din nr.OUG 112/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 Cod penal combinat cu art. 209 alin. 2 lit. b) Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal totul cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal; pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.7 din Legea nr. 39/2003, art. 2 din nr.OUG 112/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art.293 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal totul cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal; - G, -, -, - - și, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.7 din Legea nr.39/2003, art.2 din nr.OUG112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

Se reține în actul de sesizare că inculpații s-au constituit în grup organizat având ca scop infracțiuni de trafic de migranți.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

Începând cu anul 2005, pe raza județelor S, respectiv în orașul Șimleu- S s-a constituit un grup infracțional organizat, având ca obiect principal, infracțiuni de trecere frauduloasă a frontierei spre state aflate în spațiul, de către cetățeni proveniți din țările fostei Uniuni.

Activitatea infracționala a acestui grup s-a derulat pe parcursul mai multor ani, începând cu anul 2005, și căpătând amploare deosebită în cursul anilor 2006- 2007.

În cadrul grupului s-au delimitat două ramuri, ale căror activități infracționale interferau și chiar au existat situații în care activitățile au fost derulate și coordonate de ambele grupări. Una din aceste ramuri era coordonată de inculpatul -, iar cealaltă grupare a fost coordonată de inculpații - G și -, cunoscuți cu porecla "FRAȚII ".

Inculpatul - G, împreună cu fratele său -, au coordonat activitatea unei rețele de trafic de migranți din Republica M și Ucraina, care tranzitau România și Ungaria, având ca destinație finală țările din spațiul Uniunii Europene, în special Italia. Inculpații - G și - colaborau cu inculpatul -, acesta din urmă având la rândul lui contacte în Republica M și Ucraina, el exercitând atât acțiuni de racolare, transport, cazare a migranților pentru cei doi inculpați, cât și acțiuni de coordonare pentru propria rețea.

La sfârșitul anului 2006, inculpatul - a încercat să iasă de sub "tutela" inculpaților - G și -, și să deruleze propriile acțiuni de racolare, transport și cazare a migranților moldoveni și ucrainieni, iar la începutul anului 2007 reluat legăturile infracționale cu cei doi inculpați.

În activitatea infracțională, inculpații au folosit două modalități de trecere ilegală a frontierei de stat, și anume: cu ajutorul călăuzelor pe fâșia și cu ajutorul cărților de identitate și pașapoartelor românești, începând cu data de 01.01.2007, data aderării României la Uniunea Europeană.

Începând cu luna decembrie 2006, membrii grupării au început să procure acte de identitate și pașapoarte românești, pentru a le folosi la trecerea cetățenilor moldoveni și ucrainieni în spațiul Uniunii Europene, urmând ca la începutul anului 2007, să fie pregătiți, să își continue activitățile de trafic de migranți.

O parte din cărțile de identitate și pașapoarte proveneau de la cetățeni români care le vindeau, pierdeau sau le erau sustrase de persoane racolate în acest scop, de către inculpatul -, iar cealaltă parte erau falsificate de membrii grupului infracțional.

După folosirea actelor la trecerea frontierei, acestea erau colectate de membrii grupului (cei care efectuau transporturile) și erau trimise de urgență în România, în vederea redistribuirii lor către migranții a căror fizionomie corespundea cu cea a titularilor cărților de identitate.

moldoveni și ucrainieni erau cazați atât pe teritoriul României, pentru a aștepta momentul oportun trecerii în Ungaria, cât și pe teritoriul Ungariei, de unde erau preluați de membrii grupului și transportați mai departe în Austria.

Membrii grupului erau bine organizați, precauți, își schimbau periodic, atât aparatele telefonice mobile, cât și cartelele, iar în convorbirile referitoare la migranți, foloseau un limbaj codificat, numidu-i pe aceștia "lemne", "cărbuni", "telefoane", "macaroane", "cartușe de țigări", "biciclete", "pinguini", locurile de cazare pentru migranți erau denumite "depozit de lemne", activitățile de transport "meci de fotbal", "ieșire la iarbă ", și pentru cărțile de identitate erau folosite denumiri precum "cabluri", "mingi", "roți", "fiere".

Fiecare membru al grupului avea bine definit rolul în cadrul acestei activități de trafic de migranți, în racolarea, transportul și cazarea acestora, asigurarea cărților de identitate și prezentarea lor în fața autorităților de control vamal.

Astfel, inculpații - G și - se ocupau de racolarea migranților, de asigurarea mijloacelor de transport și a șoferilor, precum și de coordonarea transporturilor. Transporturile erau efectuate de inculpații A -, -, învinuiții -, -, -, -.

Inculpații - și se ocupau de cazarea migranților și predarea acestora către transportatori, iar inculpatul era persoana însărcinată, să se ocupe de predarea cărților de identitate și a pașapoartelor către migranți, precum și de repatrierea actelor.

Inculpatul - a aderat la activitățile grupului infracțional prin asigurarea transportatorului, în persoana lui, precum și prin furnizarea de documente falsificate pentru folosirea lor la trecerea ilegală a frontierelor.

După preluarea migranților de către membrii grupului, aceștia erau cazați la hoteluri din C - N, precum și în Hotelul, Hotelul sau în Hotelul Sport din Budapesta.

De asemenea, migranții mai erau preluați din zona, autogării sau a complexului comercial, toate din Budapesta, și transportați spre Austria prin punctul de trecere a frontierei (Ungaria)- (Austria).

Din interceptările convorbirilor telefonice efectuate pe telefoanele mobile aparținând inculpatului - G rezultă că în data de 24.11.2006, ora 21,35, inculpatul - G l-a contactat telefonic pe inculpatul -, solicitându-i deplasarea unei călăuze, într-un loc stabilit anterior de comun acord.

În data de 25.11.2006, ora 14,56, inculpatul - G l-a contactat telefonic pe inculpatul -, care l-a întrebat dacă a plecat călăuza, iar acesta a răspuns afirmativ.

Din discuțiile telefonice purtate de inculpatul -, în datele de 28.11.2006 și 29.11.2006, reiese că împreună cu persoane neidentificate din Republica M au planificat două transporturi, unul pentru 18 persoane și unul pentru 8 persoane. Din discuții reiese că inculpatul - se ocupa de transportul migranților doar din Ungaria, deoarece din România nu mai poate, fiindcă s-a așternut zăpada și rămân urme pe locul de trecere a frontierei.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că cei 18 migranți, au fost preluați de învinuitul A-, din Ungaria și transferați în Italia pe ruta Viena-.

Din discuția purtată în data de 11.12.2006, ora, 09,54, reiese că inculpatul - se ocupa de problema plăților efectuate de - G către călăuze sau transportatori.

În data de 12.12.2006, începând cu ora 0,20, inculpatul - Gaa vut repetate discuții telefonice cu inculpații -, - și -, deoarece un grup de 8 migranți se aflau în orașul din Austria, iar călăuza pe care au trimis-o nu i-a putut prelua. Împreună au stabilit să trimită o dubă condusă de o persoană, asigurată de un antemergător. De asemenea, au mai stabilit să apeleze la o persoană neidentificată, cu numele, care să cazeze migranții în patru case, urmând ca ulterior, să închirieze un imobil în Budapesta.

Ulterior, în datele de 13 și 14.12.2006, inculpații -, -, - și - G au avut mai multe discuții telefonice legate de problema migranților care nu pot fi transportați, fiecare afirmând că a apelat la diverse persoane, însă fără succes. De asemenea, conform discuțiilor purtate între inculpații - și -, reiese ca acesta din urmă era în legătură cu diverse persoane care falsificau acte de identitate, falsurile fiind după afirmațiile sale, fiind foarte reușite.

În discuția purtată în data de 15.12.2006, ora 10,31, de inculpatul - G cu inculpatul -, reiese că acesta a găsit transportator pentru suma de 4.000 euro.

Din cercetările efectuate în cauză reiese că cei 8 migranți, au fost preluați de învinuitul care i-a transportat cu un camion în Italia.

Exemplu, discuția din data de 13.12.2006, ora 17,58, purtată între cei doi inculpați în care inculpatul - îi cere inculpatului - o călăuză pentru 8 persoane, însă acesta din urmă, a afirmat că s-a certat cu călăuza sa, (învinuitul ), că este neserios. În aceeași discuție, - l-a întrebat pe -, dacă nu poate face rost de permise de conducere irlandeze și l-a mai rugat să contacteze hoți de buzunare pentru cărți de identitate, spunând că oferă 500.000 ROL pe bucată și afirmând totodată că a strâns douăzeci și ceva de bucăți pe care le va folosi în 2007. În aceeași discuție - a arătat că deține un loc, unde cazează migranți și până în 2007 adună vreo 50 de persoane pentru care are nevoie de cărți de identitate pentru a le trece în diverse țări din Uniunea Europeană.

Din convorbirile telefonice efectuate de inculpat în luna decembrie cu cetățenii moldoveni și cu inculpatul -, reiese că după aderarea României la Uniunea Europeană și crearea posibilității intrării cetățenilor români în țările din spațiul doar pe baza cărților de identitate românești, își vor schimba și ei modalitățile de introducere a migranților. Astfel, inculpatul a afirmat că este în căutare de cărți de identitate, pentru a fi pregătit, să își continue activitatea de trafic de migranți. Pentru aceasta inculpatul a arătat că a apelat la hoți de buzunare și la cetățeni români care erau dispuși să le vândă pe ale lor.

În data de 14.12.2007, inculpatul - l-a contactat telefonic pe un cetățean, pe care-l denumea, căruia i-a cerut să recruteze migranți și să facă reclamă, că vor fi trecuți legal, cu acte.

În data de 25.12.2006 au fost transferați un număr de 3 migranți din Viena până în, prin intermediul unui transportator "", rezident italian, aflat în legătură cu inculpatul -.

În data de 28.12.2006, inculpatul - Gac ontactat telefonic o persoană necunoscută, căreia i-a propus să reînceapă transporturile de migranți după sărbători. Același lucru s-a întâmplat și în data de 02.01.2007, când inculpatul - G l-a contactat telefonic pe inculpatul - pentru a-l anunța că după data de 3 ianuarie reîncep transporturile.

În data de 29.12.2006, numitul - l-a contactat telefonic pe inculpatul - G, spunându-i că a fost sunat de o femeie, care i-a spus că are migranți ascunși și dorește, să-i fie transportați.

În datele de 03.01.2007- 07.01.2007 au existat mai multe convorbiri telefonice între inculpații - G, -, - și, în legătură cu transportul unor persoane cu un autoturism Opel, cu scaune rabatabile în care migranții, să fie ascunși sub o pătură. se aflau la Passau (Germania) și trebuiau transportați în Italia. erau numiți "scutere" în convorbirile telefonice dintre inculpați, "scutere" ce urmau să fie transportate cu un autoturism Opel care este autoturism de persoane astfel că este evident că denumirea de "scutere" era folosită pentru migranți (vol.11 filele 35,36,48).

În data de 11.01.2007, inculpatul - a primit un sms de la o persoană din Irlanda care se interesa de costul pașapoartelor, cărților de identitate și permiselor de conducere românești falsificate. Inculpatul a răspuns că un pașaport cu schimbarea fotografiei costă mult, fiindcă e greu de prelucrat, dar cărțile de identitate și permisele de conducere prelucrate foarte bine, costă cam 1.500 euro.

În data de 14.01.2007, inculpatul - G l-a contactat pe inculpatul pentru a-i transmite că a doua zi are transport și să se odihnească. De asemenea, i-a cerut, să ia acte de la inculpatul -, pentru a le folosi la transportul migranților, urmând ca la întoarcere, să le restituie.

În continuare inculpatul - Gaa vut mai multe discuții telefonice cu inculpatul - din care reiese că acesta din urmă, îi procura cărți de identitate românești, pentru a fi folosite la trecerea frauduloasă a migranților în țările din Uniunea Europeană.

În data de 27.01.2007 inculpatul - Gaf ost contactat telefonic de inculpatul care i-a comunicat că abia a revenit din Austria și se interesează dacă au fost procurate acte pentru migranți. Inculpatul - Gac onfirmat.

Într-o discuție telefonică din data de 30.01.2007, ora, 16,10, între inculpații - și -, apare o persoană de sex feminin de la care trebuie să primească un rezultat. - arată că va duce migranți pe cu acte în regulă și să-i cazeze la persoana respectivă. - arată că în zona în care stă persoana nu pot fi cazați migranți. - a întrebat cât costă actele pentru migranți, - afirmând că prețul este de 300 euro pe bucată.

În datele de 08.02.2007 și 09.02.2007 inculpații - G și - au avut mai multe discuții referitoare la procurarea de acte, pe care le denumeau cifrat "cabluri", deoarece - G avea nevoie de acte pentru femei, afirmând că are de trimis mai multe.

În data de 09.02.2007, numiții împreuna cu, au fost identificați la punctul de trecere al frontierei Ungaro-, in timp ce se deplasau cu autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare SJ-6969, condus de către, însoțiți de doi cetățeni din Republica

În urma verificărilor efectuate de către autoritățile e s-a stabilit faptul ca cei doi cetățeni romani au ridicat și transportat spre Austria pe cei doi cetățeni moldoveni asupra celor din urma, găsindu-se pe lângă pașapoartele moldovenești și câte o carte de identitate românească, toți patru fiind reținuți si cercetați de către autoritățile e ulterior fiind expulzați in tarile lor.

Cei doi cetățeni moldoveni împreuna cu alți patru cetățeni au obținut vize pentru o perioada de 5 zile eliberate de autoritățile poloneze, cu ajutorul cărora au tranzitat Ucraina si Ungaria pana in Budapesta. Aici cei 6 cetățeni moldoveni s-au cazat la Hotelul Sport, de unde au fost preluați de către membrii grupului infracțional din România, iar in schimbul unor sume de bani aceștia au primit cărți de identitate, ulterior fiind transportați spre tari din Spațiul.

În cursul lunilor martie - aprilie 2007, inculpatul - i-a recrutat pe inculpații și -, pentru transporturi de migranți. erau preluați de învinuiți în Budapesta, în zonă sau a autogării și trecuți pe bază de cărți de identitate românești cu substituire de persoană, prin punctul de frontieră (Ungaria)- (Austria), ulterior fiind transportați în Italia.

S-a stabilit că destinația finală a grupurilor de migranți este orașul italian, unde acestea sunt preluate de numita, născută la data de 13.10.1976 în republica M, cunoscută cu apelativul "", aflată de asemenea în legătură cu inculpatul - (vol.21 - filele 20,25,27,28, 77,78, vol.22, f-66,72).

În perioada 11.03.2007 - 15.03.2007, între inculpații - G, -, -, A-, - și - au existat mai multe discuții telefonice referitoare la un transport de migranți, preluați de către A- și din autogara. Din discuțiile purtate reiese că era vorba de 4 migranți ce trebuia transportați la (Italia), cu cărți de identitate românești, prin substituire de persoană, iar după transport, aceste acte urmau a fi recuperate. Conform datelor furnizate de autoritățile judiciare din Ungaria, în data de 14.03.2007 în jurul orei 08,00, - G de la postul telefonic - l-a contactat pe A- la postul telefonic -, spunându-i acestuia ca urmează să se întâlnească cu, trimis în Ungaria la cererea lui -, de către -. De asemenea, din discuțiile purtate între aceștia rezultă faptul că la hotelul din Budapesta, existau un nr. de 4 cetățeni moldoveni, o femeie și 3 bărbați, care trebuiau sa fie încredințați lui, pentru a fi transportați in Austria, prin folosirea unor cărți de identitate românești cu substituire de persoana (vol.21 filele 7,16,78, vol.24 filele 15,17I.

La orele 16,25, - l-a contactat de la postul telefonic - pe A-, căruia i-a solicitat sa se întâlnească cu, urmând ca acesta sa transporte "o si trei cârnați", jargon folosit de către membrii grupului infracțional pentru a desemna sexul migrantilor.

De asemenea, - l-a contactat de la postul telefonic - pe, la postul telefonic -, căruia i-a solicitat, sa se întâlnească cu A-, pentru a realiza transferul migrantilor din hotelul in autoturismul lui.

La ora 16,45, - G de la postul telefonic - l-a contactat pe A- la postul telefonic -, căruia i-a spus, sa-i urce pentru început in autoturism pe "tânăr si ", deoarece în situația în care vor fi opriți la graniță, perechea tânără se va putea deplasa peste frontiera cu un microbuz. De asemenea, - G i-a spus lui A-, sa-i comunice șoferului, sa prezinte la controlul de frontiera, atât pașaportul cat si o carte de identitate, pentru a nu fi depistați.

Din discuțiile purtate reiese că era vorba de 4 migranți ce trebuiau transportați la (Italia), cu cărți de identitate românești, prin substituire de persoană, iar după transport, aceste acte urmau a fi recuperate.

Aceste acte trebuiau recuperate de inculpatul care a fost trimis în Budapesta după ele de către, inculpatul. Aceste fapte reies din convorbirea telefonică purtată de învinuitul A- cu inculpatul, în data de 25.03.2007, ora 21,28 și din convorbirea telefonică din data de 25.03.2007, ora 21,26 dintre și -.

În data de 15.03.2007, la ora 8,44, - l-a contactat de la postul telefonic -, pe un cetățean la postul telefonic -, ce se afla in Budapesta, spunându-i acestuia ca cetățenii moldoveni, au ajuns la punctul de destinație, respectiv in Italia.

În data de 16.03.2007, inculpații - s-au întâlnit în incinta supermaketului din O pentru ca - să facă plata transportului iar să restituie actele folosite pentru trecerea migranților, aspecte ce reies din convorbirea telefonică din data de 16.03.2007, ora 17,31, precum și din planșa foto depusă la dosar.

În noaptea de 14/15.03.2007, numita, a fost oprită la punctul de frontieră ungaro-austriac -, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare CD-415-PC, împreună cu două persoane care s-au legitimat cu cărți de identitate românești (vol.21 filele 83,88).

În urma comparației fotografiilor din cărțile de identitate cu persoanele care le-au prezentat s-a constatat că acestea nu corespund. La percheziția corporala, asupra fiecărei persoane au fost găsite pașapoartele moldovenești în care era aplicată viză eliberată de autoritățile poloneze de la Chișinău.

Persoanele identificate ca fiind cetățeni moldoveni, sunt:

1., care a prezentat seria - nr. -, aparținând numitului G, fiul lui G și, născut la data de 09.05.1971, în localitatea S M, județul S M, cu domiciliul în S M,-, județul S M, posesor al CI seria - nr. -, eliberată de S M, la data de 12.04.2007, CNP -, în urma cererii pentru eliberarea unei noi CI, deoarece cartea de identitate cu seria - -, eliberata la data de 26.04.2006, a fost pierdută.

2., care a prezentat seria - nr. -, aparținând numitului, fiul lui și, născut la data de 27.01.1980, in în localitatea S M, județul S M, cu domiciliul în S M,-, județul S CNP -, posesor al CI seria - nr. - eliberată la 20.01.2006, în urma cererii pentru eliberarea unei noi CI, deoarece cartea de identitate cu seria - -, eliberata la data de 21.06.2004, a fost pierdută.

Martora a declarat ca a transportat persoanele în cauză la cererea martorului, care l-a rândul lui susține că a fost contactat pentru transport de o persoana necunoscuta cu care s-a întâlnit în Z, pe strada - -, acea persoana știind ca el lucrează ca șofer la o societate care are ca obiect de activitate, transport internațional de persoane. mai arata ca a acceptat sa transporte persoanele, deoarece avea un drum de făcut in Italia și dorea să-și acopere o parte din cheltuieli.

În data de 18.03.2007, inculpații - G și - au purtat două discuții telefonice din care reiese că inculpatul - G urma să plece în Ucraina, la socrii săi și trebuia îi ceară lui -, să mai facă rost de acte, pe care, să le folosească - în Ungaria.

În data de 22.03.2007, la cererea inculpatului, învinuitul - administrator al "-COM" Șimleu-S, s-a deplasat cu autoturismul, proprietatea sa, marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare -, împreună cu prietena sa, învinuita, care la rândul ei conducea autoturismul surorii sale, marca Skoda, cu numărul de înmatriculare -, în Ungaria, la Budapesta, de unde urmau să transporte fiecare cu autoturismele, spre Austria migranți proveniți din Republica M (vol.23 fila 60, vol.24 filele 63,73).

În apropierea Budapestei, învinuitul - l-a sunat pe, spunându-i ca are probleme tehnice la autoturism și nu știe dacă va putea sa se deplaseze în Austria pentru a transporta persoanele respective.

După câteva ore, învinuitul - a luat legătura din nou cu, spunându-i că a remediat problema tehnică și că s-a întâlnit cu acele persoane care sunt din Republica M, deoarece le-a recunoscut după accent, urmând ca să pornească spre Austria.

În Budapesta, în parcarea Complexului Comercial, - și - au fost așteptați de inculpatul care era însoțit de 6 persoane. Acestea s-au urcat către trei în fiecare mașină iar învinuiții și-au continuat deplasarea spre Austria.

Martora - arată că din discuțiile purtate cu migranții a aflat că de cazarea lor s-a ocupat inculpatul și că tot acesta i-a adus la.

La punctul de frontiera Ungaro-Austriac, -, -, a trecut frontiera transportând migranții, însă învinuita, a fost la punctul de frontiera. În urma controlului efectuat de către grănicerii, în autoturismul condus de ea, au fost identificate trei femei care s-au legitimat cu cărți de identitate românești aparținând unor cetățeni români după cum urmează:

1., a prezentat CI cu seria - nr. 07156 aparținând numitei, din Șimleu S, județul

2., a prezentat CI cu seria - nr. - aparținând numitei, din Șimleu S, județul

3., a prezentat CI cu seria - nr. - aparținând numitei, din Șimleu S, județul S (vol.23 filele 94-99).

În urma comparației fotografiilor cu persoanele care le-au prezentat s-a constatat că acestea nu corespund. La percheziția corporală, asupra fiecărei persoane au fost găsite pașapoartele moldovenești în care era aplicată viză eliberată de autoritățile poloneze de la Chișinău.

Martora arată în declarația sa, că a efectuat transportul la cererea prietenului ei -, care l-a rândul său a fost solicitat în acest sens de inculpatul -. . arata că învinuitul - a primit pentru transport suma de 1000 euro, de la -. De asemenea, învinuita mai arata ca învinuitul - a mai efectuat până în luna martie 2007, la solicitarea lui -, încă trei transporturi de cetățeni moldoveni pe care i-a preluat din Budapesta.

De asemenea, martora mai arată că, în luna iunie 2007, inculpatul - la mai solicitat pe să efectueze transporturi de migranți moldoveni, și că acesta a fost de acord deoarece suferise un accident rutier și avea nevoie de bani pentru reparația unui autoturism avariat.

În data de 18.04.2007, inculpatul a stabilit cu inculpatul, să-i trimită suma de 2500 euro, prin intermediul unui mijloc de transport persoane aparținând " Transport" din Șimleu S, județul S, care efectuează curse de linie pe relația Șimleu S- T, pentru un alt transport de migranți din Ungaria (vol.2 filele 41,47,48).

La orele 13.30 organele de politie din cadrul S s-au deplasat în localitatea Șimleu S, în Autogara aparținând " Transport" Șimleu S, unde la orele 14,00 fost identificat autocarul marca ISUZU, de culoare argintie cu numărul de înmatriculare -, condus de către numitul.

După plecarea din Autogară, organele de politie au procedat la oprirea pe traseu a autocarului și au solicitat conducătorului auto, să ne declare verbal dacă a primit în Șimleu S un plic pe care urma sa îl transporte până în localitatea A, acesta a declarat că a primit un plic pe care totodată l-a prezentat, spunând ca l-a primit de la o persoană necunoscută, urmând ca în Autogara A să îl înmâneze unui care va veni la el si îl va cere spunându-i că se numește "".

În baza autorizației nr. 9/29.03.2007, emisă de către Tribunalul Sălaj, Secția Penală, s-a procedat la deschiderea plicului de culoare albă, pe care se afla inscripția "" subliniată cu o linie. Plicul conținea un număr de 5 bancnote de 500 Euro fiecare cu seriile U-, X-, X-, U- si X-, acestea fiind fotografiate.

În autogara A, autocarul a fost așteptat de inculpatul, care a primit plicul de la numitul.

Pentru transportul din data de 19.04.2007, inculpatul l-a recrutat pe numitul G-.

Din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii cu autoritățile judiciare e, rezultă faptul că în data de 19.04.2007, la orele 23,00, un nr. de 4 cetățeni moldoveni, respectiv:, Braga, si un cetățean ucrainian, au intrat din Ucraina in Ungaria prin punctul de trecere a frontierei -.

În data de 20.04.2007, la orele 0,30, au mai intrat prin același puncte de frontiera un nr. de 4 cetățeni moldoveni, respectiv, și un cetățean ucrainian.

În data de 20.04.2007, -, care se afla in Budapesta, l-a contactat telefonic pe, ce se afla în România, de la postul telefonic -, căruia i-a solicitat să transporte un nr. de 8 "biciclete", jargon folosit de către cei doi, pentru a denumi migrantii.

ce folosea postul telefonic - i-a solicitat lui -, suma de 700 euro, pt. fiecare "bicicleta" transportata, acesta fiind de acord cu prețul propus. De asemenea, în urma discuțiilor purtate intre cei doi, s-a stabilit, ca, va transport un nr. de 7 "biciclete", urmând a se întâlni in Budapesta la orele 20,00, in autogara.

La orele 15,50, a intrat in Ungaria, prin punctul de frontiera Nadlac, cu autoturismul marca BMW, având nr. de înmatriculare PF-O-2707, însoțit de catre G- care conducea autoturismul marca Opel Astra, având nr. de înmatriculare -. La orele 20,00 cele două autoturisme au ajuns în Budapesta, și au parcat lângă autogara (vol.31 fila 59).

La orele 20,24, l-a apelat în repetate rânduri pe - cu care a stabilit o întâlnire în această autogară. împreuna cu - și G-, s-au deplasat cu cele două autoturisme la hotelul din Budapesta, unde au fost întâmpinați de către un cu vârsta cuprinsa intre 20- 30 ani. Acesta împreună cu - au intrat în hotelul, iar după câteva minute au revenit împreuna cu cetățenii moldoveni, Braga, si (vol.30 filele 9,11,12).

Aceștia au fost îmbarcați de către - în cele doua autoturisme conduse de către si G-. Cele două autoturisme s-au deplasat înspre localitatea iar mai apoi spre punctul de frontiera (Ungaria)- (Austria), în timp ce - împreună cu acel necunoscut au rămas în hotelul (vol.2 fila 55, vol.27 filele 56,60-64).

În jurul orelor 0,00, cele două autoturisme au intrat în punctul de frontiera (Ungaria)- (Austria), împrejurare în care cei 6 cetățeni moldoveni au prezentat cărți de identitate românești, întocmite pe numele următoarelor persoane:

-, na-, Chesa, -.

În această împrejurare, organele poliției de frontiera e au procedat la reținerea celor 6 cetățeni moldoveni, precum și a cetățenilor români si G-. Aceștia din urmă au fost prezentați instanței de judecată care a dispus arestarea preventiva pe o durată de 30 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

Pentru această faptă autoritățile e i-au cercetat în stare de arest preventiv în dosarul de urmărire penală nr. 25/2007 instrumentat de către Direcția Cercetări Penale din cadrul Poliției de Frontieră Budapesta, fiind condamnați la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind expulzați în data de 31.08.2007 pe teritoriul României, cu interdicția de a se mai afla pe teritoriul Ungariei, timp de 2 ani.

În luna iunie 2007, inculpatul - a fost contactat telefonic de un cetățean care s-a recomandat, acesta aducându-i la cunoștință faptul că vor veni două femei din M, care doreau să ajungă doar până în Austria, unde ar fi așteptate de rudenii de ale lor.

, a afirmat că el le va duce până în, iar dacă ele vor să meargă până în Viena e de acord dar prețul este tot de 2.200 euro/persoană, iar dacă vor să le rămână actele de identitate românești cu care se vor deplasa în spațiul Uniunii Europene, să-i plătească fiecare cate 2.600 euro (vol.28 fila 30).

, i-a arătat lui, că este un preț foarte bun deoarece el percepe pentru un transport câte 2.800 euro/persoană și,ulterior, recuperează actele. De asemenea au stabilit faptul că dacă dimineața ajung în C - N, în scurt timp se rezolvă actele, iar în 4-5 ore pleacă.

Au mai stabilit ca să fie sunat de prieteni de a lui, oameni de încredere cu care va efectua transportul migranților spre C-

În data de 15.06.2007, inculpații și - G au organizat un transport din C- N, pentru două persoane de sex feminin, la cererea unui cetățeanului care s-a recomandat a fi. Persoanele au intrat în România prin vama din republica M și s-au deplasat în C- N pe ruta I- T, fiind însoțite de o persoană, ce putea fi contactat la nr. de telefon - (vol.2 fila 88, vol.30 filele 62,64,66,67-110).

Inculpații, și - G s-au deplasat în aceeași zi în C- N, unde a coborât în fața magazinului CENTRAL. La parterul magazinului urma să se întâlnească cu omul de legătură trimis de, pentru a se înțelege asupra modului în care se vor desfășura în continuare procedurile de transport a migranților. Cele două migrante au fost preluate inițial de către inculpatul, care la cererea lui, le-a fotografiat în zona magazinului CENTRAL și apoi, a înmânat fotografiile unei persoane necunoscute, care le-a confecționat cărți identitate românești prin scanare și înlocuirea fotografiei, pentru a fi folosite de acestea la trecerea ilegală a frontierei.

Inculpatul a ținut legătura telefonică cu persoana de încredere a lui, numită, stabilind ca după orele 20,00, să se prezinte în zona din C - N, cu cele două migrante din Republica M pe care le va prelua, apoi le va conduce la mașina lui -.

Acestea trebuiau transportate de către învinuitul -, care le-a preluat la ora 21,48, din gara C - N și trebuia să le ducă în parcarea complexului comercial O, de unde urmau a fi preluate de către învinuitul și în.

Între timp și urmau să se cazeze la un hotel din zona din C - N, și să aștepte desfășurarea transportului, iar când persoanele ajungeau la destinație, trebuia să-i plătească lui câte 2.500 euro, pentru fiecare persoană, reprezentând contravaloarea transportului și a trecerii frontierei.

Cetățeanul l-a întrebat pe inculpatul, dacă cele două femei nu ar trebui să își schimbe îmbrăcămintea, deoarece cu acele haine apăreau și în pozele de pe actele de identitate falsificate. Persoanele respective doreau să ajungă neapărat în occident deoarece aveau probleme judiciare în Republica M, una dintre ele fiind condamnată alături de soțul ei la o pedeapsă privativă de libertate (vol. 2,. 87).

După primirea actelor de identitate aceste persoane, migranții au fost transportați cu autoturismul aparținând învinuitului -, urmând ca la frontiera ungaro - austriacă, aceștia, să prezinte cărțile de identitate falsificate.

În data de 29.06.2007, inculpatul - Gaf ost contactat de un cetățean, care se afla în Budapesta. Din această discuție reiese că inculpatul - G s-a angajat față de numita, să transporte patru persoane, de cetățenie ă, din Budapesta. Inculpatul a furnizat amănunte cu privire la cazarea acestor persoane și modalitatea de transport (vol. 33 filele 59- 64). În continuare inculpatul - G l-a contactat pe inculpatul pentru ca acesta, să găsească un număr de două călăuze în vederea transportării a patru persoane de sex feminin, de cetățenie ă, din Budapesta, cu destinația Padova (Italia).

La rândul lui inculpatul l-a contactat pe inculpatul - solicitându-i acestuia căutarea a două călăuze pentru transportul organizat de - Acest din urmă inculpat le-a propus învinuiților - și - efectuarea unui transport de patru persoane, de cetățenie ă, din Budapesta, cu destinația Padova (Italia), prin folosirea la trecerea frontierei de cărți de identitate românești (vol. XXXIII, 42- 45, 73- 78). Totodată inculpatul - G l-a contactat pe inculpatul, urmând ca acesta din urmă, să se deplaseze împreună cu învinuiții - și - în Budapesta, și să le predea celor patru cetățeni moldoveni, un nr. de patru cărți de identitate românești, cu fotografii asemănătoare cu fizionomia acestora (vol. XXXIII, 8- 55).

Prin urmare în data de 29.06.2007, în jurul orelor 18,00, inculpatul, având asupra sa un rucsac, conținând un nr. de 54 de cărți de identitate și 22 pașapoarte românești, s-a deplasat cu autoturismul VW Golf, având nr. de înmatriculare -, condus de către învinuitul -. De asemenea, învinuitul - s-a deplasat din mun. C- N cu autoturismul VW, cu nr. de înmatriculare -.

Cele două autoturisme conduse de către învinuiți s-au întâlnit în Budapesta, după care inculpatul a preluat cei patru cetățeni din Republica M care fuseseră cazați la Hotelul. Totodată, din convorbirile telefonice purtate în noaptea de 29/30.06.2007 (vol. XXXIII), rezultă faptul că operațiunile de transfer, respectiv de predare primire erau dirijate din orașul Șimleu- S de către inculpații - G și -. Inculpatul - i-a solicitat de asemenea, inculpatului, ca după îmbarcarea celor patru cetățeni moldoveni în cele două autoturisme, să se întoarcă în țară, urmând ca cele 50 de cărți de identitate și cele 22 de pașapoarte românești, să-i fie predate lui - G sau lui - (vol. XXXIII, 82),

În jurul orei 01,00 învinuiții - și - au fost prinși în flagrant de autoritățile judiciare din Ungaria în punctul de frontieră (Ungaria)- (Austria), în momentul în care încercau să intre pe teritoriul Austriei cu 4 persoane de cetățenie moldovenească, folosind acte de identitate românești, prin substituire de persoană. Aceștia au folosit pentru legitimare cărțile de identitate românești eliberate pe numele lui, -, și.

Cei doi învinuiți au fost ridicați de organele poliției de frontieră e, aceștia refuzând să dea vreo declarație. Concomitent cu capturarea în flagrant a celor doi învinuiți, de organele poliției de frontieră e, organele de urmărire penală din România, respectiv Biroul Teritorial Sălaj din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, împreună cu ofițeri din cadrul Serviciului de Combatere a Organizate S au procedat la ridicarea inculpaților.

În prezent învinuiții și - sunt cercetați în stare de arest preventiv în dosarul de urmărire penală nr. 37/2007 instrumentat de către Direcția Cercetări Penale din cadrul Poliției de Frontieră Budapesta, pentru infracțiunea de trafic de persoane (1411).

În dimineața zilei de 30.06.2007, inculpatul a fost depistat de organele de poliție în gara din localitatea Șimleu- S, având asupra sa un rucsac conținând 50 cărți de identitate și 22 pașapoarte românești.

Inculpatul de la începutul anului 2007, cumpărat de la diferite persoane cărți de identitate, plătind pentru acestea sume cuprinse între 50 RON și 200 euro. (vol.2 filele 62,64,82, vol.5 fila 76, vol.7 fila 5, vol.8 filele 3,6, vol.11 filele 72,96, vol. 14 filele 7,28, vol.15 filele 15,18,26,39,58, vol.19 fila 59, vol.23 filele 30,63,64, vol.24 fila 6). Dintre aceste persoane fiind stabiliți numiții:, și, toți domiciliați în Șimleu S, județul Cu actele de identitate și datele de identitate numitelor și în data de 09.02.2007 autoritățile e au identificat și prins două femei din Republica M, la punctul de trecere a frontierei ungaro-austriaca, -, călăuzite de către și, membri ai grupului infracțional organizat, care intenționau să intre fraudulos în spațiul.

De asemenea, în cursul anului 2007 inculpatul i-a determinat pe făptuitorii -, A- și -, să sustragă cărți de identitate și pașapoarte de la diverse persoane de pe raza orașului Șimleu- S, oferindu-le în schimb sume de bani cuprinse între 30 RON și 50 RON/bucată.

Astfel, - a sustras cărțile de identitate a mamei sale, a fratelui său, și pașaportul numitului.

A- și -, au sustras, la solicitarea inculpatului -, cărțile de identitate al mamei lui A-, și a părților vătămate, și a două persoane necunoscute, precum și două pașapoarte aparținând părților vătămate, și.

În cauză s-a efectuat o constatare tehnico - științifică privind cărțile de identitate descoperite cu ocazia percheziției asupra inculpatului. Potrivit raportului de constatare tehnico - științifică nr. 25388 din 08.10.2007 al Inspectoratului de Poliție Județean S - Serviciul Criminalistic cărțile de identitate cu seriile ---, -- -, - -, ---, -- - și -- - sunt contrafăcute.

Fotografiile de pe cărțile în litigiu cu seriile ---, ---, -- - și --- nu sunt ale persoanelor care figurează în baza de date a evidenței populației cu datele menționate pe cărțile de identitate.

De asemenea a fost efectuată o expertiză tehnica asupra unui dispozitiv optic ridicat cu ocazia percheziției domiciliare la inculpatul -. Potrivit raportului de expertiza nr. 25378 din 10.10.2007 al Inspectoratului de Poliție Județean S - Serviciul Criminalistic, dispozitivul respectiv facilitează vederea pe timp de noapte.

Acest dispozitiv a fost folosit în perioada 2005- 2006 la trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ungaria si Austria pe fâșia, de către călăuze pentru a facilita vederea pe timp de noapte, în timpul traversării frontierei și pentru a fi evitate eventualele controale ale poliției de frontieră.

Părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, s-a reținut că din activitatea infracțională, inculpații G, au obținut un câștig de câte 200.000 euro. Inculpatul 10.000 euro iar inculpații și câte 5.000 euro iar inculpații și câte 1500 euro.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, însă interceptările telefonice atestă înțelegerile inculpaților cu privire la transportul de migranți, organizarea acestora încă din 2001 în vederea desfășurării acestei activități, aspecte ce rezultă și din filajele efectuate de organele de urmărire penală (vol.II filele 41,47,48,66,67,42-46,49,55,72,74).

Concret, inculpații și G ar fi constituit un grup infracțional organizat, respectiv aderare și sprijinire a acestui grup în vederea trecerii ilegale a frontierei ceea ce constituie infracțiunea prev.de art.7 din Legea nr.39/2003.

Fapta acelorași inculpați de a fi racolat și îndrumat mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei, respectiv de a fi organizat mai multe dintre aceste activități ilegale ar constitui infracțiunea prev de art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului de a fi instigat pe unii dintre ceilalți coinculpați la furtul unor acte de identitate sau pașapoarte ar constitui infracțiunea de instigare la furt calificat prev.de art.25 raportat la art.208 alin.1 209 alin.2 lit.b Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Prin rechizitoriu s-a reținut un câștig realizat de cei 2 inculpați de câte 200.000 euro ce rezultată din perceperea unor sume cuprinse între 2500-4000 euro pentru fiecare migrant, dar din probele existente rezultă că cei 2 au transportat 45 de persoane, din suma primită se plătea transportul și furnizorul de acte de identitate, instanța de fond apreciind că - euro este suma obținută drept folos în urma infracțiunilor.

Fapta inculpatului de a fi aderat și sprijinit grupul infracțional format din ceilalți coinculpați ar constitui infracțiunea prev. de art.7 din Legea 39/2003. Fapta aceluiași inculpat de a fi organizat mai multe acte ilegale în scopul trecerii frauduloase a frontierei de către cetățeni moldoveni ar constitui infracțiunea prev.de art.2 alin.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen.

Fapta inculpaților, și de a fi sprijinit grupul infracțional format din ceilalți coinculpați ar constitui infracțiunea prev.de art.7 din Legea 39/2003.

Față de inculpatul s-a aplicat art.37 lit.a Cod penal, întrucât acesta se află în executarea unei alte pedepse fiind deci recidivist.

Fapta acelorași inculpați de a fi organizat mai multe acte ilegale de trecere frauduloasă a frontierei de către cetățeni ar constitui infracțiunea pev.de art. 2 din OUG 112/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Fapta inculpatului de a se fi prezentat sub o identitate falsă cu ocazia trecerii de mai multe ori a frontierei ar constitui infracțiunea de fals privind identitatea prev.de art.293 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Fiecare dintre inculpați au fost condamnați, în modalitățile menționate, pentru infracțiunile expres indicate.

Din actele dosarului rezultă că inculpații, G, au fost arestați pe o durată de 29 de zile la 3 iulie 2007 de către Tribunalul Sălaj, iar față de inculpatul a fost luată de către aceeași instanță măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, respectiv până la 31 iulie 2007. Prin încheierea penală 63/2007 a Curții de Apel Cluj au fost respinse ca nefondate recursurile inculpaților, G, împotriva încheierii penale 21/3 iulie 2007 Tribunalului Sălaj. Prin aceeași incheiere au fost admise recursurile inculpaților și luându-se și față de aceștia măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o durată de 30 de zile, până la 8 august 2007. Ulterior, la data de 9.01.2008 Tribunalul Sălaja dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive pentru inculpatul, întrucât acesta a săvârșit o nouă infracțiune, încheierea fiind menținută prin decizia penală nr.72/R/2008 a Curții de Apel Cluj. Prin încheierea penală 40 din 27 septembrie 2007 Tribunalul Sălaja dispus arestarea preventivă a inculpatului pe 29 de zile, până la 25 octombrie 2007, respingându-se prin încheierea penală 80/2007 a Curții de Apel Cluj, ca nefondat recursul inculpatului. Din actele de la dosar rezultă că Tribunalul Sălaja prelungit inculpaților de mai sus măsurile preventive.

S-a dispus anularea actelor false.

Împotriva hotărârii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a apelului de către toți cei șapte inculpați arestați preventiv precum și de către inculpatul .

Deși pe parcursul instrumentării cauzei, în această cale de atac ordinară, s-au depus anumite documente - din eroare - din partea inculpatului ( 113), instanța va lua în considerare toate apelurile declarate în speță, urmând a fi în final apreciate ca fondate, se vor constata motive de nelegalitate în pronunțarea hotărârii atacate ce vor atrage o desființare a acesteia, cu trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, aspect juridic ce evident va produce efecte și față de inculpatul neapelant,sens în care se vor face mențiunile de rigoare, respectiv extinderea căii de atac prin prisma disp.art.373 pr.pen. (aspect evidențiat de către instanța de apel pe calea încheierii de înlăturare a omisiunii vădite, ulterioară minutei).

S-au invocat următoarele:

Inculpatul constată că prin sentința penală nr. 85/19 septembrie 2008 fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 392/2003, la pedeapsa de 2 ani pentru furt calificat și 2 ani închisoare pentru art. 2 din OUG nr. 112/2001, stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare. Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, 1 an pentru infracțiunea prev. de art. 2 din OUG nr. 112/2001 și 1 an închisoare pentru art. 239 alin. 2.pen. stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare. În faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească ambii inculpați și-au susținut nevinovăția și că nu au fost implicați în faptele reținute prin rechizitoriu. Nici inculpatul și nici inculpatul nu au recunoscut săvârșirea faptelor, respectiv că au traficat migranți, că au procurat acte false și că s-ar fi asociat în vederea comiterii unor infracțiuni de natura celor descrise în actul de sesizare.

Solicită a se constata că, la fel ca și în majoritatea dosarelor instrumentate de DIICOT, 85% din probele administrate în cauză sunt interceptările convorbirilor telefonice și transcrierile acestora, în care, în funcție de gradul de educație și cultură se folosesc diferite limbaje, însă importante în opinia sa sunt declarațiile de martori, care în cauză au fost abuzive. În acest sens, arată că, cu ocazia audierilor în fața instanței de fond, dacă procurorului de ședință nu îi erau favorabile răspunsurile martorilor acesta are posibilitatea de a chema martorul respectiv și a-l supune la diferite presiuni, iar apoi poate solicita reaudierea martorului, deși în calitate de avocat nu are posibilitatea de a discuta cu martorul anterior audierii, pentru că altfel ar fi pasibil de anumite sancțiuni. Solicită a se avea în vedere că, cu martorii și s-a întâmplat în maniera descrisă mai sus, respectiv că atunci când martorul a fost audiat procurorul de ședință a avut îndrăzneala de a-i spune martorului să nu răspundă la întrebările avocatului, iar când a fost întrebat de către judecător de ce nu răspunde, martorul a arătat că avocatul îl sperie, procurorul continuând să spună același lucru. Apreciază că este absolut ciudat pentru o justiție independentă audierea în această manieră a martorilor. Învederează faptul că, cu ocazia reaudierii, martorul a arătat că-și retractează declarația dată la DIICOT pentru că a fost bătut, iar mama acestuia, cu ocazia audierii, a confirmat că fiul său a venit seara acasă bătut și i-a povestit că a fost lovit că cătușele în spate.

Totodată, arată că în cauză au fost ascultați martori cu privire la modul de procurare a actelor de identitate și s-a vorbit de un domn, care a spus că a fost sunat de cineva din Șimleu, ce i-a spus că dacă cunoaște persoane interesate, poate trimite oamenii la muncă legal în străinătate. Astfel, într-o seară a venit o mașină, a luat actele de identitate ale persoanelor interesate să muncească în străinătate și de atunci nu s-a mai auzit nimic, deși s-a încercat a se lua legătura cu acel domn din Șimleu.

Referitor la constituirea grupului, apreciază că nu s-a administrat niciun fel de probațiune, raportat la scopul asocierii, ce trebuie să fie determinat și bine stabilit, iar în cauză nu s-a realizat acest scop. În aceste condiții, referitor la modul de soluționare a cauzei, în opinia sa există date suficiente ce ar fi trebuit să determine instanța să procedeze altfel.

În subsidiar, pentru infracțiunea scop se prevede o anumită pedeapsă și atunci când se procedează la o individualizare judiciară, judecătorul poate aplica o pedeapsă mai M decât cea prevăzută pentru infracțiunea scop. În cauză, pentru inculpatul s-au aplicat pedepse de 2 ani închisoare pentru infracțiunea scop, iar pentru infracțiunea de asociere s-a aplicat o pedeapsă de 5 ani, respectiv la infracțiunea scop s-a aplicat o pedeapsă orientată spre minim, iar la infracțiunea de asociere s-a aplicat o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege. În aceste condiții, apreciază că s-a procedat la o greșită individualizare, pentru că nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74.pen. și art. 76.pen.pentru că inculpații nu au antecedente penale, aveau ocupații serioase anterior cercetării, inculpatul fiind elev.

Pedepsele aplicate celor doi inculpați ar fi trebuit să fie diminuate sub minimul special prevăzut de lege, raportat la conduita acestora anterior declanșării cercetărilor în cauză, lipsa antecedentelor și la vârsta celor doi. De asemenea, apreciază că nu trebuie făcută o aplicare dezechilibrată a celor două pedepse pentru art. 2 din OUG nr. 112/2001, unde legea prevede pedepse de la 2 la 6 ani, iar pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pedeapsa nu poate depăși 7 ani închisoare.

Astfel, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. c pr.pen. solicită achitarea, iar în subsidiar, solicită modificarea sentinței penale și aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a și art. 76 lit. c pen. respectiv reducerea pedepsei sub limita legală.

Inculpații G și apreciază că la fond cauza a revenit spre soluționare unui judecător de civil, lucru care i-a marcat pentru că indiferent de cererile formulate nu s-a ținut cont de acestea.

Solicită rejudecarea în apel, conform art. 378 pct. 2/3 pr.pen. în vederea soluționării apelului să se dea o nouă apreciere probelor administrate de prima instanță, lucru pe care instanța de fond,deși a administrat ea însăși probele, nu își întemeiază condamnarea pe niciuna din probele administrate. Consideră că dacă s-a făcut mențiune la probele administrate de organele DIICOT, măcar să se fi dat o apreciere probelor administrate pe parcursul derulării cercetării judecătorești, astfel că solicită ca instanța de apel să aprecieze probele de la fond și comparându-le cu cele din faza de urmărire penală, să se verifice dacă acestea pot sta la baza condamnării inculpaților.

În urma aprecierii probelor administrate în cauză, solicită a se dispune achitarea, neexistând niciuna din cele două fapte pentru care au fost condamnați, respectiv neexistând nicio probă pentru reținerea vinovăției inculpaților pentru faptele pentru care au fost cercetați. Consideră că nu rezultă din dosar ce a făcut inculpatul sau inculpatul, ce au săvârșit, pentru ca lor să le fie atrasă răspunderea penală sau menținerea în detenție 1 an și 7 luni.

Dacă totuși se consideră că din interceptările convorbirilor telefonice ar rezulta vreun element constitutiv ale acestor infracțiuni, consideră că pedepsele ce s-ar putea aplica ar putea fi măcar echivalente cu durata detenției executată până la această dată. Arată că în cauze similare, Curtea de Apel Cluj au pronunțat soluții de achitare pentru infracțiuni de grup infracțional organizat și a optat pentru aplicarea unei condamnări pentru infracțiunea de trafic de migranți. Independent de faptul că cercetarea judecătorească s-a desfășurat dezastruos la fond, fiind audiați și martori minori, propuși de organele de urmărire penală, toți cu condamnări pentru furturi, ce nu au adus nimic nou în cauză, solicită ca la individualizarea pedepsei să se aibă în vedere declarațiile de martori propuși în apărare și că a observat că din probe nu rezultă niciun act material în privința faptelor pentru care instanța fost sesizată. Solicită a se avea în vedere și că fiecare are familie, copii minori, nu au antecedente penale și soția inculpatului a fost operată pentru o tumoare craniană malignă și nu și-a revenit, iar Tribunalul Sălaj nu a făcut nicio apreciere raportat la aceste aspecte. O pedeapsă ce ar echivala cu durata stării de arest a inculpaților consideră că ar fi suficientă dacă s-ar reține unul din elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți.

Inculpații G și învederează faptul că, critică modul de desfășurare a cercetării judecătorești la prima instanță, sens în care solicită a se avea în vedere că audierea inculpaților la termenul din data de 13 februarie 2007 s-a făcut fără procedură de citare cu părțile vătămate și, instanța procedând la judecarea cauzei chiar dacă existau excepții.

Consideră că sentința penală de condamnare copiază starea de fapt din rechizitoriu și stabilește pedepse pentru cei 8 inculpați, fără a se indica locul unde s-au comis faptele, perioada și încadrarea juridică, instanța de fond nefăcând o analiză a probelor administrate în cauză, astfel că în opinia sa se poate susține că cercetarea nu a avut loc.

Apreciază că probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine nevinovăția, martorii audiați în cauză arătând că nu-i cunosc pe inculpați sau că îi cunosc din oraș, iar părțile vătămate nu au dat declarații incriminatoare pentru clienții săi. Probele care au condus la condamnarea inculpaților sunt interceptările convorbirilor telefonice, este vorba de discuții normale, astfel că în aceste condiții apreciază că este greu de acceptat că au primit o condamnare atât de gravă pentru astfel de fapte, în condițiile în care niciuna din persoanele traficate nu au fost audiate.

Constată că instanța de fond a făcut un calcul de sume de circa 100.000 euro, dar nimeni nu a declarat că s-au dat bani în acest sens sau că s-ar fi încasat bani.

Inculpatul - solicită în temeiul 379 alin. 2 lit. b pr.pen. raportat la art. 197 alin. 2.pr.pen. trimiterea cauzei spre rejudecare, cu revocarea măsurii arestului preventiv. Consideră că sentința penală este nemotivată și reprezintă un xerox fidel al actului de sesizare, deoarece instanța de fond nu a analizat obiectiv și serios probele administrate în cauză și s-a bazat pe atenția grefierului. Astfel, la fila 15 alin. 1 din sentința penală, instanța de fond după reaudierea martorului consemnează că acest martor împreună cu numitul sunt cercetați într-un doar din Budapesta. La pagina 17 ultimul aliniat se menționează că fapta inculpaților de a sprijini grupul infracțional organizat, instanța urmând a aplica circumstanțe atenuante prev. de art. 74, 76.pen. având în vedere că au obținut din activitatea infracțională sume mai mici de bani decât ceilalți inculpați, urmând a fi condamnat la câte 3 ani închisoare. Este vorba de o sentință penală nemotivată, întrucât nu s-a analizat activitatea infracțională a presupusului grup.

În temeiul art. 10 lit. a pr.pen. raportat la art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. solicită achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și în baza art. 10 lit. a pr.pen. solicită achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 2 din OUG nr. 112/2001.

Referitor la infracțiunea de trafic de migranți, constată că prin rechizitoriu în sarcina inculpatului se reține că în perioada 3-7 ianuarie 2007 efectuat un transport de migranți între un oraș din Germania și un oraș din Italia, însă solicită a se avea în vedere că, conform dispozițiilor procedurale, în materia traficul de migranți se privește linia de frontieră între statul român și un stat vecin acestuia, astfel că acest act descris la fila 4 din rechizitoriu în opinia sa nici nu trebuie luat în considerare. În această situație, solicită achitarea inculpatului pentru această faptă, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți. Referitor la fapta din data de 14 ianuarie 2007, când coinculpatul îl sună pe inculpatul - pentru a-i spune că a doua zi are loc un transport și să se odihnească, solicită a se avea în vedere că nu s-a dovedit despre ce transport era vorba și ce se transporta. A doua discuție dintre cei doi inculpați, prin care inculpatul - îi comunică coinculpatului că abia a venit din Austria și că este obosit, întrebând și dacă mai sunt acte pentru noul transport,nu dovedește de asemenea comiterea infracțiuni de trafic de migranți, iar faptele din 13 martie și 15 martie 2007 demonstrează că au mai existat discuții telefonice între cei doi referitoare la transportul de migranți.

Pentru fapta reținută a fi comisă la data de 9 februarie 2007 invocă dispozițiile art. 10 lit. j pr.pen. respectiv autoritatea de lucru judecat, existând posibilitatea de recunoaștere a hotărârii de condamnare din străinătate, respectiv că pentru această faptă a fost trimis în judecată, cercetat și condamnat de statul. Având în vedere dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că cererile de recunoaștere a unor hotărâri din străinătate se invocă la fond, solicită a se acorda această posibilitate, pentru a se lămuri care a fost scopul pentru care a depus hotărârea ă la fond.

Inculpatul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că din probele dosarului nu reiese cu certitudine că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, astfel că în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. a pr.pen. solicită achitarea.

Apreciază că probele administrate în cauză, chiar și modul de acțiune, nu confirmă starea de fapt reținută prin rechizitoriu și nici nu sunt folosite ca argumente ale soluției date.

În subsidiar, raportat la probatoriul vast administrat în cauză, dacă se va constata că se face vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, solicită a se da o mai M eficiență dispozițiilor art. 74 și 76.pen. având în vedere că a executat anterior o altă pedeapsă, din care, raportat la pedeapsa de 3 ani aplicată de instanța de fond, ar mai avea de executat câteva luni până la intrarea în comisia de liberare condiționată, astfel că solicită reducerea cuantului pedepsei pentru a putea beneficia de liberarea condiționată.

Inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza, achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. a pr.pen. consideră că din probele administrate în cauză nu rezultă existența vreunei probe ce să confirme participarea sa la săvârșirea infracțiunii de asociere sau aderare la un grup infracțional organizat, nu exista dorința de a participa la acest grup.

Pentru infracțiunea de trafic de migranți apreciază de asemenea că nu există probe administrate în fața instanței de fond sau în faza de urmărire penală, care să confirme această faptă, sau acțiunea cu care a contribuit la săvârșirea infracțiunii.

Consideră că hotărârea instanței de fond este nemotivată, sub toate aspectele, raportat la persoana inculpatului, nefiind relevate care sunt acele acte materiale și nu se detaliază efectiv care au fost actele materiale care au intrat în componența acestei infracțiuni. Instanța de fond s-a axat pe probele administrate în faza de urmărire penală.

Inculpatul solicită admiterea apelului, conform art. 379 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. a pr.pen. și achitarea inculpatului pentru cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată. Apreciază că probele administrate în cauză pe parcursul procesului penal au confirmat că nu a transportat persoane, martori sau părți vătămate nu-l recunosc ca fiind cel care i-a ajutat să treacă granița și nu-i cunoaște pe coinculpații. De asemenea, consideră că pe latură obiectivă nu există subordonare ierarhică, coordonată în timp, un scop unic al grupului, diviziunea muncii, nefiind astfel vorba de constituirea unui grup infracțional. Pe latură subiectivă, apreciază că infracțiunea trebuie să aibă ca element constitutiv un beneficiu material, ce trebuie avut în vedere de la bun început de fiecare persoană ce aderă la grup.

Referitor la măsura confiscării speciale, solicită a se constata că nu se motivează cum s-a ajuns la acele sume, iar suma de 100.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului reprezintă cu siguranță o eroare, solicitând îndreptarea acesteia.

Instanța de apel, fără a dezbate la modul efectiv substanța speței, respectiv temeinicia sau netemeinicia argumentelor regăsite în conținutul rechizitoriului, preluat de către instanța de fond, în sensul că inculpații s-ar face vinovați de săvârșirea infracțiunilor imputate, se va rezuma în a puncta doar aspectele de nelegalitate flagrante constatate, ce atrag cu prioritate o soluție de desființare a sentinței și de trimitere cauzei spre rejudecare.

Astfel, vom evidenția în cele ce urmează următoarele:

Ca și prim aspect,de esență, este de observat că în cuprinsul sentinței penale atacate, Tribunalul Sălaj, preiaaconținutul rechizitoriului întocmit de DIICOT- Biroul Teritorial Sălaj. Preluarea respectivă s-a realizat în cele mai mici detalii,fără niciun fel de completări proprii, originale, din partea judecătorului ce a instrumentat cauza.

De principiu, în măsura în care în urma derulării și în final a încheierii fazei de cercetare judecătorească întreprinsă exclusiv în fața unor organe judiciare independente, se constată că starea de fapt propusă în actul de acuzare este cea reală, nimic nu oprește instanța în a prelua motivarea concretă regăsită în rechizitoriu, însă, dacă cercetarea judecătorească întreprinsă conduce la necesitatea inserării unor anumite aspecte de nuanță - chiar fără a se deplasa de la filonul central descris în rechizitoriu, instanța este obligată în a ține cont de aceste detalii și a face sublinierile de rigoare. Până la urmă, de luat în considerare sunt dispozițiile legale în materie, respectiv art.200 pr.pen. ce subliniază că urmărirea penală are ca obiect doar strângerea de probe necesare pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată a vreunor persoane, fiind de datoria instanței de judecată în a stabili, la modul cert, dacă este cazul să se dispună și condamnarea persoanelor respective precum și indicarea argumentelor concrete în acest sens.

Revenind asupra operațiunii juridice înscrisă la disp. art. 356.proc.pen. respectiv conținutul expunerii hotărârii, cu toate elementele pe care trebuie să le cuprindă, redăm că pe lângă o preluare,la modul strict, a motivării rechizitoriului, instanța de fond nu a făcut niciun fel de alte completări, precizând abrupt,în final, că faptele inculpaților întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate (încadrările juridice nefiind măcar preluate corect), aplicând sancțiunile de rigoare (unele nelegale) și încheind astfel așa-zisa "judecată" derulată în cauză.

O astfel de activitate a instanței de fond poate fi catalogată ca fiind un act de "jignire" a activității de judecată - solemne, în deplină legalitate și complete - pe care o desfășoară de regulă ceilalți colegi magistrați; un "afront" adus și inculpaților implicați în acest dosar, mai ales în contextul în care cei mai mulți dintre aceștia se află în stare de privare de libertate, în joc aflându-se și unul din drepturile fundamentale constituționale ale omului - libertatea.

Practic inculpații se văd nevoiți în reciti conținutul rechizitoriului (pe care îl cunoșteau), fără a regăsi vreo analiză privitoare la motivele ce au determinat instanța în a-l prelua, fără a se indica argumentele concrete ce au determinat judecătorul în a proceda în acest mod, fără a li se arăta ce a determinat respingerea apărărilor invocate.

În lumina și a jurisprudenței recente manifestată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, toate această activitate întreprinsă de instanță poate fi inclusă în sintagma - "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția", nemotivare ce trebuie să fie încadrată în instituția derulării unui proces inechitabil față de inculpați - art.6 CEDO.

Ca și aspecte de nelegalitate, ar mai fi de evidențiat următoarele:

Pe de o parte, este de constatat că inculpații și G au fost condamnați la pedepsele de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208 al.1, 209 al.2 lit.b pen. cu aplic.art.41 al.2 pen. în forma instigării prev.de art.25 pen. fără a se reține circumstanțe atenuante în favoarea lor, deși minimul special legal este de 3 ani închisoare.

De asemenea, aspecte de nelegalitate în procedura individualizării pedepsei se pot constata și față de inculpatul ce a fost condamnat la 1 an închisoare pentru încălcarea disp. art. 293 al. 2.pen. cu reținere de circumstanțe atenuante,în condițiile în care minimul special legal este de 3 luni închisoare și trebuia coborâtă sancțiunea sub acest plafon.

este și operațiunea de condamnare a inculpaților la pedepse mai mari pentru infracțiunea mijloc decât cele aplicate pentru infracțiunea scop.

Aceste din urmă aspecte juridice ar fi putut fi corectate de către instanța de apel în virtutea caracterului devolutiv al căii de atac, însă,în măsura în care, soluția juridică, după cum s-a arătat, este cea de trimitere a cauzei spre rejudecare, va fi de datoria instanței respective în a îndrepta,pe cât posibil, astfel de aspecte, fără a înlătura principiul neagravării situației în propria cale de atac, ce va fi funcțional în continuare.

Tot ca și chestiune de nelegalitate, este de vizat situația inculpatului, față de care în dispozitivul hotărârii se face trimitere la art.37 lit.a pen. deși acesta nu fusese trimis în judecată în stare de recidivă și nici instanța nu a făcut demersurile juridice corespunzătoare în a se face trimitere expresă la instituția juridică a schimbării de încadrare juridică,privită în sens larg, înscrisă la disp.art.334 pr.pen.

Inculpatul a depus la nivelul instanței de fond o hotărâre judecătorească provenind de la autoritățile judiciare ungare ( 1439-1445), prin care urmărește să arate că ar fi fost condamnat pentru aceleași fapte, sau parte din faptele consemnate în sarcina sa în rechizitoriu, derulate în aceeași perioadă de timp. În copie s-a depus hotărârea judecătorească de condamnare a acestuia, împrejurare ce ar fi atras incidența textelor legale regăsite în cuprinsul Legii nr.302/2004, respectiv articolul 119 din Legea nr. 224/2006 pentru modificarea și completarea Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în care se arată că - "Recunoașterea se poate face pe cale incidentală în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror în faza de urmărire sau de către instanța de judecată în fața căreia cauza este pendinte."

În contextul derulării acestei activități de recunoaștere a hotărârii străine, ulterior este posibil să se consemneze operațiuni juridice vizând instituția concursului real de infracțiuni, situații de autoritate de lucru judecat, cu efectele adiacente.

Raportat la aceste din urmă aspecte, este de remarcat că relativ recent, s-a pronunțat prin Decizia LXX(70) din 15 octombrie 2007 în sensul că " instanțele de control judiciar nu pot dispune direct în căile de atac contopirea pedepsei aplicate pentru infracțiunea care a făcut obiectul judecății cu pedepse aplicate infracțiunilor concurente pentru care există o condamnare definitivă, în cazul în care contopirea nu a fost dispusă de către prima instanță", situație ce, evident, că atrage aceeași soluție de desființare a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Vor fi de lămurit, intrând astfel tot în categoria nelegalităților constatate, de către instanța de rejudecare, aspectele juridice vizând confiscările speciale realizate în cauză. Concret, instanța de fond s-a rezumat în a "aprecia" că anumite sume,global stabilite, constituie folos obținut în urma infracțiunilor săvârșite și au fost în consecință indisponibilizate. Astfel de "considerații" își pierd valabilitatea chiar și pentru stabilirea cuantumului daunelor morale de acordat în spețe penale, în niciun caz în cadrul operațiunii de confiscare a vreunor sume. Fără a înlătura posibilitatea fixării unor paralelisme, analogii între situații, este de precizat,totuși, că această operațiune trebuie să se realizeze cu rigurozitate, cu detalierea formulei matematice și indicarea expresă a sumelor concret obținute.

De asemenea, sunt de făcut și îndreptările de rigoare în materia cheltuielilor judiciare, instanța de fond propunând o sumă exorbitantă de 100.000 RON, fiind de datoria instanței de rejudecare în a stabili cuantumurile concrete și o modalitatea de justificare a acestora.

Nu în ultimul rând, în consonanță cu întreaga motivare a hotărârii atacate, instanța de fond a redat "sec" că se dispune anularea actelor false. Evident că o astfel de dispoziție nu va putea fi pusă în executare, dacă va fi cazul, în lumina cadrului complet constituit în cuprinsul art. 445.proc.pen.

Așadar procedural,instanța de apel se vede nevoită, aflându-se în fața unui proces inechitabil,în a admite apelurile declarate de către cei 8 inculpați, cu extindere și față de inculpatul neapelant, pe considerentele art.379 pct.2 lit.b pr.pen. va desființa în întregime hotărârea, fiind în imposibilitate în a îndrepta ea însăși nelegalitățile constatate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

După cum s-a menționat, pe puncte și cu detaliile de rigoare, instanța de rejudecare se va preocupa de îndreptarea tuturor acestor nelegalități, cu înserarea unei motivări în care,chiar dacă nu va putea face abstracție de conținutul concret al rechizitoriului,se vor indica argumentele judecătorului ce vor conduce la condamnarea sau nu a inculpaților, precizări complete privitoare la temeiurile ce vor determina instanța în a proceda la adoptarea unei anumite modalități de soluționare a cauzei, precum și explicații concrete la apărările formulate de către inculpați.

Cercetarea judecătorească întreprinsă la nivelul Tribunalului Sălaj nu se poate constata că a fost viciată,fiind astfel de validat actele procedurale întreprinse, astfel încât se face mențiunea expresă că toate actele procedurale anterioare încheierii din data de 17 septembrie 2008 rămân valabile, art. 383 al.3 rap. art. 385/17 al. 4.proc.pen. Ca și aspect important, este de reiterat împrejurarea că principiul neagravării situației în propria cale de atac va avea incidență în această procedură de rejudecare a pricinii.

După cum s-a subliniat, sentința instanței de fond conține o serie de nelegalități, însă din toate datele de la dosar se poate preciza, fără pericolul de a greși, că indiciile temeinice impuse de art.143 pr.pen. vizând instituția măsurii preventive, incidentă față de unii inculpați, subzistă.

La nivelul practicii, ca și în jurisprudența CEDO se face o demarcare netă între astfel de indicii ce atrag presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile imputate și elementele concrete ce ar atrage o hotărâre de condamnare efectivă a acestora. Din preluarea considerentelor expuse în rechizitoriu de către instanță, sprijinite pe mijloace de probă expres indicate, rezultă fără putință de tăgadă incidența în continuare a unor astfel de indicii.

Este de văzut în continuare în ce măsură acestea se coroborează și pe cazurile de arestare preventivă incidente pentru inculpații de față.

Din acest punct de vedere, este de precizat că sunt de făcut demarcații între, pe de o parte, grupul inculpaților, G și, și celălalt grup de inculpați arestați preventiv dar față de care se presupune că au derulat activități infracționale cu un aport mai puțin sporit din partea acestora.

Altfel spus, în ceea ce privește inculpatul,este considerat coordonatorul unei adevărate ramuri infracționale având ca obiect principal comiterea infracțiunilor de trecere frauduloasă a frontierei spre state aflate în spațiul de către cetățeni proveniți din țările fostei Uniuni, iar persoanele inculpaților și,cunoscuți cu porecla "Frații," ar fi coordonat cea de a doua grupare constituită în acest sens. Restul inculpaților nu au avut astfel de atribuții de coordonare a întregii activități, existând însă presupunerea că au participat activ la derularea pretinselor activități infracționale ce li se impută.

Dată fiind o pretinsă situație diferită în care se regăsesc inculpații, acest aspect are corespondent sau trebuie să aibă și în materia instituției juridice a arestului preventiv, starea de pericol social pe care o prezintă fiecare în caz de lăsare în libertate, în sensul că instanța de apel apreciază că față de "capii rețelelor" se impune menținerea stării de arest, iar în ceea ce privește ceilalți inculpați, față de care măsura arestului a funcționat, respectiv, și, se impune în baza art.139 pr.pen. înlocuirea măsurii arestului cu aceea de obligare de a nu părăsi țara, inclusiv cu impunerea obligației suplimentare de a nu se apropia unii de alții, de martori, de a nu comunica cu aceștia direct sau indirect.

Evident se necesită a exista dispoziție de punere de îndată în libertate a acestora dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.2 lit.b admite C.P.P. apelurile declarate de inculpații, -, G, împotriva sentinței penale nr. 85/2008 a Tribunalului Sălaj, pe care o desființează în întregime și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Sălaj.

Menține starea de arest preventiv a inculpaților, și.

În baza art.139 rap.C.P.P. la art.145/1C.pr.pen. dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara, în ceea ce-i privește pe inculpații, -,.

În baza art. 145 al.1 ind. 1 si al.1 ind.2 Cod proc.penala, impune inculpaților să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organele de poliție de la domiciliile inculpaților conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

e) să nu se apropie unii de alții, precum și de martorii audiați în cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților, -, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se poate lua față de ei măsura arestării preventive.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

Stabilește onorarii apărători din oficiu în sumă de 1200, ce se va avansa din în favoarea av. -, R,.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu restul părților.

Pronunțată în ședința publică din 22.12.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

RED.-/MR

23.12.08/6 EX.

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Monica Rodina

#Judecator Sandel Macavei

Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 131/2008. Curtea de Apel Cluj