Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea 39/2003 -
(Număr în format vechi 933/P/2007) OUG 105/2001
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 38
Ședința publică de la 4 martie 2008
PREȘEDINTE: Aurel Ilie JUDECĂTOR 2: Elena Stan
- - - - judecător
Grefier: - - -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din 27 februarie 2008 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre privind judecarea apelurilor declarate de Ministerul Public DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinți și de inculpații și împotriva nr. 294 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față.
Constată că, prin nr. 294 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, au fost dispuse următoarele:
În baza art.71 alin.1 din G 105/2001, cu aplic. art.41 al.2 cod penal și art.74-76 cod penal;
Condamnă pe inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 03.02.1982, în -.Tr.S, jud.M, cu domiciliul în -.Tr.S, str. -.- nr. 27, -.1,.8, jud.M, cetățenie română, studii Școala de subofițeri, necăsătorit, agent de poliție, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu interzicerea drept. prev. de art.64 lit.a,b cod penal în condițiile art.71 cod penal.
În baza art.71 alin.1 din OUG105/2001, cu aplic.art.41 al.2 cod penal și art.74-76 cod penal;
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 14.04.1976 în B de A, jud.M, cu domiciliul în -.Tr.S,-, jud.M, cetățenie română, studii 12 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu interzicerea drept. prev. de art.64 lit.a,b cod penal în condițiile art.71 cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a cod pr. pen. rap. la art.10 lit.d cod pr.pen.
Achită pe inculpați pentru infracțiunea prev.de art.7 din Lg.39/2003, cu aplic.art.41-42 cod penal.
În baza art.88 cod penal, art. 350
C.P.P.Deduce din pedepsele aplicate inculpaților reținerea și arestarea preventivă, începând cu data de 26.05.2007 și până la pronunțare și menține
starea de arest a acestora.
În baza art.20 cod penal rap.la art.70 alin 1 din G 105 /2001, cu aplic.art.74-76 cod penal;
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.05.1976 în - Irak, cu același domiciliu stabil, posesor al pașaportului seria S nr. -, eliberat de autoritățile irakiene, cetățenie irakiană, necăsătorit, studii superioare, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.81-82 cod penal;
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni.
Face aplic.art.83 cod penal.
În baza art.118 lit.d cod penal;
Dispune confiscarea în folosul statului a sumei de 500 euro de la inculpatul, sumă ce se află în custodia
În baza art.118 lit.b cod penal;
Dispune confiscarea în folosul statului a sumei de 1300 euro de la inculpatul și obligă pe acest inculpat la plata acestei sume către stat.
În baza art.118 lit.b cod penal;
Dispune confiscarea în folosul statului a autoturismului marca " Mercedes " cu nr. de înmatriculare -, aparținând inculpatului, aflat în custodia
Dispune ridicare de sub sechestrul asigurător a autoturismului marca "BMW"cu nr.de înmatriculare -, aflat în custodia F M și conform disp.art.169 cod pr.pen. dispune restituire acestei mașini proprietarului de drept.
Obligă pe inc. - și, să plătească statului câte 1500 lei cheltuieli judiciare și pe inculpatul la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare statului.
În fapt prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 36/D/P/2007 din 14 iunie 2007 al DIICOT M organele de urmărire penală reținând că, în cursul lunii martie 2007, inculpatul a fost contactat telefonic din B, de către cetățeanul străin, ce cunoștea limba română, și căruia inculpatul i-ar fi propus să acționeze împreună, în vederea scoaterea ilegală a unor cetățeni străini, din România în Ungaria.
După aceea inculpatul a luat legătura, tot telefonic, cu coinculpatul, agent de poliție la punctul de frontieră din județul T, care a acceptat și el propunerea făcută de inculpatul.
Astfel, organele de urmărire penală au reținut că, cei trei au stabilit ca cetățenii străini ce se aflau legal în România, să fie contactați de numitul, pentru a li se înlesni acestora trecerea ilegală a frontierei. În acest scop urma ca de la fiecare cetățean străin să se primească suma de 3000 Euro, din care, pentru sprijinul acordat, inculpatul urma să primească migrant suma de 500 Euro de la fiecare migrant iar inculpatul, suma de 1300 Euro. În acest scop, s-a reținut că inculpatului, îi revenea sarcina de a călăuzi pe teritorial României migranții, urmând ca apoi să-i predea inculpatului în apropierea punctului de trecere a frontierei din, după care, acesta din urmă, să le înlesnească trecerea frauduloasă a graniței până în Ungaria, cu ajutorul autoturismului său.
În concret s-a stabilit că:
1. În data de 25 mai 2007, inculpatul a fost contactat telefonic de către, care i-a comunicat că, în cursul aceleiași zile, va trimite un cetățean arab cu trenul de la B la T, urmând ca acesta, potrivit planului stabilit, să-i înlesnească trecerea frauduloasă a frontierei.
Astfel, în după-amiaza acelei zile, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul marca Mercedes, înmatriculat sub nr. -, în Mun.T, unde în fața magazinului avea stabilit să se întâlnească cu inculpatul - cetățean irakian -, pe care urma să-l recunoască după semnalmentele ce i-au fost transmise prin telefon de către numitul.
Inculpatul, l-a transportat apoi pe cetățeanul irakian inculpatul, în schimbul sumei de 500 Euro, cu autoturismul său, în care s-a mai aflat și martora, din T până în apropiere de localitatea, jud. T unde urma să fie preluat de inculpatul.
Pe baza acestui înțelegeri, în seara zilei de 25.05.2007, în jurul orelor 21,30 inculpatul, a ajuns cu cetățeanul irakian în apropiere de localitatea, unde a fost așteptat de inculpatul, care l-a preluat pe inculpatul în autoturismul său. În apropiere de punctul de frontieră, inculpatul l-a introdus pe inculpatul în portbagajul autoturismului cu care îl transporta, pentru a-i mijloci astfel trecerea frauduloasă a frontierei.
În momentul în care inculpatul, fiind îmbrăcat în uniforma de agent de poliție de frontieră, a ajuns în punctul de frontieră, a fost prins în flagrant în timp ce încerca să scoată ilegal din țară pe inculpatul, ce se afla în portbagajul mașinii.
De asemenea, s-a reținut organele de urmărire penală, l-au reținut și pe inculpatul, asupra căruia s-a descoperit o bancnotă de 500 Euro, bani pe care îi primise de la cetățeanul irakian.
2. În urma cercetările efectuate și a relații primite de la autoritățile maghiare s-a reținut că și în data de 29 martie 2007, aceeași inculpați, tot prin intermediul numitului, în aceeași modalitate, au organizat și reușit scoaterea ilegală din țară, tot prin punctul de frontieră și a cetățeanului irakian -, care, a fost descoperit de autoritățile ungare, având asupra sa acte de identitate românești false.
Pentru reținerea acestei stări de fapt au fost avute în vedere probele administrate pe parcursul urmării penale și al judecății în primă instanță, respectiv: procesele - verbale de constatare a faptelor, notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate cu autorizarea legală a instanței; planșele foto; declarațiile inculpaților și declarațiile martorilor cauzei.
Prima instanță a interogat inculpații și a audiat martorii propuși prin rechizitoriu; inculpații nu au solicitat audierea unor martori în apărare.
Prima instanță a stabilit că inculpații, în mod constant, au recunoscut săvârșirea faptelor din data de 25.05.2007, privind înlesnirea trecerii frauduloase a frontierei pentru inc., precum și pe cea comisă în cursul lunii martie anul curent, când au scos ilegal din țară pe cetățeanul străin -.
Totodată s-a reținut și faptul că au recunoscut în esență faptele pentru care sunt trimiși în judecată.
Astfel, inculpatul a recunoscut că, întrucât efectua transport spre Italia, l-a cunoscut întâmplător pe și a acceptat propunerea acestuia de a scoate din țară cetățeni străini care nu puteau călători legal în țări membre ale Uniunii Europene. Totodată a luat legătura cu coinculpatul, care îi fusese prieten și știa că lucrează ca agent de poliție de frontieră, și care a fost de acord să le înlesnească respectivilor străini trecerea frauduloasă a frontierei. A susținut că a discutat doar la telefon cu persoana care îi spusese că îi găsește cetățeni străini pentru a-i ajuta să treacă frontiera, iar cu inc. nu a discutat nimic în legătură cu modalitățile pe care urma să le folosească în ce privește scoaterea acestora din țară.
De asemeni, inculpatul -, a recunoscut că, în circumstanțele arătate, a ajuns să accepte faptul de a înlesni trecerea frauduloasă a frontierei pentru cei doi cetățeni străini, unul fiind scos ilegal din țară în cursul lunii martie și inculpatul, în data de 25.05.2007, când a și fost prins în flagrant în timp ce încerca să-l scoată ilegal din țară.Totodată acest inculpat a susținut că el a comunicat în acest sens doar cu inculpatul, de cele mai multe ori prin telefon, fără a intra în detalii cu privire la modalitățile prin care acesta îi găsea pe respectivii cetățeni străini, iar de câteva ori s-au întâlnit când acesta a trecut prin Tr.-S. A mai recunoscut și faptul că a stabilit cu acesta să primească suma de 1300 euro, pentru scoatrea ilegală din țară a fiecărui străin.
Cu privire la inculpatul s-a reținut că și acesta a recunoscut că l-a cunoscut pe numitul, cu care s-a întâlnit o singură dată într-un parc din B și după aceea a discutat cu el la telefon, doar în ziua când i-a spus că poate merge la T, unde se va întâlni cu inc., pentru a fi ajutat să treacă frontiera. A mai declarat că l-a recunoscut pe Inculpatul după semnalmentele ce i-au fost comunicate prin telefon de numitul, care i-a spus și că trebuie să-i dea acestuia, suma de 500 euro, bani pe care i-a și dat.
Pe baza acestor declarații și a celorlalte probe administrate în cauză prima instanță a reținut infracțiunea de trafic de migranți prev. de art.71 alin.1 din G 105/2001, comisă în condițiile art.41 al.2 pen. față de inculpații și și infracțiunea de tentativă la infr. prev.de art. 70 al.1 din OUG 105/2001 pentru inculpatul.
Cât privește infracțiunea de grup infracțional organizat pentru care inculpații și au fost trimiși în judecată, prima instanță a reținut că nu sunt întru7nite elementele constitutive ale acesteia.
Astfel s-a arătat că probele cauzei n-au confirmat faptul că inculpații au inițiat constituirea unui grup în care membrii lui să fi avut roluri prestabilite, și în care să fi acționat în mod coordonat în scopul săvârșirii de infracțiuni.
Pe de altă parte, prima instanță a apreciat că probele în raport de care procurorul a reținut, prin rechizitoriu, că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat, nu reprezintă mijloace de probă legale, care să fi fost obținute cu respectarea prevederilor art.6 din codul d e pr.pen. În acest sens s-a reținut că procesele verbale întocmite de procuror în considerarea respectării acestor dispoziții legale, nu satisfac cerințele ce rezultă din prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce inculpaților nu li s-a adus la cunoștință faptele pentru care au fost puși sub acuzare și ascultați.
S-a arătat că, prin aceste procese verbale, procurorul a încunoștințat pe inculpați doar în ce privește textele de lege incriminatoare și nu le-a prezentat în concret pentru ce fapte au fost cercetați și ascultați.
S-a precizat că nici la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpaților nu li s-au prezentat actele de cercetare penală pe baza cărora procurorul a înțeles să dispună trimiterea lor în judecată în ce privește infr. prev.de art.7 din Lg.39/2003, procesele - verbale întocmite în acest sens nerespectând cerințele prev.de art.250, 251 rap.la art.252 cod pr.pen.; prin aceste procese-verbale procurorul a făcut referire doar la denumirea infracțiunilor și la textele de lege sub a căror acuzare au fost puși inculpații.
De asemeni s-a arătat că, din declarațiile inculpaților, rezultă că aceștia în faza de urmărire penală nu au fost ascultați cu privire la aspectele reținute prin rechizitoriu, în ce privește grupul infracțional organizat, nedemonstrându-se astfel faptul că, au acționat alături de numiții, etc, în condițiile cerute de lege pentru reținerea în cauză a noțiunii de grup infracțional organizat.
Referitor la individualizarea pedepselor, în ce privește infracțiunea ce angajează răspunderea penală a inculpaților, prima instanță a arătat că are în vedere prevederile art. 72 din Codul Penal, și anume, pericolul social concret al faptelor comise, dar și datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpaților, faptul că sunt la prima încălcare a unei norme de drept penal, au avut o atitudine procesuală sinceră pe tot parcursul procesul penal, regretând săvârșirea faptelor. De asemenea, s-a avut în vedere vârsta tânără a inculpaților, circumstanțe în raport de care, instanța de fond a concluzionat că, faptele săvârșite de aceștia sunt urmare a unui complex de împrejurări ce i-au determinat să se abată de la conduita lor obișnuită, astfel că au fost reținute în favoarea lor dispozițiile prev.de art. 74 lit. Cod Penal rap.la art. 76.
Cod PenalÎn ceea ce îl privește pe inculpatul - cetățean irakian, instanța de fond, în raport de aceleași considerente, dar având în vedere și cauzele ce l-au determinat să săvârșească fapta, referitoare la țara de origine, a reținut și în favoarea acestui inculpat prevederile art. 74- 76
Întrucât din probele administrate în cauză, s-a reținut că inculpatul a primit suma de 500 Euro, drept răsplată de la inculpatul, această sumă a fost confiscată în folosul statului, în temeiul disp.art. 118 lit.
Cod PenalTot în baza disp.art.118 lit. b Cod Penal, s-a dispus confiscarea în folosul statului și a sumei de 1300 Euro de la inculpatul, sumă ce a fost deținută de acesta în scopul săvârșirii infracțiunii și care a rămas în posesia sa deoarece a fost depistat de organele de poliție, și nu a reușit să o remită inculpatului.
În temeiul acelorași dispoziții legale, respectiv cele prev.de art. 118 lit. b, s-a dispus confiscarea în folosul statului a autoturismului marca Mercedes cu nr. de înmatriculare -, aparținând inculpatului, aflat în custodia M, mașină care a fost folosită de inculpat la traficarea migranților.
În ce privește autoturismul folosit de inculpatul, respectiv cel cu nr. de înmatriculare -, întrucât nu acest inculpat este proprietarul acestei mașini, ci numitul, s-a dispus ridicarea de sub sechestrul asigurător a acestui bun și restituirea mașinii proprietarului de drept.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel Ministerul Public - DIICOT M și inculpații și.
În apelul Ministerului Public sentința a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie arătându-se, în esență, în primul rând, că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților și pentru infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr. 39/2003 întrucât din ansamblul probelor administrate în cauză a rezultat că cei trei inculpați au efectuat acte în vederea constituirii grupului infracțional.
S-a menționat că numitul - față de care cauza fusese disjunsă - a fost ulterior trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 50/D/P/2007 al DIICOT M, pentru aceleași infracțiuni ca și cei doi inculpați din cauza de față și că, relevante sub aspectul comiterii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat sunt chiar declarațiile celor doi inculpați.
În al doilea rând, hotărârea a fost criticată și sub aspectul greșitei scoateri de sub sechestru și neconfiscării autoturismului marca BMW aparținând inculpatului precum și pentru neconfiscarea sumei de 1000 euro primită de de la cetățeanul arab Salil în luna martie 2007.
În al treilea rând s-a menționat că în mod greșit au fost reținute circumstanțe atenuante pentru și întrucât primul a mai fost condamnat în trecut iar cel de-al doilea își desfășura activitatea în calitate de polițist, împrejurări ce pot constitui circumstanțe agravante.
În susținerea apelului Ministerul Publica depus la dosar declarația extrajudiciară, din 29 octombrie 2007, a numitului, copie de pe cartea de identitate a vehiculului marca BMW, copia rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată.
Motivele de apel au fost suplimentate oral, procurorul de ședință arătând că hotărârea primei instanțe este nelegală și pentru faptul că nu s-a reținut circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a cu Cod Penal privire la infracțiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2001 precum și pentru faptul că pedeapsa aplicată inculpatului este nelegală în condițiile în care i s-a reținut tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei. De asemeni s-a arătat că sentința este nelegală și sub aspectul pedepselor accesorii aplicate inculpaților și întrucât le-au fost interzise toate drepturile prev. de art. 64 lit. a deși Cod Penal circumstanțele cauzei nu impuneau și interzicerea dreptului de a vota.
În apelul inculpatului sentința a fost criticată pentru nelegalitate arătându-se, în esență că în mod greșit s-a dispus confiscarea autoturismului marca Mercedes.
S-a arătat că temeiul reținut de instanță - art. 118 lit. b Cod Penal - nu este incident în cauză întrucât exista o normă specială - art. 73 din OUG 105/2001.
Pe de altă parte s-a menționat că nici nu se putea dispune confiscarea acestui autoturism întrucât nu era folosit pentru comiterea vreuneia din acțiunile ce constituie elementul material constitutiv al infracțiunii prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2001; faptul că inculpatul l-a transportat cu acel autoturism pe cetățeanul străin, între două localități, nu poate fi reținut ca autoturismul a ajutat la activitatea de racolare, îndrumare sau călăuzire.
Un alt motiv de apel al inculpatului a fost acela potrivit căruia în mod greșit s-ar fi dispus și confiscarea sumei de 500 euro întrucât art. 118 lit. d nu Cod Penal își găsește aplicabilitatea în cauză.
Apelul inculpatului a fost motivat doar oral, sentința fiind criticată sub aspectul individualizării pedepsei aplicate. S-a arătat că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării.
Analizând apelurile formulate în raport de actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului;
activităților infracționale este însă caracterul lor ascuns, clandestinitatea în care se desfășoară. Din acest motiv grupurile infracționale organizate nu vor avea niciodată un "statut" în sensul de act scris în care să se consemneze consimțământul de inițiere, sprijinire aderare la activitatea infracțională, o "ierarhie" a membrilor săi sau "împărțirea" strictă a atribuțiilor ori a profitului realizat prin comiterea infracțiunilor.
Grupurile infracționale organizate trebuie privite ca fenomene infracționale în continuă evoluție și modificare. Tocmai reacția autorităților și perfecționarea mijloacelor și metodelor criminalistice de urmărire și investigare a infracțiunilor a făcut ca grupurile infracționale organizate să se îndepărteze tot mai mult de noțiunea tradițională de "bandă" (în care ierarhia "funcțiilor" și a împărțirii profitului este una strictă iar toți membrii se cunosc în mod direct și comunică nemijlocit între ei).
Tocmai de aceea instanța apreciază că ne vom găsi în prezența unui grup infracțional organizat ori de câte ori se poate face dovada că trei sau mai multe persoane desfășoară o acțiune conjugată, coordonată, în scopul comiterii anumitor infracțiuni (care pot fi de un anumit tip sau chiar diferite), în diferite grade de participație, dobândind astfel un folos material sau de altă natură.
Instanța apreciază de asemeni că nu este nevoie ca toți membrii grupului să participe împreună la comiterea tuturor infracțiunilor (de ex. într-un grup de 7-8 persoane infracțiunile pot fi comise în participații de câte 2 -3 ) și nici ca profiturile realizate să fie împărțite la comun. Esențial este doar faptul că aceleași persoane se regăsesc implicate în diferite forme de participare la mai multe infracțiuni.
De asemeni nu este obligatoriu ca membrii grupului să se cunoască între ei sau să comunice direct, fiind suficient faptul că acceptă să ia parte la activități infracționale care, în mod evident, nu pot fi comise decât prin acțiunea conjugată a mai multor persoane. Aceiași condiție este îndeplinită și în situația în care fiecare din membrii grupului comite o serie de activități care însumate dau un întreg ce formează însăși scopul grupului.
Revenind la speța de față se constată că, audiat de prima instanță Tribunalul Mehedinți, inculpatul declară ".m-am trezit sunat de un cetățean care vorbea perfect românește.care mi-a propus.să din țară cetățeni. care vor să treacă dincolo, care nu sunt cetățeni români și nu pot să treacă legal frontiera".
Inculpatul a recunoscut apoi faptul că l-a ajutat pe inculpatul în încercarea sa de a ieși ilegal din România și de a intra ilegal pe teritoriul Ungariei, în împrejurările și condițiile menționate de prima instanță.
Referitor la celălalt cetățean străin - - nu a menționat că acesta i-ar fi fost racolat de către și a susținut că l-a sunat în mod direct. A recunoscut totuși că, implicându-l și pe inculpatul, l-a ajutat să iasă din țară.
Cât privește pe inculpatul acesta a recunoscut că a încercat scoaterea ilegală din țară a inculpatului în modalitatea și condițiile arătate de rechizitoriu precum și faptul că l-a scos din țară anterior, în mod fraudulos, pe.
Inculpatul a declarat însă că el a ținut legătura doar cu inculpatul și că niciodată nu l-a întrebat pe acesta cum găsește pe cetățenii străini.
În declarațiile pe care cei doi inculpați apelanți le-au dat la instanța de apel, aceștia și-au menținut declarațiile date la prima instanță.
Coroborând cele declarate de cei doi inculpați arătați cu cele declarate de inculpatul ca și cu celelalte probe administrate în cauză - în special notele de transcriere a convorbirilor telefonice înregistrate - instanța de apel constată că sunt întrunite în speță elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Astfel este evident faptul că între și a existat o înțelegere în sensul ca primul să se ocupe de scoaterea din țară a unor cetățeni străini ( a se vedea de ex. dosarul de urmărire penală, vol. II, fila 54) urmând ca, în mod evident să aibă unele beneficii materiale.
Din declarația inculpatului dată în fața instanței de apel, rezultă că cunoștea faptul că mai este implicată și oat reia persoană și i-a spus exact ce sume de bani trebuie să dea primului și cât anume celui de-al doilea.
Datorită faptul că, la înțelegerea inițială dintre și a aderat și inculpatul și prin faptul că activitatea celor trei nu a fost rezultatul unor întâlniri întâmplătoare, sporadice ci s-a desfășurat în timp în mod repetat, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Împrejurarea că inculpatul nu l-a cunoscut personal pe și nu a avut nici un contact cu acesta nu este de natură că conducă la o concluzie contrară celor de mai sus întrucât era evident faptul că în rețea mai sunt implicate și alte persoane care racolează pe cetățenii străini, lucru acceptat tacit de către inculpatul.
Constatarea instanței de fond în sensul că inculpaților și nu li s-ar fi adus la cunoștință și această învinuire, nu li s-ar fi adus la cunoșțtință și aceste fapte pentru care sunt cercetați și că astfel probele administrate de urmărirea penală nu sunt mijloace de probă legale, este neintemeiată.
Astfel, încă de la început, organele de urmărire penală au desfășurat acte premergătoare față de inculpatul atât cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cât și cu privire la cea de trafic de migranți, motiv pentru care au și cerut, la data de 30.03.2007, autorizarea interceptării convorbirilor telefonice desfășurate de acest inculpat pentru a determina și restul persoanelor ce ar putea face parte din acest grup.
În urma surprinderii inculpatului în momentul în care încerca să-l treacă fraudulos granița pe inculpatul (pe care îl preluase de la inculpatul ) prin rezoluția din 25 mai 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpaților și pentru ambele infracțiuni, atâta cea de constituire a unui grup infracțional organizat cât și cea de trafic de migranți.
Prin procesele verbale din 26 mai 2007 (fila 125, 134, vol. I dosar de urmărire penală) li s-au adus ambilor inculpați la cunoștință infracțiunile pentru care sunt cercetați, încadrarea juridică și faptele. Procesele verbale sunt semnate de inculpați. Inculpatul a și dat declarație din cuprinsul căreia rezultă că a știut pentru ce anume sete cercetat iar inculpatul a refuzat să facă vreo declarație în acea zi.
Ambii inculpați au fost reținuți și prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă iar în fața instanței li s-au mai adus încă odată la cunoștință învinuirile și au fost audiați.
Totodată inculpații au semnat fără obiecțiuni, împreună cu apărătorii, procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel al Parchetului instanța reține că în mod greșit s-a dispus scoaterea de sub sechestru și nu a fost confiscat autoturismul marca BMW folosit de.
Astfel, prima instanță trebuia să dea dovadă de un rol activ și să lămurească motivul pentru care inculpatul folosea un autoturism ce era înregistrat pe numele numitului. În acest sens este de observat faptul că, la fila 85 în dosarul de fond se află o adresă a către DIICOT M unde se face vorbire de existența unui contract de vânzare cumpărare între și acest inculpat.
Instanța ar fi trebuit să lămurească acest și să verifice dspre ce act este vorba.
Actul în cauză a fost depus la dosarul instanței de apel (fila 11) iar din cuprinsul său rezultă că inculpatul cumpărase acel autoturism de la încă din data de 13.03.2006, se încheiase înscrisul tipizat cerut de organele de poliție în cazul vânzărilor de autoturisme ceea ce, coroborat cu cele arătate extrajudiciar de către în sensul că el și-a primit banii și predase mașina inculpatului, conduce la concluzia că acest bun aparținea inculpatului. Este de observat că, în materia bunurilor mobile contractul de vânzare cumpărare este perfectat în momentul înțelegerii asupra bunului vândut și asupra prețului iar în materia vânzării de automobile nu avem alte dispoziții speciale.
Împrejurarea că părțile nu se prezentaseră apoi la organele de poliție cu acel înscris pentru a se realiza radierea de pe numele vechiului proprietar și înscrierea în circulație pe numele noului proprietar este fără relevanță sub aspectul titularului dreptului de proprietate, acest fiind inculpatul.
Referitor la suma de 1000 euro pe care i-ar fi primit de la primul cetățean străin trecut fraudulos - - în afară de recunoașterea inculpatului de la urmărirea penală nu mai există nici o altă probă.
Ulterior, la prima instanță inculpatul nu a mai fost întrebat asupra acestui aspect iar în declarația dată la instanța de apel faptul că ar fi primit acei bani.
Deși, în mod logic, inculpatul nu a acționat degeaba și nu l-a scos fraudulos din țară pe fără să primească nimic în schimb, în lipsa altor indicii se creează dubiu asupra faptului primirii acelei sume, dubiu ce trebuie să profite inculpatului. Există dubii așadar dacă era sau nu vorba de 1000 de euro sau mai puțin, dacă a primit acești bani sau urma să-i primească ulterior ori să se descurce în alt mod cu inculpatul.
Ca atare, nu există temei pentru confiscarea de la inculpatul a acelei sume.
Referitor la motivul de apel invocat oral de Ministerul Public privind nereținrea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a pentru Cod Penal infracțiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2002, se constată următoarele:
Circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a se Cod Penal referă la comiterea unei infracțiuni de trei sau mai multe persoane împreună. Rațiunea pentru care legiuitorul a introdus această circumstanță agravantă a constituit-o faptul că, mai multe persoane care acționează împreună în aceleași condiții de loc și de timp conferă faptei o periculozitate sporită întrucât infractorii se ajută reciproc.
În speța de față o astfel de circumstanță agravantă nu poate fi reținută întrucât chiar dacă inculpații și făceau parte dintr-un grup infracțional organizat și au acționat conjugat pentru scoaterea frauduloasă din țară a inculpatului, ei nu au acționat totuși împreună ci separat, pe diferite segmente de infracționalitate.
Privitor la reținerea în cauză de circumstanțe atenuante judiciare instanța apreciază ca fiind neîntemeiate criticile aduse de Ministrul Public. Este cert că inculpații au fost sinceri și că puși în fața probelor nu au îngreunat situația organelor de urmărire și a instanței "inventând" apărări ce ar fi necesitat, poate, verificări și ar fi prelungit astfel durata procesului.
În fine, apelul Ministrului Public este fondat și pentru motivele arătat oral cu privire la greșita aplicare a pedepsei accesorii față de inculpații și și a unei pedepse nelegale față de inculpatul.
Astfel, având în vedere și practica Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța constată că circumstanțele speței nu relevau necesitatea ca inculpaților și să le fie interzis și dreptul de a vota.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 70 al. 1 din OUG 105/2001, în forma consumată, este închisoare de la 3 luni la 2 ani. Ori, reținând forma de tentativă a infracțiunii precum și circumstanțe atenuante judiciare, instanța de fond a aplicat o pedeapsă nelegală, peste minimul special în condițiile în care avea două situații obligatorii și succesive de reducere a pedepsei.
Privitor la apelul inculpatului instanța constată următoarele:
Este întemeiată critica privind temeiul greșit în baza căruia s-a dispus confiscarea autoturismului marca Mercedes întrucât există un text de lege special, cel prevăzut de art. 73 din OUG 105/2001 care aplicabilitate deplină în cauză și nu sunt incidente astfel disp. art. 118
Cod PenalÎn același timp însă este nefondată critica acestuia în sensul că autoturismul nu ar trebui confiscat deloc deoarece nu a servit efectiv la comiterea infracțiunii deoarece mașina a fost folosită efectiv la comiterea infracțiunii.
Este adevărat că infracțiunea putea fi comisă și fără folosirea acelui autoturism - dacă l-ar fi însoțit pe joc pe în drumul său spre graniță sau dacă ar fi folosit mijloace de transport în comun - dar tocmai folosirea mașinii a înlesnit infracțiunea de trafic de migranți și ca atare se impune confiscarea ei, conform art. 73 din OUG 105/2001.
Referitor la suma de bani - cei 500 euro primiți de la - temeiul confiscării indicat de instanța de fond este într-adevăr greșit dar confiscarea lor se impune în baza art. 73 din OUG 105/2001.
Același temei de drept justifică și confiscarea autoturismului marca BMW de la inculpatul.
Cât privește criticile formulate de inculpatul privind modalitatea de executare a pedepsei aplicate, instanța constată că sunt nefondate.
Prima instanță a reținut în cauză circumstanțe atenuante dând astfel eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului.
Pedepsele aplicate de prima instanță lui și sunt corect individualizate atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare.
Apelurile inculpaților devin însă admisibile din alte considerente și anume ca urmare a constatării greșitei aplicării a pedepselor accesorii, așa cum s-a arătat mai sus.
Concluzionând, față de toate considerentele expuse anterior instanța, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a va C.P.P. admite atât apelul Ministerului Public DIICOT M cât și apelurile inculpaților și.
Se va desființa în parte sentința.
Vor fi înlăturate disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. d și C.P.P. în conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74, 76 vor Cod Penal fi condamnați fiecare din inculpații și la pedeapsa de câte 1 an și 6 luni închisoare fiecare.
La stabilirea pedepsei instanța a avut în vedere pe lângă disp. art. 72 norma Cod Penal imperativă prevăzută de art. 7 al. 2 din Legea nr. 39/2003 și faptul că s-au reținut circumstanțe atenuante.
În temeiul art. 33, 34 se Cod Penal va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpaților în prezenta cauză cu pedepsele aplicate în baza art. 71 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp. și art. 74-76 Cp. în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare pentru fiecare.
Se vor interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit.b Cp. pe durata prev. de art. 71 Cp.
Se va deduce detenția în continuare și se va menține starea de arest a acestora.
În baza art. 20 Cp. rap. la art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 74-76 Cp va fi condamnat inculpatul la pedeapsa de 1000 lei RON amendă penală, pedeapsă pe care instanța o apreciază ca îndestulătoare având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, criteriile prev. de art. 72 și Cod Penal faptul că infracțiunea a rămas în faza de tentativă.
Se va atrage atenția acestui inculpat asupra art. 63/1 Cp. privind înlocuirea amenzii cu închisoare în caz de neplată cu rea credință.
Se va înlătura dispoziția de ridicare a sechestrului asigurător asupra autoturismului marca BMW cu nr. - și se va menține această măsură în vederea executării confiscării.
În baza art. 73 din OUG 105/2001 se va dispune confiscarea sumei de 500 euro de la sumă aflată în custodia BCR și a sumei de 1300 euro ridicată de organele de poliție de la conform procesului verbal din 25.05.2007 al.
Se va dispune confiscarea în folosul statului a autoturismului Mercedes cu nr. - și al autoturismului BMW cu nr. -.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și disp. art. 8 și C.P.P. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de Ministerul Public DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinți și de inculpații și împotriva nr. 294 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-.
Desființează în parte sentința.
Înlătură disp. art. 11 pct.2 lit.a rap.C.P.P. la art. 10 lit.d pentru C.P.P. fiecare din inculpații și.
În baza art. 7 din.39/2003 cu art. 41-42 Cp. și art. 74-76 Cp. Condamnă pe fiecare din inculpațiii și la pedeapsa de cîte 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 33, 34 Cp.
Dispune contopirea pedepselor aplicate inculpaților în prezenta cauză cu pedepsele aplicate în baza art. 71 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cp. și art. 74-76 Cp. în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare pentru fiecare.
Interzice inculpaților drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit.b Cp. pe durata prev. de art. 71 Cp.
Deduce detenția în continuare și menține starea de arest a celor doi inculpați.
În baza art. 20 Cp. rap. la art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 74-76 Cp.
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1000 lei RON amendă penală.
Atrage atenția inculpatului asupra art. 63/1 Cp.
Înlătură dispoziția de ridicare a sechestrului asigurător asupra autoturismului marca BMW cu nr. - și menține această măsură.
În baza art. 73 din OUG 105/2001.
Dispune confiscarea sumei de 500 euro de la sumă aflată în custodia BCR, a sumei de 1300 euro ridicată de organele de poliție de la conform procesului verbal din 25.05.2007 al.
Dispune confiscarea în folosul statului a autoturismului Mercedes cu nr. - și al autoturismului BMW cu nr. -.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare reprezentînd onorariu avocat oficiu pentru inc. rămîn în sarcina statului urmînd a fi achitate din fondurile
Dispune plata din fondurile a sumei de 360 lei RON către translator.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente și de la comunicare pentru inculpații arestați și părțile lipsă.
Pronunțată în ședință publică de la 4 martie 2008.
- - - -
Grefier,
- -
Rd. Jud.
3 ex.
3 aprilie 2008.
Președinte:Aurel IlieJudecători:Aurel Ilie, Elena Stan
