Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2828/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 4/A
Ședința publică de la data de 12 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 2: Florentina Dragomir
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea apelului declarat de revizuinetul, împotriva sentinței penale nr. 1045 din 19 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: apelantul revizuient aflat în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu, delegație depusă la fila 6 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind recurentul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.
Apărătorul apelantului revizuient, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată în scris, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Arată că procurorul nu a făcut cercetări cu privire la mărturia mincinoasă reclamată de revizuient în cererea de revizuire.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului formulat de către revizuinet, ca fiind nefondat.
Consideră că în raport de cererea formulată, de motivele invocate, în special de mijloacele de probă aduse în susținerea cererii de revizuire, aceasta este inadmisibilă și în mod corect a fost respinsă ca atare, întrucât s-au invocat aspecte care vizează soluționarea cauzei în fond, care puteau fi invocate cu prilejul soluționării cauzei în fond prin intermediul căilor ordinare de atac, aspecte care vizează respectarea dreptului la apărare, sau încadrarea juridică dată faptei; cu privire la cazul prevăzut de art. 394 lit. b Cod procedură penală pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire, din această perspectivă, consideră că ar fi trebuit invocate mijloace de probă dintre cele prevăzute de lege, situație care nu se regăsește în prezenta cauză. Așa fiind, în mod corect a fost respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Având ultimul cuvânt, apelantul revizuient, consideră că sentința penală nr.1045/2009 Tribunalului București este nelegală și netemeinică întrucât dosarul de fond - nu s-a aflat niciodată pe masa instanței de judecată, ci se află la Curtea de Apel. Consideră că instanța trebuia să verifice motivele de revizuire în acel dosar, să constate dacă ceea ce a solicitat este adevărat. Arată că în dosarul său a fost condamnat și există foarte multe erori judiciare motiv pentru care solicită revizuirea cauzei pentru a înlătura aceste erori judiciare. În primul rând, în opinia sa, consideră că a fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă și în sprijinul susținerilor sale invocă art. 10 din Legea 143/2000 și art. 7 din Legea 39/2003, pe care le constituie motiv de revizuire conform art. 394 alin. 1 lit. e Cod procedură penală. Susține că hotărârea este nulă absolut întrucât a fost apărat o persoană care nu era avocat, iar martorul expert la IML, care a fost audiat, i-a dovedit nevinovăția. Față de aceste motive, a formulat apel pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire. În concluzie, depune cererea sa, pe care a susținut-o oral, la dosarul cauzei și solicită admiterea, astfel cum a fost formulată în scris.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prinsentința penală nr.1045/F din 19.11.2009pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală a fost respinsăca inadmisibilăcererea de revizuire formulată de revizuientul, cu obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, sub nr.846/l11-6/2009, condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 1486/30.11.2006 a Tribunalului București - Secția I Penală, prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 13 ani închisoare.
Revizuientul a susținut, în esență, că a fost dată o greșită încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina sa, incriminate prin Legea nr.143/2000, că numita nu a decedat din vina sa, că infracțiunea de organizare, constituire de grup infracțional a fost dublu incriminată, că martorul nu a făcut declarații conform adevărului, precum și faptul că a fost asistat în cursul procesului penal de o persoană care s-a dovedit că nu avea calitatea de avocat (numita ).
Tribunalul a apreciat că nu există date pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire a hotărârii mai sus menționate întrucât revizuirea este un remediu procesual împotriva erorilor judiciare care pot fi cuprinse în hotărârile penale definitive.
S-a reținut că riticile revizuientului referitoare la o eventuală greșită încadrare juridică a faptelor și apreciere a probelor, respectiv încălcarea dreptului la apărare, nu se încadrează în vreuna din situațiile pe care le are în vedere art.394 Cod procedură penală, aceste aspecte putând fi invocate în căile ordinare de atac, neîncadrându-se în nici unul din cazurile de revizuire.
Cu privire la susținerea că unul din martorii audiați în cauza a cărei revizuire se cere a făcut declarații mincinoase, instanța de fond a arătat că nu s-a făcut dovada, printr-o hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, că această persoană a comis infracțiunea de mărturie mincinoasă, așa cum prevede art.395 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel revizuientul care a solicitat desființarea hotărârii atacate și admiterea în principiu a cererii de revizuire întrucât aspectele învederate constituie motive de revizuire.
Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 Cod procedură penală, Tribunalul constată că apelul declarat de revizuientul este nefondat.
Prin sentința penală 1486/30.11.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul -, în bazaart.10 din Legea 143/2000cu aplic. art.16 din Legea 143/2000, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru organizare de trafic de droguri de mare risc.
În baza art.65 au Cod Penal fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b pe Cod Penal o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În bazaart.7 alin.1 din Legea 39/2003cu aplic. art.9 alin.2 din Legea 39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat.
În baza art.65 au Cod Penal fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b pe Cod Penal o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În bazaart.12 din Legea 143/2000cu aplic. art.16 din Legea 143/2000, a fost condamnat inculpatul la 13 ani închisoare pentru trafic de droguri de mare risc urmat de moartea victimei.
În baza art.65 au Cod Penal fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a și b pe Cod Penal o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b și art. 35 alin.3 Cod Penal, s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod Penal, după executarea pedepsei principale.
Apelul declarat împotriva sentinței menționate a fost soluționat prindecizia penală 336/17.10.2007pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală.
Prin decizia penală 981/18.03.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT și inculpații, G și, a casat în totalitate decizia 336/17.10.2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală și, în parte, sentința penală 1486/30.11.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
În ceea ce privește inculpatul, instanța supremă a aplicat pedeapsa complementară a degradării militare prevăzută de art.67 pe Cod Penal lângă pedeapsa principală de 13 ani închisoare aplicată în baza art.12 din Legea 143/2000, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b după Cod Penal executarea pedepsei principale și pedeapsa complementară a degradării militare prev. de art.67
Cod PenalLa data de26.02.2009, pe rolul Tribunalului București Secția a II a Penală, a fost înregistrată, sub nr-, cererea condamnatului prin care a arătat că solicită revizuirea hotărârii definitive 981/18.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin sentința penală 294/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul -, a fost trimisă cererea de revizuire formulată de condamnatul, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru efectuarea cercetărilor potrivit art.399 C.P.P. petentul invocând greșita încadrare juridică a unor infracțiuni și nevinovăția cu privire la unele fapte pentru care a fost condamnat.
Ulterior, prin cererea adresată procurorului, la data de22.04.2009, condamnatul a arătat că solicită revizuirea în dosarul - întrucât:
- s-a dat o greșită încadrare juridică faptelor în infracțiunea prev. de art.12 din Legea 143/2000 deoarece nu a fost condamnat pentru nici una dintre infracțiunile prev. de art.2-9 din aceeași lege;
- aceeași faptă a fost încadrată juridic în dispozițiile art.7 din Legea 39/2003, cât și în dispozițiile art.10 din Legea 143/2000;
- din declarația unuia dintre martorii audiați de Curtea de Apel Bucureștia rezultat nevinovăția sa, ceea ce impunea achitarea sa pentru infracțiunea prev. de art.12 din Legea 143/2000;
- martorul se face vinovat de mărturie mincinoasă;
- a fost apărat de o persoană care nu avea calitate de avocat, hotărârile fiind lovite de nulitate absolută;
- hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București nu se conciliază cu hotărârea Inaltei Curți de Casație și Justiție;
- greșit s-a dispus degradarea sa militară de Înalta Curte de Casație și Justiție, nefăcând armata.
La data de29.10.2009, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția I Penală, sub nr-,referatul 846/III-6/2009al Parchetului de pe lângă Tribunalul București prin care s-a solicitat respingerea cererii de revizuire a sentinței penale 1486/30.11.2006 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul -, definitivă prin decizia penală 981/18.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât aspectele învederate în cerere au fost aduse la cunoștința instanțelor de judecată, iar cu privire la martorul nu există o hotărâre penală de condamnare sau o ordonanță a procurorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată, în acord cu prima instanță, că cererea de revizuire nu este făcută în condițiile prevăzute de lege, astfel că în mod întemeiat s-a dispus respingerea cererii ca inadmisibilă.
Admiterea în principiu presupune a se examina dacă cererea de revizuire este făcută încondițiile prevăzute de legeși dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu. Instanța poate verifica oricare dintre probele pe care se întemeiază cererea sau poate, când este necesar, să administreze probe noi.
Cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de art.394
C.P.P.Așadar, una dintre condițiile sine qua non pentru admiterea în principiu a unei cereri de revizuire este ca motivele pe care aceasta se întemeiază, să fie dintre cele prevăzute de lege.
Numai dacă această inițială condiție este îndeplinită, se poate avansa în procedura revizuirii, de exemplu la verificarea probelor pe care se întemeiază cererea.
Din această perspectivă, se constată că nemulțumirea condamnatului privind încălcarea dreptului la apărare și aplicarea pedepsei complementare a degradării militare, în temeiul art.67 Cod Penal, nu se circumscriu nici unuia dintre motivele de revizuire reglementate de art.394
C.P.P.De asemenea, încadrarea juridică dată faptelor nu poate fi pusă în discuție în calea extraordinară de atac a revizuirii, fie că este vorba de greșita apreciere a instanțelor privind existența conținutului constitutiv al infr. prev. de art.12 din Legea 143/2000, fie este vorba de faptul că instanțele au considerat că aceeași faptă întrunește elementele constitutive atât ale infr. prev. de art.7 din Legea 39/2003, cât și ale infr. prev. de art.10 din Legea 143/2000.
Rațiunea pentru care astfel de motive nu pot declanșa procedura revizuirii rezidă în natura juridică a acesteia care este o cale extraordinară de atac prin care se înlătură eroarea judiciară, sub orice formă s-ar fi produs.
Referirea revizuientului la conținutul declarației unuia dintre martorii audiați în cursul procesului, care ar susține nevinovăția sa, nu reprezintă motiv de revizuire întrucât nu se invocă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, ci se dorește o reapreciere a probatoriului deja administrat. Se constată neîndeplinirea condițiilor prev. de art.394 lit.a
C.P.P.Cu privire la cazul de revizuire prev. de art.394 lit.b C.P.P. relativ la posibilitatea revizuirii când unul dintre martori a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, nu s-a dovedit că există o hotărâre judecătorească sau o ordonanță a procurorului prin care să se fi dispus asupra fondului cauzei (declarațiile martorului ), astfel cum cer dispozițiile art.395 alin.1
C.P.P.Nici critica privind neconcilierea deciziilor pronunțate, în aceeași cauză, de instanța de apel și instanța de recurs, nu se înscrie cazului de revizuire prevăzut la art.394 lit.e C.P.P. întrucât nu este îndeplinită cerința ca cele două hotărâri judecătorești să fie definitive.
În consecință, considerând legală și temeinică sentința penală prin care s-a hotărât că nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea în principiu a cererii de revizuire, în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.P.P. Curtea va respinge, ca nefondat, apelul revizuientului formulat împotriva sentinței penale nr.1045 din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
În temeiul art.192 alin.2 și 3.C.P.P. va obliga apelantul revizuient la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul revizuientului formulat împotriva sentinței penale nr.1045 din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul -.
Obligă apelantul revizuient la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red./ Dact.
B - SIP. - jud.:
Ex.3/25.01.2010
Președinte:Leontina CișmașiuJudecători:Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir
