Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 104/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 104
Ședința publică din data de 15 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - a din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de către inculpatul -- împotriva sentinței penale nr. 62/7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr. RJ/-.
Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc la data de 14.08.2008 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei astăzi, data de mai sus.
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie penală:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față,
Prin sentința penală nr. 62/07.02.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus admiterea cererii de rejudecare formulată de inculpatul - în temeiul art. 5221Cod procedură penală și anularea în parte a sentinței penale nr. 54/05.02.2002 pronunțată de Tribunalul Galați.
Prin aceeași sentință a fost respinsă ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei penale reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174- art.175 lit. i Cod penal în infracțiunea prev. de art.180 alin.2 Cod penal
În baza art.20 Cod penal rap. la art.174-art.175 alin.1 lit. i Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal în referire la art.73 lit. b și art.76 alin.1 lit. b și alin.3 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani iar în conformitate cu disp.art.61 Cod penal a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 174 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin pen.nr.39/15.04.1999 a Judecătoriei C-S și contopirea acestui rest de pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință astfel încât inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea ( 3 ani închisoare) sporită la 3 ani și 10 luni închisoare.
În baza art.71 alin.2 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În conformitate cu disp.art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa închisorii aplicată prin prezenta hotărâre perioada executată începând cu 12.01.2007 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare nr.67/2002 emis la 29.05.2003 de către Tribunalul Galați și emiterea unui nou mandat în baza prezentei sentințe penale.
S-a constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile cu ocazia rejudecării cauzei.
A menținut dispozițiile sentinței penale nr.54/2002 a Tribunalului Galați relative obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile ( cheltuieli de spitalizare) către partea civilă Spitalul Județean G, în cuantum de 1.481.617 lei (ROL).
În temeiul disp.art.191 alin.1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 150 lei (RON).
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.54/05.02.2002 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1084/P/2001 a fost condamnat inculpatul - la o pedeapsă a închisorii în cuantum de 8 ani și 10 luni precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prev. de art.20 Cod penal în referire la art. 174 art. 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal
În conformitate cu disp. art. 61 alin. 1 Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 174 zile închisoare din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală 39/1999 a tribunalului CS.
În temeiul art. 61 alin. 1 teza a II-a Cod penal s-a dispus contopirea restului de pedeapsă neexecutat cu pedepsele aplicate în cauză și s-a dispus ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ani închisoare precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În conformitate cu disp. art. 71 Cod penal i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 Cod penal
A fost respinsă cererea formulată de reprezentantul parchetului privind arestarea inculpatului.
În privința laturii civile a cauzei, prin aceeași sentința penală a fost obligat inculpatul -, în baza art. 188 din legea nr. 3/1978 la plata sumei de 1.481.617 plus dobânda legală aferentă - cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean
În conformitate cu art. 14 Cod procedură penală și art. 998.civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000.000 lei (ROL) daune morale către partea civilă. Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate de partea vătămată ca fiind nefondate.
În temeiul disp. art. 189 Cod procedură penală și art.191 Cod penal s-a dispus în privința cheltuielilor judiciare în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre penală, prima instanță de judecată a reținut situația faptică potrivit căreia la data de 15.07.2000 inculpatul și partea vătămată se aflau în zona centrală a comunei unde era în desfășurare o nuntă.
Inculpatul se afla sub imperiul stării de ebrietate și la un moment dat, fără a avea vreun motiv anume, a lovit-o cu de basse-ball pe partea vătămată în zona capului.
În urma loviturii primite partea vătămată a căzut la pământ în stare de inconștiență după care a fost transportată de urgență la spital.
S-a apreciat ca fiind dovedită situația faptică mai sus detaliată, implicit vinovăția inculpatului cu plângerea și declarația părții vătămate, cu declarațiile martorilor audiați atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești cu certificatul medico-legal și adresa emisă de Spitalul Județean.
Sentința penală nr. 54/2002 a Tribunalului Galația rămas definitivă prin Decizia penală nr. 2197/13.05.2003 pronunțată de Curtea Suprema de Justiție iar în baza acesteia a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. 67/2002 la 29.05.2003; acest mandat nu a putut fi pus în executare întrucât potrivit datelor comunicate de G - Serviciul Poliției Judiciare, condamnatul s-a sustras executării. După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare s-a solicitat extrădarea condamnatului astfel încât la data de 12.01.2007 acesta a fost extrădat din Italia în baza mandatului de executare a pedepsei mai sus menționat.
Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, condamnatul - a solicitat în temeiul disp. art. 18 si art. 72 din Legea nr. 302/2004 și disp. art. 461 lit. b Cod procedură penală, rejudecarea cauzei în care s-a pronunțat sentința penală nr.54/2002 a Tribunalului Galați, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat.
A solicitat de asemenea, deducerea perioadei executate în stare de arest provizoriu - în vederea extrădării.
În motivarea cererii formulate, condamnatul a arătat că prin sentința menționată a fost condamnat la o pedeapsă de 9 ani închisoare, dar nu a fost prezent la judecata cauzei nici în fața instanței de fond și nici în căile de atac, fiind plecat la muncă în străinătate.
A mai precizat condamnatul că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, s-a solicitat extrădarea sa din Italia, cererea fiind admisă. În baza hotărârii de extrădare a fost arestat provizoriu, începând cu data de 17.10.2005, fiind ulterior extrădat în România.
La termenul de judecată din 11.04.2007 condamnatul, prin apărător ales, a precizat că înțelege să își întemeieze cererea și pe disp. art. 5221Cod procedură penală, solicitând admiterea în principiu a cererii privind rejudecarea cauzei, motivat de faptul că petentul -condamnat a lipsit la judecarea cauzei și se impune administrarea de noi probe pentru dovedirea situației de fapt.
Prin sentința penală nr. 197/2007 a Tribunalului Galația fost respinsă ca fiind nefondată cererea condamnatului - privind rejudecarea cauzei iar în conformitate cu disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a apreciat prin considerentele sentinței 197/2007 mai sus menționate faptul că, deși inculpatul a fost condamnat în lipsă nefiind prezent nici în față instanței de fond nici în căile de atac, acesta a fost reprezentat de apărător ales încă de la primul termen de judecată iar căile de atac le-a exercitat în nume propriu. Față de această situație l-a arătat că nu este vorba de o încălcare a dreptului la apărare al inculpatului.
Sentința penală nr. 197/2007 a Tribunalului Galația fost desființată prin decizia penală nr. 139/A/2007 a Curții de APEL GALAȚI urmare a admiterii apelului formulat de condamnatul -.
A fost admisă în principiu cererea formulată de condamnat privind rejudecarea cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 1084/P/2001 al Tribunalului Galați în care s-a pronunțat sentința penală 54/2002 și s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Galați în vederea continuării judecății, audierii inculpatului, analizei și pronunțării asupra probatoriilor solicitate de acesta.
S-a reținut prin decizia instanței superioare faptul că prevederile art. 5221Cod procedură penală reprezintă cadrul general privind rejudecarea în caz de extrădare iar dispozițiile art. 72 alin. 2 din Legea 302/2004 modificată prin Legea nr. 224/2006 prevăd în mod imperativ că dacă cel extrădat a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat la cerere cu respectarea drepturilor prev. de art. 34 al.1.
În aceste condiții a fost înregistrată prezenta cauză penală sub nr. R7/-.
În rejudecare au fost audiate părțile și în conformitate cu disp. art. 331 Cod procedură penală au fost adminJ. noi probatorii la solicitarea inculpatului și în considerarea adresei cu nr. 72/-/207 a G - Postului de Poliție comunei (fila 12 dosar), adresă care relevă prezența și sancționarea contravențională a mai multor persoane la locul săvârșirii infracțiunii.
Astfel declarațiile părții vătămate( fila 15 dosar, 18 dosar prima instanță) nu conturează o premeditare din partea inculpatului în comiterea faptei; astfel partea vătămată precizează că nu a avut nici o altercație anterioară cu inculpatul și că nu-i înțelege gestul acestuia.
Audiată în rejudecare, aceeași parte vătămată precizează că pe inculpat îl cunoștea doar din vedere și că la momentul aplicării loviturii este posibil ca inculpatul agresat de un grup mai mare de persoane să o fi perceput ca pe un potențial atacator.
Faptul că în fața discotecii din comuna s-a consumat o altercație între 2 tabere adverse, conflictul fiind început în incinta barului, este demonstrat prin declarațiile martorilor audiați în prelungirea probatoriului (, și )primii 3 fiind sancționați contravențional în acea împrejurare conform informațiilor primite de la Postul de Poliție ( f 12 dosar). Astfel, susținerile inculpatului în sensul că agresorii erau numeric mai mulți, fapt ce l- determinat să ia în mâini bâta de basse-ball, sunt confirmate prin declarațiile martorilor mai sus menționați(" La un moment dat inculpatul împreună cu 2-3 prieteni au fost încolțiți de mai multe persoane care au venit din discotecă și de la o nuntă"-martor. De asemenea, martorii și configurează situația conform căreia"conflictul a luat amploare prin apariția unor nuntași iar inculpatul a fost agresat de mai mulți deodată" (declarația filele 49,50 dosar).Toate aceste aspecte formează convingerea instanței că împrejurarea care a luat naștere anterior momentului infracțiunii a dobândit conotații ilicite care au produs în psihicul inculpatului o tulburare puternică sub imperiul căreia a ripostat. În același timp acțiunea inculpatului nu poate fi grefată pe elementele constitutive ale unei infracțiuni de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin.2 Cod penal așa cum s-a solicitat în cursul cercetării judecătorești.
Intensitatea loviturii (faptul că partea vătămată a necesitat pentru vindecarea leziunii de un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale ) și inexistența unor relații conflictuale anterioare între părți nu pot conduce de plano la concluzia că inculpatul nu a avut în intenție suprimarea vieții părții vătămate.
Poziția subiectivă a inculpatului este conturată tocmai prin consecințele loviturii aplicate (fractura parietală stâng parasagitală) prin zona capului lovită și prin instrumentul vulnerant să producă moartea.
În legătură cu acest ultim aspect este greu de crezut că inculpatul nu și- reprezentat posibilitatea morții persoanei lovite cu atât mai mult cu cât partea vătămată a prefigurat faptul că a fost percepută de către inculpat ca un potențial agresor.
Pentru aceste considerente urmează a fi respinsă ca nefondată cererea de schimbarea a încadrării juridice mai sus amintită formulată de către inculpatul în cauză.
În drept, apreciem acțiunea inculpatului - ca întrunind elementele constitutive ale unei tentative la infracțiunea de omor calificat prev. de disp. art. 20 Cod penal rap. la art. 174 al.1 - art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal săvârșită în stare de provocare.
În consecință urmează a fi admisă cererea de rejudecare a cauzei formulată de inculpatul - în conformitate cu disp. art. 5221Cod procedură penală
Va fi anulată hotărârea penală pronunțată în dosarul nr. 1084/P/2001 (sentința penală nr. 54/2002) în parte.
Urmare a reținerii circumstanței atenuante judiciare amintite (art. 73 lit. b Cod penal cu consecințele prev. de disp. art. 76 alin. 1 lit. b și alin. 3 Cod penal urmează a-i fi aplicată inculpatului mai sus menționat o pedeapsă a închisorii într-un cuantum situat sub limita minimă specială prevăzută de textul legal încriminator. La individualizarea/dozarea acestei pedepse s-au avut în vedere și natura și gravitatea ridicată a faptei penale.
Întrucât inculpatul nu se află la primul conflictul cu legea penală, acesta fiind condamnat prin sentința penală nr. 39/15.04.1999 a Tribunalului C S, definitivă la 10.08.1999(decizia penală 288/1999 a Curții de Apel Timișoara ) la o pedeapsă a închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare pedeapsă în executarea căreia inculpatul a fost arestat la 8.02.1999 și liberat condiționat la 7.05.2000 având un rest neexecutat de 174 zile închisoare.
Întrucât infracțiunea obiect al prezentei cauze penale a fost săvârșită în intervalul de timp cuprins între momentul liberării până la împlinirea duratei acesteia ( la 2 luni și 8 zile de la eliberarea condiționată) urmează a-și găsi eficiența și disp. art. 61 Cod penal relative revocării liberării condiționate în privința inculpatului.
În conformitate cu art. 71 alin.2 Cod penal va fi aplicată acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
Având în vedere înscrisul aflat la fila 142 dosar fond (adrese ANP nr. 30782/29.01.2007 potrivit căreia inculpatul a fost arestat în executarea mandatului emis în cauză la data de 12.01.2007, urmează ca în baza disp. art. 88 Cod penal să i se deducă perioada din pedeapsa executată la zi.
Se va dispune anularea mandatului de executare nr. 67/2002 emis în baza sentinței penale 54/2002 a Tribunalului Galați, și emiterea unui nou mandat în baza prezentei sentințe.
Se va constata că în rejudecare partea civilă a renunțat la pretențiile civile solicitate cu ocazia primului ciclu de judecată ( fila 16 dosar).
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 54/2002 a Tribunalului Galați iar în conformitate cu art. 191 alin. 1 Cod procedură penală se va dispune în privința cheltuielilor judiciare statului.
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul -.
În dezvoltarea motivelor de apel procurorul a criticat reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prevăzute de art. 73 Cod penal susținând că în cauză nu s-a făcut dovada faptului că inculpatul a acționat în stare de provocare dar și cuantumul pedepsei aplicate în cauză pe care l-a apreciat ca fiind prea redus.
Totodată procurorul a invocat depășirea cumulului aritmetic al pedepselor contopite de instanța de fond precum și faptul că s-a omis a se deduce din pedeapsa rezultantă durata arestului provizoriu executat de inculpat în vederea extrădării sale din Italia.
La rândul său inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate și deducerea arestului efectuat în vederea extrădării.
Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de către inculpat sunt fondate și urmează a fi admise.
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată, sub un prim aspect, că în cauză nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a se reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal.
Astfel, potrivit textului de lege mai sus arătat, constituie circumstanță atenuantă "săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă". Din această definiție rezultă, de principiu, că pentru a se putea reține starea de provocare activitatea infracțională a celui provocat trebuie să se îndrepte în contra celui ce a săvârșit actul provocator și nu contra altei persoane pentru că altfel săvârșirea faptei ar putea apare ca un act de răzbunare și nu ca o ripostă la un act de provocare.
Ori din probele adminJ. în cauză rezultă că partea vătămată nu a agresat în vreun fel pe inculpat acesta lovind-o cu bâta din spate în timp ce partea vătămată trecea pe lângă zona în care inculpatul avea un conflict cu alte persoane.
Este adevărat că în practica și literatura juridică s-a conturat opinia reținerii stării de provocare și atunci când activitatea infracțională se îndreaptă asupra altei persoane decât cea care s-a manifestat în mod provocator însă doar în condițiile în care atât agentul provocator cât și partea vătămată fac parte din același grup care a manifestat o atitudine ostilă față de inculpat.
Aceste condiții nu sunt îndeplinite în speță întrucât partea vătămată nu a adus atingere în vreun fel inculpatului și nici nu era printre persoanele cu care inculpatul se afla în conflict astfel că în mod greșit a reținut instanța de fond prevederile art. 73 lit. b Cod penal.
Faptul că inculpatul ar fi putut să o perceapă pe partea vătămată ca pe un potențial agresor nu poate, de asemenea, să determine reținerea stării de provocare, câtă vreme inculpatul a susținut că a lovit la întâmplare iar partea vătămată trecea pașnic prin zona în care avea loc conflictul și nu a intervenit în vreun fel în acesta.
În consecință Curtea va admite apelul declarat de procuror și, sub un prim aspect, va modifica sentința apelată în sensul înlăturării prevederilor art. 73 lit. b Cod penal și aplicării în cauză a unei pedepse peste minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat.
Totodată va face aplicarea art. 61 Cod penal și va revoca beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 234/27.03.2000 a Tribunalului Timiș urmând a contopi restul rămas neexecutat de 174 de zile închisoare cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea la care se va aplica un spor care să nu depășească cumulul aritmetic al celor două pedepse.
De asemenea va constata că atât apelul procurorului cât și cel al inculpatului sunt fondate în ceea ce privește nededucerea perioadei executate de inculpat în Italia în vederea extrădării în România, pentru executarea pedepsei aplicate în primul ciclu procesual, astfel că va modifica sentința apelată și în această privință.
În plus, din oficiu, având în vedere că infracțiunea comisă nu are legătură cu exercitarea dreptului la vot și că restrângerea acestui drept față de inculpat nu este necesară pentru protejarea unor interese publice, Curtea va modifica conținutul pedepsei accesorii și a celei complementare prevăzute de art. 64 lit. a Cod penal aplicate de instanța de fond în sensul interzicerii doar a dreptului de a fi ales, nu și a dreptului de a alege.
Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr. penală și art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de inculpatul - (în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP:-, fiul lui și, născut la data de 07.08.1977 în G, domiciliat în comuna, județul G) împotriva sentinței penale nr. 62/7.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr. RJ/-.
Desființează în parte, numai sub aspectul laturii penale, sentința penală nr. 62/7.02.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul - la o pedeapsă principală de 8 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de "omor calificat" prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 al. 1 - art. 175 lit. i Cod penal.
În baza art. 61 Cod penal revocă beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 234/27.03.2000 a Tribunalului Timiș și contopește restul rămas neexecutat de 174 de zile închisoare cu pedepsele stabilite în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, sporită la 8 ani și 2 luni închisoare, precum și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 al. 2 Cod penal aplică inculpatului - pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 18 din Legea nr. 302/2004 și art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa principală aplicată durata executată de la 17.10.2005 la zi - 15.08.2008.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat - în Penitenciarul Galați și intimata parte civilă Spitalul Clinic Județean"Sf. " G și de la pronunțare pentru intimata parte vătămată.
Pronunțată în ședință publică azi 15.08.2008.
Pentru, Pentru,
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
aflat în concediu de odihnă
Conform art. 312 al. 2.C.P.P.
Semnează
PREȘEDINTE,
Grefier,
- -
Red. - 21 August 2008
Tehn. 21 August 2008
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Marcian Marius Istrate
