Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 115/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.115

Ședința publică din data de 5 februarie 2010,

PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 2: Cristina Georgescu

JUDECĂTOR 3: Dan Andrei

Grefier: -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de revizuientul, fiul lui G și, născut la 13 august 1985, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.171/30 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr.160/11 iunie 2009 de Judecătoria Pucioasa prin care au fost respinse cererile având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 313 pronunțată de Judecătoria Pucioasa la 20.07.2005 formulate de către condamnatul și mama acestuia, domiciliată în comuna, sat Dealu M, județul D, intimată fiind, domiciliată în aceeași localitate.

În baza disp. art. 192 alin. 2 cod procedură penală revizuienții au fost obligați la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-revizuient personal, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului P (împuternicire avocațială nr.5926/2010).

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul-revizuient.

Recurentul-revizuient personal și prin apărător declară că nu are excepții de invocat și nici cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul declară că nu are cereri de formulat.

Curtea, ia act de susținerile părților în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul disp. art.385/13 pr.penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-revizuient, critică decizia penale nr.171/30 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr.160/11 iunie 2009 de Judecătoria Pucioasa prin care au fost respinse cererile având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 313 pronunțată de Judecătoria Pucioasa și solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond achitarea revizuientului întrucât nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar declarațiile martorilor audiați au fost date sub stare de presiune.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de revizuient, hotărârile criticate fiind legale și temeinice, instanțele reținând întemeiat că nu se regăsesc în dispozițiile art.394 lit.a și b pr.penală, care să justifice reformarea sentinței penale 313/20.07.2005 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și incest, deoarece probele solicitate nu constituie probe sau împrejurări noi necunoscute de instanță la data soluționării cauzei, acestea fiind invocate și în fața instanțelor superioare cu ocazia judecării cauzei în căile ordinare de atac.

De asemenea nu este îndeplinită nici cerința prevăzută de disp. art.394 lit.b pr.penală, în sensul că în cauză nu au fost condamnați martori pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Pe cale de consecință, apreciind că hotărârile sunt legale, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-revizuient având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față constată:

Prin sentința penală nr.160/11 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, au fost respinse cererile având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 313 pronunțată de Judecătoria Pucioasa la 20.07.2005 formulate de către condamnatul, fiul lui G și, născut la 13.08.1985 în P, domiciliat în comuna, sat dealu M, județul D, aflat în Penitenciarul Ploiești și mama acestuia, domiciliată în comuna, sat Dealu M, județul D, intimată fiind, domiciliată în aceeași localitate.

În baza disp. art. 192 alin. 2 cod procedură penală revizuienții au fost obligați la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond reținut că revizuientul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 394 alin. 1 lit. a și b cod procedură penală, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor prev. de disp.art. 197 și 203 cod penal, pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii, în condițiile în care nu au fost cunoscute împrejurările în care au fost consemnate anumite declarații de către organele de cercetare penală, care i-au cerut să le semneze fără să-i fie citite. Totodată, instanța nu l-a ascultat în detaliu, conținutul procesului verbal de confruntare nu corespunde adevărului, semnăturile de pe acest document nu îi aparțin, iar declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală au fost dictate de către organul de anchetă.

a menționat în cererea sa că ancheta socială efectuată în cauză nu corespunde realității, că declarația sa nu este semnată întrucât nu corespunde afirmațiilor pe care le-a făcut iar fiul său a fost forțat să-și semneze declarațiile adăugând că declarațiile martorului G sunt scrise de acesta și semnate la domiciliu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa sesizat cu cele două cereri de revizuire, i-a audiat pe cei doi revizuienți, și pe, () și, înaintând Judecătoriei Pucioasa concluziile la care a ajuns.

La 23.07.2008, Judecătoria Pucioasaa admis în principiu cererile, încuviințând administrarea unor probe și audiind pe martorii G, și și pe partea vătămată.

Instanța de fond a apreciat că cererile nu pot fi primite de vreme ce în cuprinsul lor sunt invocate vicii de procedură - după modul presupus incorect în care organele de cercetare penală au consemnat anumite declarații, faptul că inculpatului i s-ar fi cerut să semneze declarații care nu i-au fost citite și că procesul verbal de confruntare nu corespunde realității, critici care însă au fost formulate în fața instanței de apel și de recurs, care le-au respins, aceleași instanțe, neprimind nici cererea privind reaudierea părții vătămate, în considerarea ideii că administrarea probelor de către instanța de fond s-a făcut cu respectarea dispozițiilor procedurale în această materie.

A mai constatat instanța de fond că prin cererile formulate, revizuienții au încercat să probeze că martora ca și partea vătămată nu au relatat adevărul în cuprinsul declarațiilor date în fața instanței de fond și făcut trimitere la disp. art. 394 alin. 1 lit. cod procedură penală, potrivit cărora "mărturia mincinoasă constituie o cauză de revizuire numai atunci când aceasta a fost constatată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, constatând că revizuienții nu se află în posesia unei astfel de sentințe.

Împotriva sentinței au declarat apel revizuienții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele susținute oral pentru revizuientul, apărătorul care i- fost desemnat din oficiu, a solicitat achitarea acestuia, determinat de faptul că nu i s-a probat vinovăția în privința infracțiunilor de viol și incest, prevăzute de disp. art. 197 și 203 cod penal pentru care a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii de 8 ani, martorii făcând relatări sub presiune, pe baza declarațiilor lor fiind apreciate ca dovedite acuzațiile care i-au atras răspunderea penală.

a menționat, de asemenea, că fiul său este nevinovat, că procurorii care au solicitat arestarea acestuia nu mai aveau competență să efectueze cercetări în cauza de revizuire, că organul de urmărire penală l-a audiat pe încălcând dispozițiile procedurale în materie, și că s-a respins confruntarea sa cu celelalte persoane implicate, că declarațiile pe baza cărora s-a dispus condamnarea sunt contradictorii, adăugând că judecătorul care a pronunțat soluția de revizuire era incompatibil, de vreme ce dispusese arestarea revizuientului în dosarul nr. 986/2005 al Judecătoriei Pucioasa și că instanța de fond nu procedat la readministrarea tuturor probelor care erau utile cauzei, în condițiile în care nici, și nici partea vătămată (sora sa) nu recunosc faptele.

Prin decizia penală nr.171/30 noiembrie 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins ca nefondate apelurile declarate de către revizuienții și Gh. împotriva sentinței penale nr.160 pronunțată de Judecătoria Pucioasa la 11 iunie 2009 în dosarul nr- și a obligat apelanta la 20 lei iar pe apelantul la 230 lei cheltuieli judiciare către stat (incluzând și onorariul apărătorului desemnat acestuia din oficiu în cuantum de 200 lei).

Pentru a dispune astfel, tribunalul a constatat că în mod corect a reținut instanța de fond că o hotărâre judecătorească definitivă poate fi revizuită doar în cazurile strict și limitativ prevăzute de disp. art. 394 cod procedură penală.

Condamnatul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 394 alin. 1 lit. a și b cod procedură penală, situații care nu se regăsesc în cauza dedusă judecății.

Astfel, nu s-a demonstrat că "s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care să se fi constatat definitiv că unul sau mai mulți martori audiați în dosarul nr. 986/2005 al Judecătoriei Pucioasa în care s-a pronunțat la 20.07.2005 sentința penală nr. 313 prin care revizuientul a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare, au declarat mincinos.

Celelalte aspecte la care s-a făcut trimitere în cele două cereri, legate de presupuse încălcări ale unor norme procedurale la judecata în fond a cauzei în care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire s-a solicitat, exced cazurilor reglementate de disp. art. 394 cod procedură penală,motiv pentru care nu vor fi supuse analizei.

De altfel, se poate observa că aceste apărări au fost susținute în mod constant în fața instanței de apel și a celei de recurs, fiind respinse în urma unei examinări atente, soluțiile fiind argumentate potrivit normelor procedurale aplicabile.

Nu poate fi ignorată nici împrejurarea că la confruntarea cu sora sa, revizuientul recunoscut că a întreținut raporturi sexuale cu ea (negând doar exercitarea violențelor asupra acesteia), aceeași poziție fiind adoptată și în declarațiile date la urmărirea penală, în prezența a doi apărători.

De asemenea, partea vătămată și-a menținut sesizarea inițială și declarațiile în cuprinsul cărora afirmase că fusese obligată de către fratele său să întrețină relații sexuale, cu acesta.

Tribunalul a mai susținut că în revizuire, cale extraordinară de atac, nu pot fi reluate apărările formulate în fața instanței de fond (care a dispus condamnarea revizuientului) și a celor de control judiciar, neexistând posibilitatea prelungirii probelor, decât în condițiile constatării uneia sau a mai multora dintre cazurile prevăzute de disp. art. 394 cod procedură penală.

Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs revizuientul criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar declarațiile martorilor audiați au fost date sub stare de presiune.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pe fond achitarea sa, întrucât este nevinovat, nesăvârșind niciuna din infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 8 ani închisoare.

Examinând hotărârile recurate, în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat numărul 986/2005 al Judecătoriei Pucioasa (ce are anexate și dosarele de apel și recurs), de susținerile recurentului-revizuient, de dispozițiile legale incidente în materie, art.394 și urm. pr.penală, Curtea constată că recursul este nefondat.

Din cuprinsul cererii de revizuire se poate trage concluzia că atât condamnatul, cât și mama sa, invocă în susținerea acesteia cazurile prevăzute de art.394 lit.a pr.penală "când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei" și art.394 lit.b pr.penală "un martor a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere".

În esență, așa cum au constatat și instanțele anterioare, faptele și împrejurările pe care condamnatul le invocă, privitoare la nerespectarea procedurilor în cursul urmăririi penale în ce privește luarea declarației sale și la faptul că atât partea vătămată cât și martorele audiate în cauză ar fi dat declarații mincinoase la presiunea organelor de urmărire penală, sunt apărări pe care acesta le-a făcut atât în cursul judecății la prima instanță, cât și cu ocazia susținerii cererilor de apel și de recurs.

Astfel, Curtea constată că aceste apărări au fost avute în vedere și au fost înlăturate motivat în cuprinsul deciziilor nr.441/25 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și nr.8/23 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

În ce privește cel de-al doilea caz de revizuire invocat și anume că martorii ar fi dat declarații mincinoase cu privire la vinovăția sa în săvârșirea faptelor de viol și incest pentru care a fost condamnat, atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească de condamnare a vreunuia dintre aceștia, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, în mod corect instanțele anterioare au constatat că nici acest caz nu este incident în cauză.

Prin urmare, nefiind îndeplinite condițiile niciunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute de art.394 pr.penală, Curtea constată că soluția de respingere a cererii de revizuire formulată de condamnatul este corectă.

Ca atare, recursul condamnatului-revizuient se privește ca nefondat și va fi respins ca atare în conformitate cu disp. art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală.

Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul - revizuient, fiul lui G și, născut la 13.08.1985, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.171/30 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și a sentinței penale nr.160/11 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa.

Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 februarie 2010.

Președinte, Judecători,

Grefier,

DG

4 ex./17.02.2010

f-

Judecătoria Pucioasa

S,

Tribunalul Dâmbovița

Operator de date cu caraccter personal

Număr notificare 3113/2006

Președinte:Gabriela Diaconu
Judecători:Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu, Dan Andrei

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 115/2010. Curtea de Apel Ploiesti