Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 1399/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.1028/116/2009
1537/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1399/
Ședința publică din data de 9 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta-contestatoare împotriva Sentinței penale nr. 85/11.VI.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, din Dosarul nr- (306/P/2009).
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurenta-contestatoare, pentru care a răspuns apărătorul ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 310.685/10.VII.2009, aflată la fla 6.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales depune la dosar motivele de recurs.
Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentei-contestatoare solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere faptul că, deși contestația la executare este formulată de fiica condamnatului și declarația de retragere i-a aparținut condamnatului, instanța de fond a luat act de retragerea contestației la executare de către recurenta-contestatoare.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, arătând că instanța a dat dovadă de o lipsă totală de rol activ, nu a depus nicio minimă diligență în soluționarea cauzei, nu a atașat măcar fotocopia mandatului de executare a pedepsei închisorii și, în final, a luat act de retragerea contestației la executare de către recurenta-contestatoare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că, prin sentința penală nr. 85/11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalului Călărași - Secția Penală în dosarul nr-, în temeiul dispozițiilor art. 461 Cod procedură penală, s-a luat act de retragerea contestației la executare formulată de petenta și s-a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 130 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că, prin cererea formulată la data de 29 aprilie 2009, petenta a formulat contestație la executare, solicitând aprobarea transferului tatălui său, condamnatul, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, la Penitenciarul Rahova sau Penitenciarul Jilava, întrucât acesta este foarte bolnav și depinde de o persoană care trebuie să îl îngrijească.
S-a mai arătat că, în ședința publică din data de 11 iunie 2009, condamnatul a învederat că își retrage cererea formulată, motiv pentru care Tribunalul a luat act de poziția acestuia, de retragere a contestației la executare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, contestatoarea, criticând-o pe motive de nelegalitate.
S-a arătat în motivarea recursului că în mod greșit instanța de fond a luat act de retragerea contestației la executare formulată de petenta, având în vedere că, la termenul din 11 iunie 2009, nu contestatoarea a fost cea care și-a manifestat voința în acest sens, ci condamnatul.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de contestatoare ca fiind fondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la data de 29 aprilie 2009 pe rolul Tribunalului Călărași - Secția Penală, petenta a formulat contestație contra executării sentinței penale pronunțate în dosarul nr. 375/2006, solicitând transferarea tatălui său, condamnatul, din Penitenciarul Poarta Albă într-un penitenciar din B, invocându-se în motivare starea precară de sănătate a acestuia din urmă.
Pentru primul termen de judecată, cel din 11 iunie 2009, contestatoarea a depus la dosar un înscris (fila 16) prin care a invocat imposibilitatea de prezentare în fața instanței și a solicitat soluționarea cauzei în absența sa.
La termenul acordat, pentru când instanța a dispus atât citarea contestatoarei la domiciliul indicat, cât și emiterea unei dispoziții de transferare a condamnatului de la Penitenciarul Poarta Albă la Penitenciarul Slobozia, petenta a lipsit, prezentându-se doar condamnatul, în stare de deținere, asistat de apărător din oficiu.
Astfel cum rezultă din practicaua hotărârii, la acest termen, președintele completului l-a întrebat pe condamnat dacă își menține cererea, iar acesta, la solicitarea instanței, a precizat că înțelege să își retragă contestația la executare, manifestare de voință considerată de Tribunal ca fiind valabilă și aptă să producă efecte juridice, deși condamnatul nu era semnatarul cererii înregistrate pe rolul instanței și nici nu își însușise la termenul din 11 iunie 2009 contestația formulată de fiica sa, petenta.
Totodată, Curtea constată că, deși manifestarea de voință în sensul retragerii cererii a aparținut condamnatului, prin hotărârea pronunțată de instanța de fond s-a luat act de retragerea contestației la executare de către petenta, cu toate că aceasta nu a fost prezentă la termenul de judecată din data de 11 iunie 2009, iar prin înscrisul depus la dosar nu a învederat Tribunalului că înțelege să renunțe la procedura judiciară pe care a declanșat-o prin cererea formulată și înregistrată pe rolul instanței.
Procedând în această modalitate, Tribunalul a pronunțat a hotărâre lovită de nulitate, în condițiile art. 197 alin. 1 și 4 Cod procedură penală, încălcând dispozițiile art. 460 și următoarele din același cod, care reglementează procedura de soluționare a contestației la executare, cauzându-se contestatoarei o vătămare procesuală evidentă, prin lipsirea acesteia de posibilitatea de a obține examinarea temeiniciei cererii sale, instanța de fond luând act de retragerea de către petentă a contestației la executare formulate, deși contestatoarea nu își manifestase voința în acest sens.
Constatând că nulitatea a fost invocată de contestatoare în termenul prevăzut de art. 197 alin. 4 Cod procedură penală, în cadrul motivelor de recurs formulate, și apreciind că vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii pronunțate și rejudecarea cauzei de către instanța de fond, pentru a nu lipsi petenta de un grad de jurisdicție, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. c) Cod procedură penală, va admite recursul declarat de contestatoare, va casa în totalitate sentința penală atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță de judecată, respectiv Tribunalul Călărași.
Cu ocazia rejudecării, Tribunalul va proceda la verificarea, din oficiu, a competenței sale materiale, în raport de dispozițiile art. 461 alin. 2 și art. 460 Cod procedură penală, prin stabilirea instanței de judecată care a soluționat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare a numitului.
Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, va dispune rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punctul 2, litera c), Cod procedură penală, admite recursul formulat de recurentul - contestator împotriva Sentinței penale nr. 85/11.VI.2009 a Tribunalului Călărași - Secția penală, din Dosarul nr- (306/P/2009).
Casează, în întregime, sentința penală și dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță de judecată.
În temeiul art. 192, alin. 3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 9.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
-
Red./Dact /15.10.2009
Ex.2
Red.-Trib.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
