Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 1498/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1736/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1498
Ședința publică din data de 23 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ilie Ioana Alina
JUDECĂTOR 2: Panioglu Daniela
JUDECĂTOR 3: Iordache
GREFIER:
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către contestator împotriva deciziei penale nr.577 R din data de 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator, personal și asistat de apărător din oficiu - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea a procedat la identificarea contestatorului, acesta prezentând CI seria - nr.- cu CNP -.
Recurentul contestator, prin apărătorul din oficiu, solicită încuviințarea cererii de a depune la dosar - un stat de plată din septembrie 2008, un extras din Legea locuinței - art.15 precum și două memorii adresate instanței
Reprezentanta Ministerului Public solicită ca apărarea să indice teza probatorie pentru administrarea probei solicitate.
Curtea pune în vedere petentului să depună cele două memorii și respinge proba cu înscrisuri, ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Pune în vedere petentului să depună cele două memorii și pune în discuția părților, din oficiu, inadmisibilitatea recursului declarat de recurentul contestator.
Apărătorul recurentului contestator apreciază că recursul este admisibil.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursului declarat de recurentul contestator - ca inadmisibil, având în vedere disp. art.385 ind.1 Cod procedură penală, care indică în mod expres și limitativ hotărârile care sunt supuse recursului, prin urmare, decizia atacată de contestator fiind pronunțată într-o soluție a unei contestații în anulare ce a fost respinsă ca inadmisibilă, apreciază că aceasta nu mai poate fi atacată cu recurs.
Recurentul contestator arată că s-a adresat CURȚII DE APEL BUCUREȘTI în că i se va face dreptate. Pe situația de fapt, arată că făptașa, care a fost cenzor timp de doi ani și J, a semnat și aprobat listele de plată cu cifrele respective, cu restanța pentru o familie cu care este prietenă de familie, respectiv familia, iar după ce a devenit administrator a anulat restanța în valoare 12.000 lei ilegal, făcând abuz în serviciu, astfel că acționat în justiție neregulile constatate tocmai pentru ca banii să fie restituiți Asociației de locatari întrucât a fost păgubită. Solicită a se dispune admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr.577/R din 27 aprilie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petentul împotriva deciziei penală nr.3/R/5.01.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Bucureștia reținut următoarele:
Prin decizia penală nr. 3/R/5.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosar nr-, s-au dispus următoarele:
S-a respins ca nefondat, recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 1783/20. 10. 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. l-a obligat pe recurentul-petent la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1783/20.10.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr- (la care a fost conexat dosarul nr-):
S-a respins plângerea formulată de petentul (domiciliat în B,-,. 9, se. 1,. 15, sector 4) în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B, împotriva rezoluției din 16.06.2008 în dosarul de Parchet nr. 1680/P/2008, ca neîntemeiată.
În baza art. 192 alin.2 proc.pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 B în data de 19.08.2008, sub numărul -, petentul a solicitat instanței desființarea rezoluției din 16.06.2008 în dosarul Parchetului nr. 1680/P/2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numita în temeiul art. 10 lit. b proc.pen. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.246 pen.
În motivarea plângerii, s-a arătat, în esență, că, în calitate de cenzor a șters datoria pe care o avea familia la întreținere, deși nu contestase listele de întreținere stabilite de petent pe parcursul a 2 ani și J, din perioada când era administrator și le întocmea.
Față de ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut că:
Mai întâi, a apreciat că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală, deoarece s-a apreciat și s-a motivat corespunzător de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B că activitatea desfășurată de comitetul executiv stabilit la nivelul Asociației de proprietari de a reanaliza și recalcula sumele pe care familia le datora la cotele de întreținere nu este o faptă de natură penală.
S-a remarcat faptul că decizia respectivă a aparținut comitetului din care a făcut parte și numita care deținea la vremea respectivă calitatea de președinte a comisiei de cenzori. Ca urmare, nu se poate reține în niciun fel infracțiunea de abuz în serviciu în vreo formă prevăzută de legea penală, rezultatul întrunirii comitetului fiind materializat printr-un proces-verbal încheiat la 06.11.2007 și care poate sau putea fi atacat de orice persoană interesată (inclusiv petentul, care este membru al asociației) în condițiile legii, adică în fața instanței civile.
Din analiza declarațiilor luate persoanelor în cauză, a rezultat că această chestiune, a datoriei familiei respective, a fost apreciată la acea ședință a comitetului, ori rezultatul acestor deliberări nu poate constitui un abuz în serviciu, existând deschisă calea de atac a contestației deciziei luate în comitet, neexistând niciun indiciu la acest moment că ar exista o neîndeplinire cu intenție sau din culpă, din partea numitei a atribuțiilor sale în calitate de cenzor sau de participant la lucrările acelui comitet.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal (la data de 23.10.2008, fila 2), a declarat recurs petentul, solicitând în temeiul art.278 indice 1.proc.pen. luarea măsurilor legale care se impun, după ce a reiterat - în principal - argumentele pe care și-a întemeiat plângerea formulată la prima instanță.
La termenul de judecată din data de 08.12.2008, recurentul a depus un înscris ce conține precizări la calea de atac (fila 6).
La termenul de judecată din data de 05.01.2009, recurentul a depus un înscris ce conține un număr de cinci întrebări la care dorea a-i răspunde intimata (fila 9) și, în final, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și desființarea rezoluției Parchetului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimată, astfel cum s-a consemnat în partea introductivă a prezentei decizii.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - în conformitate cu art.3856alin.3 proc.pen.- Tribunalul a considerat recursul ca nefondat, pentru cele ce urmează:
Potrivit art.246 pen. abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor constă în fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane și este pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Potrivit art.258 pen. dispozițiile art.246 pen. privitoare la funcționarii publici se aplică și celorlalți funcționari, și anume oricăror salariați care exercită o însărcinare, în serviciul unei alte persoane juridice decât unei unități dintre cele la care se referă art. 145.pen. (art. 147.pen. distingând între "funcționar public" și "funcționar"), maximul pedepsei reducându-se cu o treime.
Din coroborarea normelor de procedură penală expuse mai sus, ab initio, Tribunalul a constatat că intimata, în calitate de președinte al comisiei de cenzori (calitate deținută începând cu luna august 2005) a Asociației de proprietari din-, - sector 4, B, era - la momentul presupusei fapte - funcționar (conducând un organism colegial).
La examinarea probatoriului administrat în cauză însă, Tribunalul nu a reținut nici existența de probe, nici existența de indicii temeinice, așa cum sunt pretinse de art.63 proc.pen. respectiv de art.68/1 proc.pen. în sensul săvârșirii de către intimată a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Astfel, acuzația adusă de recurent în legătură cu modalitatea de calcul a datoriilor la întreținere (reprezentate de cotele de întreținere, restanțe, penalități) ale familiei numitului (proprietarul de la apartamentul 70, din cadrul amintitei asociații de proprietari), după ce recurentul nu a mai deținut funcția de casier-contabil (ocupată în perioada aprilie 2005-septembrie 2007), nu s-a verificat din punctul de vedere al legii penale.
S-a apreciat că o atare nemulțumire poate fi invocată pe calea unei acțiuni civile, art.61 din Legea locuinței - nr. 114/1996 - republicată, prevăzând că orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor acestei legi se soluționează de către instanțele judecătorești, iar în Anexa nr. 2, unde este prevăzut Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari, se face vorbire în mod clar despre "Drepturile și îndatoririle proprietarilor de apartamente" (Cap. IV) și despre "Cheltuieli comune; încasarea cotelor de întreținere" (Cap. VII).
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petentul, criticând decizia pentru nelegalitate. Acesta a învederat că numita, în calitate de președinte al Asociației de Locatari a comis infracțiunea de abuz în serviciu.
Analizând contestația formulată de petent, Tribunalul a constatat că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Petentul a invocat pe cale contestației în anulare chestiuni care au fost analizate atât de organele de urmărire penală, cât și de instanțele de fond și recurs cu prilejul soluționării acestora.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care nu poate fi promovată numai pentru anumite cazuri strict prevăzute de art. 386 din Cod procedură penală și care constau în următoarele:
a) când procedura de citarea părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza a fost în imposibilitate de a se prezenta sau de a încunoștința instanța despre această împiedicare,
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal,
d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive.
când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceiași faptă.
e) când la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie conform legii.
S-a observa că motivele invocate de petent nu se încadrează în niciunul dintre cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a respins contestația în anulare, ca inadmisibilă, formulată de petentul împotriva deciziei penale nr. 3/R/5.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosar nr-.
A fost obligat contestatorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul, solicitând casarea acestei decizii pe considerentul că instanța nu a ținut cont de susținerile sale cu privire la faptul că numita la Asociația de proprietari - se face vinovată pentru abuzul în serviciu comis în luna septembrie 2007, în dauna Asociației de proprietari -.
În fața Curții, recurentul contestator a depus la dosarul cauzei o serie memorii prin care arată că face demersuri legale în vederea aflării adevărului și în interesul Asociației de proprietari din care face parte.
Examinând decizia recurată, Curtea, anterior oricărei alte analize asupra celor dispuse prin decizia nr. 577/R/27 aprilie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală constată că recursul promovat este inadmisibil, iar sub incidența art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează a-l respinge, în virtutea considerentelor ce urmează:
Decizia nr. 577/R/27 aprilie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de petentul are caracter definitiv, o hotărâre dată într-o cale de atac extraordinară putând fi atacată printr-o cale de atac ordinară numai dacă și hotărârea supusă contestației era susceptibilă de o asemenea cale de atac. Cum contestația în anulare se îndreaptă, de regulă ca și în speța de față, împotriva unei decizii pronunțate de instanța de recurs, aceasta nefiind susceptibilă de un alt recurs, nici decizia dată în contestație în anulare nu poate fi atacată cu recurs.
Prin urmare, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat, iar sub incidența art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va dispune obligarea recurentului contestator la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. a) Cod procedură penală, respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul contestator împotriva deciziei penale nr. 577/R/257.04.2009 a Tribunalului București Secția a II-a Penală, din dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul contestator la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. -
Dact./30.10.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Ilie Ioana AlinaJudecători:Ilie Ioana Alina, Panioglu Daniela, Iordache
