Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 273/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.273/2009

Ședința publică din 28 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Alina Lodoabă

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 3: Oana Maria

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

Procuror:

Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă Instanțelor Judecătorești.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.61/2.03.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărătorul desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Apărătorul condamnatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul recurent învederează că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată, întrucât cele invocate de condamnat prin contestația la executare nu se încadrează în cazurile expres prevăzute de lege.

Condamnatul, având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanței.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Prin cererea înregistrată la data de 13.03.2009 pe rolul Judecătoriei Aiud sub dosar nr- condamnatul a formulat contestație la executare prin care a solicitat reducerea sporului aplicat prin sentința penală nr.83/2000 pronunțată de Tribunalul Sibiu.

În motivarea cererii condamnatul a arătat că din pedeapsa aplicată a executat 9 ani, a muncit și a avut un comportament corespunzător și a fost recompensat cu rapoarte de evidențiere.

Prin sentința penală nr.807/2008 Judecătoria Aiuda declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului Alba.

La data de 16.12.2008 cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar penal nr-.

La termenul de judecată din 02.02.2009 petentul și-a precizat cererea în sensul că mai are 10 zile de închisoare contravențională executată, solicitând deducerea acestora din pedeapsa aplicată.

Urmare susținerii contestatorului s-a solicitat Penitenciarului Aiud să comunice situația executării pedepsei aplicate acestuia, inclusiv numărul de zile executate, numărul de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, numărul de zile rămase de executat, dacă s-a aplicat petentului pedeapsa închisorii contravenționale, inclusiv copie de pe această sentință și dacă această sancțiune a închisorii contravenționale s-a adăugat sancțiunii penale aplicate petentului și în ce modalitate.

Penitenciarul Aiud prin adresa nr. A/19726//13.02.08 comunică instanței că, condamnatul a realizat un număr de 511 zile câștigate prin muncă. De asemenea a executat 10 zile la Legea 61/1991 în luna ianuarie 2000 în baza sentinței civile nr.1213/1999- mandat contravențional.

Prin sentința penală nr.61/2009 Tribunalul a respins contestația la executare formulată de condamnatul. În baza art. 192 al. 2.pr.pen. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele considerente:

Inițial contestatorul a solicitat recalcularea pedepsei pe motiv că a executat efectiv 9 ani de închisoare și punerea lui în libertate. Nu a precizat în raport de care calcul solicită recalcularea. Ulterior a precizat în fața instanței că solicită deducerea din pedeapsă a perioadei de 10 zile închisoare contravențională.

Sancțiunea de 10 zile închisoare contravențională a fost aplicată petentului prin sentința civilă 11213/1999 de Judecătoria Blaj și a fost executată în luna ianuarie a anului 2000.

Sancțiunea contravențională a fost aplicată pentru fapte distincte de cea pentru care a fost condamnat, ea nu s-a contopit cu sancțiunea penală de 14 ani și 6 luni închisoare, lucru care nu era admisibil în raport de dispozițiile legale.

Prin urmare, instanța a constatat că cererea petentului nu se încadrează în vreunul din cazurile de contestație la executare prevăzute de art.461 pr.pen. instanța urmează să respingă contestația ca inadmisibilă.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs condamnatul fără să precizeze prin cererea de recurs ori prin memoriu separat motive de recurs.

Deliberând asupra recursului prin prisma dispozițiilor art.385 indice 9 alin 3 indice 1 din codul d e procedură penală Curtea constată că acesta este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse:

Potrivit dispozițiilor Codului d e procedură penală:

" Art. 461 - Contestația la executare

Contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.

În cazurile prevăzute la lit. a), b) și d) contestația se face, după caz, la instanța prevăzută în alin. 1 sau 6 al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Contestația împotriva actelor de executare privind confiscarea averii se soluționează de instanța civilă, potrivit legii civile."

Față de cuprinsul textului sus-indicat în mod corect instanța de fond a reținut că cererea de contestație la executare formulată de condamnat nu este admisibilă deoarece nu se încadrează în nici unul dintre motivele limitativ prevăzute de art.461 din codul d e procedură penală.

Motivul invocat de contestator, executarea unei sancțiuni contravențional cu închisoarea în anul 2000, în condițiile în care această sancțiune nu este supusă contopirii și deducerii în raport cu pedeapsa închisorii în a cărei executare este condamnatul, nu constituie un temei de contestație la executare.

Față de cale ce preced Curtea, în temeiul art.385 indice 15 alin 1 pct.1 litera b din codul d e procedură penală va respinge ca nefondat recursul condamnatului.

În temeiul art. 192 alin2 din codul d e procedură penală condamnatul va fi obligat să plătească statului suma de 180 cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorarul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 61/2.03.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER

Red.

Dact. 2 ex/8.05.2009

Președinte:Alina Lodoabă
Judecători:Alina Lodoabă, Leontin Coraș, Oana Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 273/2009. Curtea de Apel Alba Iulia