Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 3/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.3
Ședința publică din data de 06 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Daniel Dinu
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnata fiica lui și, născută la data de 24 martie 1956, în prezent deținută în Penitenciarul, județul P, împotriva sentinței penale nr.292 din data de 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, prin care în baza art.461 Cod procedură penală, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de condamnată, privind sentința penală nr.154/2007 pronunțată de Tribunalul București, rămasă definitivă prin decizia penală nr.948/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art.192 Cod procedură penală, condamnata a fost obligată la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta - condamnată, aflată în stare de arest, personal și asistată de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr.7867/2009, fila 11 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurenta - condamnată, după ce în prealabil a luat legătura cu aceasta, arată că nu mai are alte cereri de formulat și a solicitat acordarea cuvântului în susținerea recursului. Depune la dosar un memoriu, aflat la fila 12.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și a solicitat acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta - condamnată, a susținut că în raport de disp.art.461 Cod procedură penală, recursul de față este inadmisibil, condamnata având alte posibilități, respectiv de a formula cereri de întrerupere executare pedeapsă ori revizuirea hotărârilor, așa
încât, lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța, urmând a se avea în vedere și motivele din memoriul depus la dosar.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat de condamnată ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, deoarece motivele invocate nu se regăsesc în nici unul din cazurile expres prevăzute de art.461 Cod procedură penală.
Recurenta - condamnată, având ultimul cuvânt, arată că pedeapsa de 8 ani închisoare ce i-a fost aplicată este mult prea mare și că la pronunțarea soluției de condamnare s-au avut în vedere circumstanțele atenuante prev.de art.74 - 76 Cod penal, solicitând instanței admiterea recursului și reducerea pedepsei dat fiind starea precară a sănătății sale.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.292 din 05 noiembrie 2009 Tribunalul Prahova în baza art.461 Cod procedură penală, a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de condamnata fiica lui și, născută la data de 24 martie 1956 în B, în prezent aflată în Penitenciarul.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, condamnata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 120 lei, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea reținând că, execută pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.154/20907 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.948/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr.187/2008, contestatoarea aflându-se în executarea acestei pedepse.
S-a mai reținut că susținerile contestatorului, în sensul că pedeapsa este prea aspră, fapt pentru care să fie redusă, instanța trebuind să țină seama că este bolnavă și că nu este cunoscută cu antecedente penale, nu se încadrează în nici unul dintre cazurile expres limitativ prevăzute de disp.art.461 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnata invocând aceleași motive; că este bolnavă și ținând seama de circumstanțele atenuante, să se reducă pedeapsa.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond reducerea pedepsei.
Curtea, examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, conform art.385/6 alin.2 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Prin sentința penală nr.154/2007 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.948/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - a fost condamnată la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În cauză a fost emis mandatul de arestare a pedepsei cu închisoare nr.187/2008.
Fiind în executarea pedepsei, condamnata a introdus contestație la executare, prin care a solicitat reducerea pedepsei pe considerentul că nu are antecedente penale și că este bolnavă.
astfel, Tribunalul Prahova prin sentința penală nr.202 din 05 noiembrie 2009, respins contestația bazată pe disp.art.461 Cod procedură penală, constatând că susținerile contestatoarei nu se circumscrie nici unuia dintre cazurile prevăzute de legiuitor în dispozițiile textului de lege menționat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea, invocând aceleași motive ca la instanța de fond.
Contestația la executare este o cale de atac ce vizează executarea hotărârii penale, fără ca pe această cale să se poată aduce o modificare conținutului hotărârii, rezultat al deliberării intrat în puterea lucrului judecat.
În cadrul contestația la executare nu pot fi administrate probe (așa cum a solicitat contestatoarea) care tind să pună în discuție ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre definitivă.
Întrucât, contestația la executare constituie un mijloc jurisdicțional de rezolvarea incidentelor survenite în cursul executării pedepsei, este inadmisibil ca pe această cale să se individualizeze pedeapsa, deoarece s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
Prin urmare, pe cale contestației la executare nu se poate realiza reindividualizarea pedepsei pe baza circumstanțelor personale ale condamnatei, întrucât în acest caz nu există o cauză de micșorarea pedepsei ivite după punerea în executare a hotărârii definitive de condamnare.
Se constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, fapt pentru care în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea, urmează să respingă recursul ca nefondat.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnata fiica lui și, născută la data de 24 martie 1956, în prezent deținută în Penitenciarul, județul P, împotriva sentinței penale nr.292 din 05 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurenta la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 100 lei onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 06 ianuarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Daniel Dinu
Grefier
Red.ȘF
Tehnored.EV
4 ex./11.01.2010
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Daniel Dinu