Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 731/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 731
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " contestație la executare", promovat de condamnatul recurent împotriva sentinței penale nr. 567 din 08.10.2009 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că lipsește condamnatul recurent pentru care răspunde avocat ales.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este primul termen de judecată, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Avocat depune la dosar, pentru condamnatul recurent, o hotărâre în limba franceză pronunțată de Curtea de Apel.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat pentru condamnatul recurent, având cuvântul, arată că, în condițiile în care atunci când Tribunalul Iași ca instanță de fond a dispus contopirea celor două pedepse de câte 3 ani și a stabilit că urmează să execute o pedeapsă concurentă de 3 ani, susține apărarea că nu s-a știut de existența acelei hotărâri de liberare condiționată și de aceea s-a ajuns în această situație. Neavându-se în vedere hotărârea de liberare condiționată nu au putut fi apreciate în mod evident nici disp.art.61 Cod penal. Susține apărarea că ne aflăm în situația când in stanța a omis datorită apărării să aprecieze efectele definitive ale liberării condiționate. Solicită se avea în vedere că în considerentele hotărârii depusă la dosar, autoritățile franceze au analizeze aceleași dispoziții pe care le-a invocat și la instanța de fond și, au considerat că nu este nici legal și nici moral atât timp cât acesta a făcut dovada reinserției sociale definitive, respectiv familie organizată, 2 copii minori, integrat în muncă, locuință în Franța, apreciază că este ilegal și imoral să fie adus în România pentru o diferență de mandat. Solicită a se avea în vedere că pentru această pedeapsă de 3 ani este îndeplinită fracția de liberare condiționată.
Reiterează cererea de admitere a recursului în sensul de a se constata că pedeapsa de 3 ani închisoare este executată integral.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat urmând a fi menținută sentința pronunțată ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se observa că în urma contopirii celor două pedepse de 3 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr.219 din 11.04.2002 a Tribunalului Iași, modificată de Curtea de APEL IAȘI prin decizia penală nr.330 din 12.11.2002 și 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.5186 din 16.11.2000 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr.313 din 08.03.2001 a Tribunalului Iași, rezultă o nouă pedeapsă și este logic să fie așa pentru că dacă o persoană are două pedepse chiar egale fiind ca și cuantum, în momentul în care nu ar fi contopite ar intra dintr-un mandat în altul.
Totodată, instanța de executare a scăzut perioada efectiv executată din pedeapsa aplicată de Judecătoria Iași. În mod corect instanța de fond în urma contopirii celor două pedepse a emis un nou mandat corespunzător pedepsei rezultante, ce reprezintă o noua pedeapsă, distinctă de cele ce au intrat în conținutul său.
Avocat având din nou cuvântul, susține că dacă după eliberarea condiționată, până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a mai săvârșit din nou o infracțiune, instanța are la dispoziție fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea. În cauza de față există fapte concurente, nu a mai săvârșit alte fapte după eliberarea condiționată.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 567 din 08.10.2009 Tribunalul Iașia respins contestația la executare formulată de condamnatul -, fiul lui și, născut la data de 02.05.1981 în I, cu domiciliul ales în I, strada -. -, nr. 21, -.4, tronson 4, apartament 2, județul I, în baza art. 461 Cod procedură penală.
În motivarea sentinței s-a reținut următoarea situație de fapt:
Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus, condamnatul a formulat contestație la executarea sentinței penale nr. 491/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași prin care s- dispus contopirea două pedepse de câte 3 ani închisoare, întrucât există un impediment la executarea pedepsei rezultante.
În motivarea contestației se arată că prin sentința penală nr. 491/4.09.2008 Tribunalul Iașia admis cererea de modificare a pedepselor cu închisoarea, în sensul reținerii concursului real de infracțiuni și s-a dispus, în consecință contopirea celor două pedepse de câte 3 ani închisoare aplicate prin două hotărâri penale distincte pentru infracțiuni de furt calificat comise mai înainte de fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.
Instanța de executare dispus contopirea într- pedeapsă unică de 3 ani închisoare, fără aplica vreun spor.
Totodată s-a dispus anularea mandatelor de executare emise anterior și emiterea unor noi forme de punere în executare noii pedepse, fără preciza că una dintre ele fusese deja executată integral, fapt ce nu mai justifică executarea din nou pedepsei.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 461 lit. și Cod procedură penală.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar copii de pe sentința penală nr. 1718/2002 a Judecătoriei Iași prin care s- admis cererea de liberare condiționată executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5186/2000, adeverința emisă de Penitenciar la 5.05.2009 prin care se confirmă executarea în regim de detenție a pedepsei de 3 ani închisoare în perioada 7.04.2000 - 1.02.2002 când fost liberat condiționat, cazierul judiciar al condamnatului, referatul biroului executări penale din cadrul Tribunalului Iași și încheierea de rectificare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare române și aflat în curs de executare pe rolul Curții din, Franța.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului a constatat că prezenta contestație la executare formulată de condamnatul este neîntemeiată și a respins-o pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 461 Cod procedură penală, contestația contra executării hotărârilor penale definitive se poate face, potrivit literelor c) și d) invocate de petent, în cazul în care se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, ori când se invocă amnistia, prescripția, orice altă cauză de micșorare pedepsei sau de stingere acesteia, precum și alt incident ivit în cursul executării.
Față de situația juridică în care se află în prezent condamnatul, instanța constată că nici unul din cazurile mai sus enumerate nu se circumscriu prezentei cauze.
Astfel, prin sentința penală nr. 491/4.09.2008, Tribunalul Iași admis cererea de contopire a celor două pedepse cu închisoarea aplicate condamnatului prin hotărâri penale definitive, respectiv sentința penală nr. 219/2002 Tribunalului Iași prin care s- aplicat acestuia pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat și sentința penală nr. 5186/2000 a Judecătoriei Iași prin care fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat.
Totodată, instanța de executare a scăzut perioada efectiv executată din pedeapsa aplicată de Judecătoria Iași începând cu 7.04.2000 până la 1.02.2002 când condamnatul fost liberat condiționat pentru îndeplinirea fracției de pedeapsă și comportare corespunzătoare pe perioada detenției.
Susținerile condamnatului privind greșita dispoziție instanței de emite un nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă de 3 ani, în condițiile în care aceasta este executată sunt neîntemeiate.
Astfel, instanța este datoare în urma operațiunii de contopire pedepselor să anuleze formele de executare emise anterior și să dispună emiterea unui nou mandat corespunzător pedepsei rezultante, ce reprezintă o nouă pedeapsă, distinctă de cele ce au intrat în conținutul său.
În cazul în care vreuna din pedepsele cu închisoarea componente ale operațiunii de contopire, indiferent de temeiul acesteia, fost parțial sau total executată, ceea ce s-a executat se scade din pedeapsa rezultantă, dispoziție pe care instanța ce a soluționat cererea de modificare a pedepselor aplicat-o întocmai, conform art. 36 alin. 3 Cod penal.
Împrejurarea că petentul a executat una dintre pedepse în perioada 17.04.2000 până la 1.02.2002, când a fost liberat condiționat, iar ulterior nu mai comis nici o altă infracțiune, aceasta fiind considerată executată, nu îi poate profita decât pentru a defini statutul său juridic actual, neavând nici un fel de consecințe asupra executării pedepsei rezultante.
Liberarea condiționată este considerată o formă de individualizare pedepsei închisorii în faza de executare acesteia, un mijloc de stimulare condamnatului cu bune purtări de a nu executa integral pedeapsa cu închisoarea în regim de detenție și de se libera înainte de expirarea duratei acesteia.
În cazul condamnatului, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5186/2000 Judecătoriei Iași urma să expire la 6.04.2003, acesta fiind liberat înainte de împlinirea acestei durate, respectiv la 1.02.2002.
Practic, condamnatul executat 1 an și 10 luni de închisoare efectiv în regim de detenție, aceasta fiind și perioada care se scade din cei 3 ani rezultați în urma contopirii, diferența urmând fi executată potrivit noului mandat de executare, cu posibilitatea unei noi liberări condiționate.
Astfel fiind, instanța a apreciat că în prezenta cauză nu s- ivit nici un impediment sau alt incident în cursul executării care să impună anularea sau modificarea formelor de executare emise împotriva condamnatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamantul - invocând nelegalitatea hotărârii.
Motivându-și recursul, condamnatul susținut că atunci când s-a dispus contopirea celor două pedepse de câte 3 ani închisoare, urmând ca el să execute pedeapsa unică de 3 ani închisoare nu s-a știut că fusese liberat condiționat în baza unei sentințe penale și nu li s- dat eficiența cuvenită dispozițiilor art. 61 Cod penal.
A precizat apărătorul ale al condamnatului că instanța care a dispus contopirea pedepselor a omis să aprecieze și să se pronunțe cu privire la efectele definitive ale liberării condiționate.
S-a arătat că nu este legal și nici moral ca recurentul să fie reîncarcerat pentru a executa o diferență de mandat, în condițiile în care a făcut dovada reinserției sociale definitive locuind în Franța unde are o familie organizată, doi copii minori și unde este încadrat în muncă.
A mai subliniat apărătorul condamnatului că pentru pedeapsa de 3 ani închisoare este îndeplinită fracția de liberare condiționată, iar de atunci și până în prezent nu a mai săvârșit nici infracțiune.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod procedură penală constată că hotărârea pronunțată este legală și temeinică.
Prin sentința penală nr. 491 din 04.09.2008 Tribunalul Iașia admis cererea de contopire pedepselor formulate de condamnatul și în temeiul art. 449 alin. 1 lit. a cod procedură penală a dispus contopirea următoarelor pedepse: 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 219 din 11.04.2002 a Tribunalului Iași, modificată prin decizia penală nr. 330/12.11.2002 a Curții de APEL IAȘI pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 lit. a, d, g, e Cod penal și o altă pedeapsă de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 5186/16.11.2000 a Judecătoriei Iași, modificată prin decizia penală nr. 313 din 08.03.2001 a Tribunalului Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208, 209 lit. a, e, g, i Cod penal, condamnatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.
S-a dedus din această pedeapsă perioada executată cuprinsă între 07.04.2000 - 01.02.2002.
S-a dispus anularea mandatelor de executare emise în baza celor două sentințe penale contopite, respectiv nr. 275/05.12.2002 emis de Tribunalul Iași și nr. 6553/03.08.2001 emis de Judecătoria Iași și emiterea unui nou mandat corespunzător prezentei hotărâri.
Această sentință penală a rămas definitivă prin neapelare, la data de 23.09.2008.
Condamnatul a executat în parte, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5186/2000 a Judecătoriei Iași, fiind liberat condiționat la data de 01.02.2002.
Din cealaltă pedeapsă de 3 ani închisoare inculpatul nu a executat nici o fracțiune de pedeapsă.
Împrejurarea că în urma contopirii celor două pedepse de câte 3 ani închisoare s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare - fără nici un spor nu echivalează cu considerarea ca executată și a acestei pedepse.
În urma contopirii, cele două pedepse de bază, acestea și-au pierdut autonomia, rezultând nouă pedeapsă și care, chiar dacă are aceeași durată, impune emiterea unor noi forme de executare și anularea celor vechi.
Din această nouă pedeapsă de 3 ani închisoare, care reprezintă pedeapsa rezultantă, se va scădea perioada executată de un an și 10 luni închisoare, urmând ca petentul să execute restul rămas, ci eventual să beneficieze de o nouă liberare condiționată în raport cu noua pedeapsă de 3 ani închisoare.
Susținerea apărătorului condamnatului, potrivit căreia instanța care a dispus contopirea a omis a se pronunța și cu privire la efectul definitiv al liberării condiționate este incorectă.
Condamnatul a fost liberat condiționat din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 5186/2000 a Judecătoriei Iași și nu din executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 491/04.09.2008 a Tribunalului Iași, care a rămas definitivă prin neapelare la 23.09.2008.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de condamnatul -.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de condamnatul - împotriva sentinței penale nr. 567 din 08.10.2009 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
28.11.2009
Tribunalul Iași
Jud. -
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Ciubotariu, Otilia Susanu
