Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 860/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
1320/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 860
Ședința publică din 11 iunie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul formulat de recurentul - contestator împotriva sentinței penale nr. 473/F/27.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - contestator, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu desemnat recurentului - contestator, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr. 473/F/27.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală și pe fond admiterea contestației la executare, susținând că cererea se încadrează în disp. art. 461 lit. c și d pr.pen.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Consideră că nu sunt incidente dispozițiile legale invocate de apărare, respectiv în prezenta cauză nu s-a ivit vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, astfel cum prevăd disp. art. 461 lit. c pr.pen. și nici vreun incident ivit în cursul executării au orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei - art. 461 lit. d pr.pen.
În concluzie, consideră sentința penală pronunțată de Tribunal ca fiind legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Deliberând asupra contestației la executare formulată de împotriva sentinței penale nr. 473/F/27.04.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.473/F/27.04.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de petentul condamnat.
A fost obligat petentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei au fost avansați din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 12.03.2009, pe rolul Tribunalului București Secția I Penală a fost înregistrată sub nr- contestația la executare formulată de petentul cu privire la pedeapsa de 22 ani închisoare la care a fost condamnat pentru infracțiunea de omor.
În motivarea cererii, petentul arată că a executat 5 ani și 5 luni din pedeapsa pe care o execută, timp în care s-a îmbolnăvit foarte grav, suferind de mai multe boli, astfel că solicită o reducere a pedepsei.
În dovedirea cererii au fost depuse la dosar nr.995/1l.l 0.2004 emis de Tribunalul București - Secția II Penală și mai multe acte medicale.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că petentul a fost condamnat la o pedeapsă 22 ani închisoare, pentru săvârșirea infr. prev. de art.174 rap. la art.176 lit.d Cod penal prin sentința penală nr.857/24.06.2004 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală, fiind emis nr.995/11.10.2004, iar perioada de încarcerare este de la 21.10.2003 la 20.10.2025.
Tribunalul a reținut că în cauză petentul este în executarea acestei pedepse aplicate printr-o sentința penală rămasă definitivă prin decizia penală nr.48 1 7/27.09.2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit art.461 Cod procedură penală, contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Astfel, fiind un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea, art.461 Cod procedură penală a prevăzut expres cazurile în care poate fi folosită contestația la executare, prin limitarea acestora, legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărâri lor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce privește soluția.
Deși la litera d teza finală a art.461 se C.P.P. prevede ca motiv la contestație la executare printre altele orice altă cauză de stingere sau micșorare a pedepsei, totuși cererea petentului de reindividualizare a pedepsei aplicate printr-o hotărâre rămasă definitivă, în sensul reducerii cuantumului acesteia, nu poate constitui un motiv din cele prevăzute și enumerate mai sus, care să poată fi luat în considerare în prezenta cale, având în vedere că acele cauze de stingere, respectiv micșorare a pedepsei trebuie să intervină în cursul executării pedepsei așadar după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, iar pe de altă parte au în vedere cauze legale de reducere/micșorare, impuse de legiuitor nu din cele privind temeinicia.
Cauzele de micșorare a pedepsei avute în vedere de art.461 alin. 1 lit.c Cod procedură penală au în vedere situații ivite ulterior rămânerii definitive a hotărâri lor și reprezintă în principiu împrejurări ce țin de legalitate și care nu au putut fi avute în vedere de instanțele care au soluționat cauza pentru că s-au ivit ulterior, în momentul punerii în executare a hotărârii, caz în care se justifică promovarea contestației la executare, aceasta fiind În acest stadiu procesual singura modalitate de soluționare a incidentului, așadar solicitarea condamnatului de reducere a pedepsei pe caz de boală nu poate face admisibilă o contestație la executare întemeiată pe disp. art.461 alin.1 lit.c Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul cu motivarea că cererea sa se încadrează în dispozițiile art. 461 lit. c și d Cod procedură penală.
Analizând hotărârea recurată, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Contestația la executare are în vedere remedierea acestor chestiuni ce împiedică executarea neîntreruptă a pedepsei.
Recurentul a invocat drept motiv de contestația starea sa de sănătate ce îl împiedică să execute pedeapsa de 22 ani în continuare solicitând remedierea acestei situații.
După cum a reținut instanța de fond contestația la executare este limitată la cazurile prevăzute în art.461 Cod procedură penală, respectiv punerea în executare a unei hotărâri care nu este definitivă; executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; ivirea unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; invocarea amnistiei, prescripției, grațierii sau oricărei alte cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și oricărui alt incident ivit în cursul executării.
De asemenea în mod corect instanța de fond a scos în evidență faptul că prin contestația la executare nu se încalcă autoritatea de lucru judecat, nu se pot aduce modificări în ceea ce privește soluția.
Deși la litera d teza finală a art.461 se C.P.P. prevede ca motiv la contestație la executare printre altele orice altă cauză de stingere sau micșorare a pedepsei, cererea petentului de reindividualizare a pedepsei aplicate printr-o hotărâre rămasă definitivă, în sensul micșorării cuantumului acesteia sau de punere în libertate ca urmare a stării de sănătate nu poate constitui un motiv din cele prevăzute de lege. După cum reține tribunalul, cauzele de micșorare a pedepsei avute în vedere de art.461 alin. 1 lit.c Cod procedură penală au în vedere situații ivite ulterior rămânerii definitive a hotărâri lor și reprezintă în principiu împrejurări ce țin de legalitate și care nu au putut fi avute în vedere de instanțele care au soluționat cauza pentru că s-au ivit ulterior, în momentul punerii în executare a hotărârii, caz în care se justifică promovarea contestației la executare, aceasta fiind În acest stadiu procesual singura modalitate de soluționare a incidentului, așadar solicitarea condamnatului de reducere a pedepsei pe caz de boală nu poate face admisibilă o contestație la executare întemeiată pe disp. art.461 alin.1 lit.c Cod procedură penală.
După cum a reținut instanța de fond, motivul invocat nu se încadrează între cele expres și limitativ enumerate de art. 461 Cod procedură penală, fiind în realitate un caz de întrerupere a executării pedepsei pentru admiterea căreia trebuind să se administreze o probă și expertiză medico - legală.
Apreciind recursul ca nefondat, Curtea va face aplicarea art. 192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul contestatorului condamnat declarat împotriva sentinței penale nr. 473/F/27.04.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /16.06.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I- Penală
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Lefterache Lavinia, Ion Tudoran
