Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 870/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

Dosar nr-

1321/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

Decizia penală nr.870/

Ședința publică din data de 12 iunie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ana Hermina Iancu

JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie

JUDECĂTOR - -

GREFIER -

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR.

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-contestator - împotriva Sentinței penale nr.525/13.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-contestator, personal, în stare de arest, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.019.535/4.VI.2009, depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează, pe de o parte, faptul că Biroul Executări Penale din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală a întocmit un referat pe data de 9.VI.2009, potrivit căruia inculpatul a fost pus în libertate pe data de 24.IV.2008, iar, pe de altă parte, împrejurarea că pe data de 11.VI.2009 a întocmit un referat, din care rezultă că Dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a I-a penală a fost trimis pe data de 17.VI.2008 la Înalta Curte de Casație și Justiție, de unde nu a mai fost restituit.

La solicitarea Curții, recurentul-contestator, personal, arată că este de acord să-i fie asigurată asistență juridică din oficiu.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Recurentul-contestator, prin apărătorul din oficiu, arată că în mandatul de executare a pedepsei închisorii nu este menționată data efectivă a punerii în libertate, respectiv deducerea de la data de 29.XI.2007 până la data de 24.IV.2008, inclusiv, precum și de la data de 29.2009 la zi, astfel că, în temeiul art.38515, pct.2, litera d, Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, deducerea corectă a perioadelor de arest preventiv și în executare.

Reprezentantul Ministerului Public susține că sentința penală este legală și temeinică, întrucât sunt menționate perioadele de arest preventiv, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului.

Recurentul-contestator, personal, arată că în mandatul de executare a pedepsei închisorii nu au fost trecute nici data punerii în libertate, ca efect al deciziei penale a Curții de APEL BUCUREȘTI, și nici deducerea de la data de 29.2009 la zi.

CURTEA

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.525/13.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare împotriva nr.410/23.2009, emis de Tribunalul București - Secția a I-a penală, în Dosarul nr-, în baza Sentinței penale nr.320/17.III.2008, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.179/22.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, formulată de contestatorul -, pe care, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, l-a obligat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că, prin Sentința penală nr.320/17.III.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală i-a aplicat contestatorului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, iar, prin Decizia penală nr.117/24.IV.2008 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală, din Dosarul nr- (749/2008), s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, cu punerea, de îndată, în libertate a contestatorului, apoi, prin Decizia penală nr.179/22.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a dispus executarea pedepsei închisorii în regim de detenție.

În motivare, instanța de fond a arătat că omisiunea de a se menționa în mandatul de executare a pedepsei închisorii data efectivă a punerii în libertate nu constituie nici nelămurire ori împiedicare la executare, atâta timp cât se arată perioada de deducere a reținerii și arestului preventiv, și nici o cauză de micșorare a pedepsei închisorii sau incident ivit în cursul executării, potrivit art.461, alin.1, litera d, Cod procedură penală.

În termen legal, contestatorul a declarat recurs, nemotivat în scris.

În motivarea orală a recursului, recurentul-contestator a arătat că în mandatul de executare a pedepsei închisorii nu este menționată data efectivă a punerii în libertate, respectiv deducerea de la data de 29.XI.2007 până la data de 24.IV.2008, inclusiv, precum și de la data de 29.2009 la zi.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, deducerea corectă a perioadelor de arest preventiv și în executare.

Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală recurată, atât din punct de vedere al motivului de nelegalitate invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este fondat.

Curtea reține că, prin Sentința penală nr.320/17.III.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală i-a aplicat contestatorului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, din care a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive de la data de 29.XI.2007 la zi, iar, prin Decizia penală nr.117/24.IV.2008, din Dosarul nr- (749/2008), Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală a dispus suspendarea executării sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, astfel că pe data de 24.IV.2008 contestatorul a fost efectiv pus în libertate, apoi, prin Decizia penală nr.179/22.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a dispus executarea pedepsei închisorii în regim de detenție, fiind emis nr.410/23.2009, pus în executare pe data de 29.2009, după cum atestă procesul-verbal nr.16044/29.2009, încheiat de Penitenciarul Rahova.

Curtea constată că, într-adevăr, în mandatul de executare a pedepsei închisorii se face mențiunea deducerii reținerii și arestului preventiv de la data de 29.XI.2007 la data punerii efective în libertate, deși pe parcursul procesului penal modalitatea de executare a fost schimbată. De asemenea, contestatorul a fost arestat în executare, ori menționarea corectă a perioadelor de arest preventiv și în executare produce efecte asupra liberării condiționate. Ca atare, Curtea apreciază că această împrejurare invocată constituie un incident ivit în cursul executării, motiv de contestație la executare prevăzut de art.461, alin.1, litera d, Cod procedură penală.

În consecință, în temeiul art.385/15, punctul 2, litera d, Cod procedură penală, va admite recursul formulat de recurentul-contestator - împotriva Sentinței penale nr.525/13.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-, pe care o va casa, în totalitate, și, rejudecând pe fond, în temeiul art.461, alin.1, litera d, Cod procedură penală, va admite contestația la executare formulată de contestatorul - împotriva nr.410/23.2009, emis de Tribunalul București - Secția a I-a penală, în Dosarul nr-, și, în consecință, va deduce reținerea și arestarea preventivă pe durata 29.XI.2007-24.IV.2008, inclusiv, precum și perioada executată începând cu data de 29.2009 la zi, va dispune anularea nr.410/23.2009, emis de Tribunalul București - Secția a I-a penală, în Dosarul nr-, cu emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, iar, în temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare în fond și în recurs avansate de acesta, iar sumele de câte 100 lei, onorariile apărătorilor din oficiu la fond și în recurs, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.385/15, punctul 2, litera d, Cod procedură penală, admite recursul formulat de recurentul-contestator - împotriva Sentinței penale nr.525/13.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.

Casează, în totalitate, sentința penală și, rejudecând pe fond:

În temeiul art.461, alin.1, litera d, Cod procedură penală, admite contestația la executare formulată de contestatorul - împotriva nr.410/23.2009, emis de Tribunalul București - Secția a I-a penală, în Dosarul nr-, și, în consecință, deduce reținerea și arestarea preventivă pe durata 29.XI.2007-24.IV.2008, inclusiv, precum și perioada executată începând cu data de 29.2009 la zi.

Dispune anularea nr.410/23.2009, emis de Tribunalul București - Secția a I-a penală, în Dosarul nr-, și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în fond și în recurs rămân în sarcina statului, iar sumele de câte 100 lei, onorariile apărătorilor din oficiu la fond și în recurs, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 12.VI.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

-

Red. și dact.: jud.

- Secția a I-a penală: -.

3 ex.

Președinte:Ana Hermina Iancu
Judecători:Ana Hermina Iancu, Ioana Alina Ilie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 870/2009. Curtea de Apel Bucuresti