Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 875/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație la executare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.875
Ședința publică de la 9 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - JUDECĂTOR 3: Aurel Ilie
- - Președinte Secție
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor privind soluționarea recursului declarat de condamnata, împotriva sentinței penale nr.229 din 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Conținutul dezbaterilor judiciare este cuprins în încheierea din 4 decembrie 2008, dată la care, Curtea, a amânat pronunțarea pentru ziua de 9 decembrie 2008, când a adoptat prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr.229 din 26 mai 2008, Tribunalul Dolj, în baza art.461 lit.d Cod pr.penală, a admis contestația la executare formulată de condamnata - fiica lui și, născută la 2 iunie 1961, cu domiciliul în C,-, -.4,.1.5, județul D, și, în consecință, a dispus deducerea din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată contestatoarei prin nr.35 din 30 ianuarie 2001 a Tribunalului Dolj, definitivă, și a duratei arestului preventiv cuprins între 6 februarie 2004 și 26 februarie 2004, inclusiv.
Totodată, s-a dispus, în sensul arătat mai sus, modificarea mandatului de executare a pedepsei emis potrivit sentinței de condamnare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de executare a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.35 din 30 ianuarie 2001, rămasă definitivă prin decizia penală nr.443 din 4 septembrie 2001 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost condamnată la pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare (pentru art.215 alin.1, cu art.41 alin.2 Cod penal), 1 an și 2 luni închisoare (pentru art.289 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal), și 1 an și 2 luni închisoare (pentru art.291 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal).
În baza art.33, 34 Cod penal, s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, în condițiile prev.de art.64 și 71 Cod penal.
În considerarea hotărârii de condamnare a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr.46 din 9 octombrie 2001, copie după acesta fiind înaintat IPJ
Prin adresa cu nr.55393 din 18 noiembrie 2005 IPJ Dac omunicat faptul că se sustrage de la executarea pedepsei închisorii, fapt pentru care a fost dată în urmărire generală, existând informații că a ieșit din țară și a fost pusă și în urmărire internațională.
La data de 6 februarie 2004, condamnata a fost arestată de autoritățile judiciare din Italia, măsură ce a fost validată la 9 februarie 2004, de președintele secției penale nr.3 al Curții de Apel, iar condamnata a fost depusă în Penitenciarul d e Femei din -.
Ulterior, Biroul Național Interpol a comunicat cu adresa nr.62356/PL din 10 februarie 2004, faptul că numita a fost arestată la 6 februarie 2004 de autoritățile judiciare italiene, în vederea extrădării către România.
Prin ordonanța din 26 februarie 2004, pronunțată de secția a II-a penală, a Curții de Apel din, s-a dispus înlocuirea măsurii de arestare preventivă luată față de condamnată, cu măsura de arest la domiciliu, astfel contestatoarea, stând în arest preventiv de la 6 februarie 2004 până la 26 februarie 2004, când a fost pusă în libertate.
Prin ordonanța din 3 august 2004, a Curții de Apel din, secția, a fost înlocuită măsura arestului la domiciliu, cu aceea constând în obligarea de a se prezenta la PG, de două ori pe săptămână, la orele stabilite de comun acord cu condamnata, prin procesul-verbal de supunere la măsură obligatorie, întocmit.
Prin sentința din 26 iunie 2004, pronunțată de a doua C de Apel din, a fost soluționată cererea de extrădare formulată de Ministerul d e Justiție din România, în sensul că s-a stabilit că există condiții pentru acceptarea cererii de extrădare a condamnatei, pentru executarea sentinței penale nr.35 din 30 ianuarie 2001, a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă.
În urma recursului declarat la Curtea Supremă de Casație a Italiene, secția a 5-a, a fost anulată fără prelungire sentința din 26 iunie 2004 prin care Curtea de Apel admisese cererea de extrădare a condamnatei formulată de Ministerul d e Justiție din România, considerându-se că extrădarea nu este aprobată dacă există o cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, pentru infracțiunea pentru care este cerută extrădarea, conform legii uneia dintre părți.
Potrivit art.461 alin.2 lit.d Cod pr.penală, rap.la art.460 alin.1 și 6 Cod pr.penală, contestația întemeiată pe dispozițiile art.461 lit.d, se face, după caz, la instanța de executare sau la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere unde cel condamnat execută pedeapsa.
Cum în cauză condamnata nu se află deținută în executarea mandatului de executare nr.46 din 9 octombrie 2001, competentă să soluționeze contestația la executare este instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută, respectiv Tribunalul Dolj, potrivit art.41 alin.1 lit.d Cod pr.penală.
În acest context, s-a apreciat că este irelevant faptul că inculpata a fost condamnată pentru infracțiuni a căror competență de soluționare, în prezent, ar aparține judecătoriei, considerente pentru care, excepția de necompetență materială privind soluționarea cauzei, ridicată de parchet, a fost respinsă.
Totodată, instanța de executare, cu trimitere la dispozițiile din titlul IV al părții generale a Codului, capitolul I, a apreciat că măsurile preventive restrictive de libertate prevăzute în legea română au un efect direct asupra stării de libertate a persoanei, prin instituirea lor, aceasta fiind împiedicată să-și manifeste liber capacitatea de circulație.
Pe de altă parte, s-a mai reținut că legislația română nu cunoaște ca măsuri de limitare a libertății de mișcare, arestul la domiciliu ori obligația de a se prezenta periodic la unele organe judiciare, cum este aceea instituită prin ordonanța din 3 august 2004 a Curții de Apel din, secția.
Potrivit art.88 Cod penal, timpul reținerii și arestării preventive se scade din durata închisorii pronunțate, această dispoziție având corespondent în conținutul art.18 alin.1 din Legea nr.302/2004, care se referă la durata arestului efectuat în străinătate.
Dacă legiuitorul ar fi intenționat să se deducă din pedeapsa de executare și alte perioade privind măsuri preventive neprivative de libertate, ar fi arătat-o în mod explicit, a mai reținut aceeași instanță de executare.
Cu alte cuvinte, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestarea la domiciliu, ar echivala cu obligarea de a nu părăsi localitatea, prev.de art.145 Cod pr.penală, iar aceasta măsură nu este privativă de libertate pentru ca, în consecință, să fie dedusă din durata pedepsei de executat.
Nici obligația impusă condamnatei de a se prezenta la PG de două ori pe săptămână, potrivit datelor și orelor stabilite de comun acord cu aceasta, nu poate echivala cu instituirea unui arest, întrucât aceasta a rămas în continuare în sfera socială a familiei ori a apropiaților, fapt care, dimpotrivă, în situația arestului preventiv, constituie unul dintre obiectivele interdicției, și anume ruperea relațiilor sociale pentru prevenirea unor activități de natură de a periclita ancheta.
În altă ordine de idei, a mai apreciat instanța de executare că deducerea sau computarea se referă la termene calculate în zile, măsurile preventive privative de libertate fiind stabilite pe zile întregi
Prin urmare, în considerarea acestor motive mai sus enunțate, tribunalul a admis contestația la executare, iar cu referire la dispozițiile art.461 alin.1 lit.d rap.la art.18 din Legea nr.302/2004, a dedus din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, ce i-a fost aplicată contestatoarei prin nr.35 din 30 ianuarie 2001, a Tribunalului Dolj, definitivă, doar perioada executată în arest preventiv în Italia, cuprinsă între 6 februarie 2004 - 26 februarie 2004, inclusiv.
Sens în care, s-a dispus și modificarea mandatului de executare.
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de executare a formulat recurs contestatoarea condamnată, iar cu referire la dispozițiile art.3856alin.3 Cod pr.penală, a apreciat, atât în motivele scrise, cât și prin cele dezvoltate oral de apărător, că soluția adoptată este nelegală, întrucât nu a dedus din pedeapsa ce urmează a fi executată - de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin nr.35 din 30 ianuarie 2001 a Tribunalului Dolj, și perioada în care condamnata a fost arestată la domiciliu, cât și perioada în care aceasta avea de executat obligația instituită prin ordonanța din 3 august 2004, a Curții de Apel, de a se prezenta săptămânal la organele judiciare italiene, măsuri apreciate ca fiind restrictive de libertate și care au corespondent în legea română.
În acest sens, a fost invocată o anumită similitudine între măsura arestului la domiciliu, specifică dreptului italian, și obligația de a nu părăsi localitatea sau țara, instituite de legea română.
Recursul declarat este nefondat.
Observând rezolvările adoptate prin sentința instanței de executare, Curtea apreciază că judicios, în aplicarea dispozițiilor art.461 lit.d Cod pr.penală, art.18 din Legea nr.302/2004, aceasta a dedus corect din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, ce trebuie executată de către condamnată, doar perioada executată de aceasta în arest preventiv, în Italia.
Nu pot fi deduse din pedeapsă, în aplicarea art.88 Cod penal român, și celelalte perioade în care, față de condamnată, au fost instituite măsuri restrictive de către organele judiciare italiene, întrucât acestea nu au corespondent în legea română.
Așadar, soluția instanței de executare este legală și temeinică, astfel că, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat.
În baza art.192 Cod pr.penală, condamnata va fi obligată la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata, împotriva sentinței penale nr.229 din 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă condamnata la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 9 decembrie 2008.
- - G - - -
Grefier,
-
Red.jud.GV
PS/8.01.2009
9 decembrie 2008.
- Administrația Finanțelor Publice C va încasa de la rec.cond. suma de 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă, Aurel Ilie
