Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 901/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

DOSAR NR- (1336/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.901/

Ședința publică de la 15 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile

JUDECĂTOR 3: Simona

GREFIER -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea recursului declarat de contestatorul împotriva sentinței penale nr.207/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/15.06.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătoarea recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr.207 din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, prin care s-a respins cererea de contestație la executare, formulată de condamnat în temeiulart.461 alin.1 lit.c și alin.2

Cod Penal

Arată că recurentul a contestat sentința penală prin care s-a contopit anumite pedepse criticând faptul că nu a fost cuprinsă perioada dintre 15.09.1993 și 30.11.1993, în care a fost arestat preventiv.

Menționează că prin decizia penală nr.489/27.03.2007 Curtea de Apel Secția I penală a dispus încetarea procesului penal împotriva petentului astfel că respectiva perioadă ar fi trebuit a fi dedusă ca urmare a contopirii.

Arată că nu a fost menționată în mod expres, în cererea de contopire, sentința penală nr.977/31.05.2005 de Judecătoria sectorului 5 B, definitivă prin decizia penală nr.489/2007 pronunțată de Curtea de Apel Secția I penală, însă la dosarul cauzei au fost depuse atât sentința cât și decizia penală prin care sentința a rămas definitivă, instanța de fond în virtutea rolului activ pe care îl are putea să efectueze și contopirea acestei perioade și respectiv deducerea în temeiul art.88

Cod Penal

Concluzionând solicită admiterea recursului desființarea sentinței penale nr.207 și pe fond a se deduce perioada cuprinsă între 15.09.1993 și 30.11.1993.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că perioada asupra căreia susține contestatorul să nu s-ar fi pronunțat în sensul deducerii, respectiv 15.09.1993 și 30.11.1993, nu a făcut obiectul cererii de contopire. Arată că obiect al cererii de contopire l-a reprezentat activitatea infracțională din perioada 15.07.1994-26.11.1994, astfel cum rezultă din considerentele sentinței penale nr. 157 /2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, iar pe de altă partea prin decizia 489/27.03.2007 a s-a încetat procesul penal cui privire la acesta faptă constatându-se că a fost arestat și reținut în respectiva perioadă.

Apreciază recursul ca fiind nefondat.

Recurentul contestator, având ultimul cuvânt, arată că se raliază susținerilor avocatului său.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr.207 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la 16.06.1953, CNP -, împotriva sentinței penale nr.157 din 12.03.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, privind executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare, cu obligarea acestuia să plătească statului 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

1) Prin sentința penală nr.157 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în baza art.449 alin.2 pr. pen. a fost admisă cererea formulată de petentul condamnat, fiul lui și, născut la 16.06.1953 în comuna, jud. G, CNP -, deținut în Penitenciarul Giurgiu, privind contopirea pedepselor și s-a constatat că faptele săvârșite de petentul - condamnat în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996 și în perioada ianuarie 1999 - ianuarie 2000 sunt concurente.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată petentului condamnat prin sentința penală nr. 32 din 18 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, modificată prin decizia penală nr. 306 din 19 iulie 2005 Curții de Apel Ploiești, definitivă prin decizia penală nr.2760 din 03.05.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor, respectiv:

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25, raportat la art. 215 alin. (1) și (5) pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) pen.;

- 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13. pen.;

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25. pen. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuniiprev.deart. 25. pen. raportat la art. 40 din Legea nr. 82/1991;

În baza art.36 alin. 2. pen. raportat la art.34 lit. b pen. art.33 lit. a pen. au fost contopite pedepsele de 10 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare aplicate condamnatului prin sentința penală nr. 32 din 18 ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, cu pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,2,3,5 pen cu aplic.art.41 alin.2 și art.74,76 lit.a pen. aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 142 din 04 aprilie 2006 Tribunalului Prahova, definitivă prin încheierea penală nr.4054 din 03.09.2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, urmând să execute pedeapsa de 10 ani închisoare, sporită cu 6 luni.

S-a dispus să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.36 alin 1 și art.35 alin.3 pen. condamnatul va executa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b pen. cea mai grea respectiv pe durata de 3 ani aplicată, prin cele două sentințe, după executarea pedepsei de 10 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, au fost interzise condamnatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a,b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie.

În baza art.36 alin.3 pen. au fost deduse din pedeapsa rezultantă perioada detenției preventive de la de la 18.02.1997 până la 13.05.1997 și de la 14 februarie 2001 la 26 noiembrie 2003 și a fost menținută starea de arest a condamnatului.

Au fost anulate mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 38 din 22.05.2006 și nr. 151 din 12.09.2007 emise de Tribunalul Prahova și
s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

Prin încheierea de îndreptare eroare materială din 12.08.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgius -a dispus rectificarea perioadelor ce trebuiau deduse din pedeapsa de 10 ani și 6 luni, în sensul deducerii detenției preventive și a perioadei executate de la de la 18.02.1997 până la 13.05.1997 "și de la 14 februarie 2001 la zi" în loc de "și de la 14 februarie 2001 la 26 noiembrie 2003".

Prin sentința penală nr. 542 din 13.10 2008 Tribunalul Giurgiua admis contestația la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale al Tribunalului Giurgiu, privind executarea sentinței penale nr. 157 din 12.03.2008 și încheierii de îndreptare eroare materială din 12.08.2008 pronunțate de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr-, în baza cărora s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 164 din 25.08.2008 de Tribunalul Giurgiu, și în consecință:

În baza art.461 alin.1 lit. c din pr. pen s-a dedus din pedeapsa aplicată petentului-condamnat, de 10 ani și 6 luni închisoare, perioada arestului preventiv și perioada executată de la 18.02.1997 până la 13.05.1997, de la 14.02.2001 la 26.11.2003 și de la 14.06.2006 la zi (în loc de 18.02.1997 până la 13.05.1997 și de la 14 februarie 2001 la zi).

S-a dispus anularea nr. 164 din 25.08.2008 emis de Tribunalul Giurgiu și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

2.) Prin sentința penală nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția l-a penală, în dosarul nr- (nr. dosar în format vechi 210/2007), s-a dispus, în baza art.11 pct.2 rap. la art.10 alin.1 lit. g pr. pen. cu aplic. art.13 pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților și pentru infracțiunile cercetate. S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat în perioada 15.09.1993-30.11.1993.

Potrivit art.461 lit.c din Codul d e procedură penală, a arătat prima instanță contestația la executare se poate formula când se ivește vreo nelămurire cu privire ia hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare. În continuare s-a mai arătat că pedeapsa de 10 ani și 6 luni aplicată contestatorului prin sentința penală nr.157 din 12 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, este o pedeapsă rezultantă ca urmare a unor operațiuni de descontopire și recontopire.

Sentința penală nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția l-a penală, prin care s-a dispus, în baza art.11 pct.2 raportat la art.10 alin.1 lit. g pr. pen. cu aplicarea art.13 pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților și și s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat în perioada 15.09.1993 - 30.11.1993 deși este anterioară sentinței prin care s-a dispus contopirea pedepselor nu a fost depusă la dosarul în care s-a pronunțat sentința de contopire și nu a formulat obiectul contopirii dispuse.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul pe motiv că în mod greșit s-a apreciat faptul că perioada cuprinsă între 15.09.1993 și 30.11.1993 nu poate fi dedusă din pedeapsa executată în prezent.

Curtea analizând hotărârea din perspectiva motivului invocat și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 C.P.P. apreciază calea de atac ca fiind fondată pentru următoarele considerente:

În prezent condamnatul se află în executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr.157 din 12.03.2008 a Tribunalului Giurgiu, rămasă definitivă prin neapelare la data de 25.08.2008, prin care au fost contopite pedepse aplicate pentru fapte săvârșite în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996 și ianuarie 1999 - ianuarie 2000.

Se constată că petentul a solicitat ca din pedeapsa rezultantă executată în prezent de 10 ani și 6 luni să fie dedusă și perioada în care a fost arestat preventiv, conform sentinței penale nr.977 din 31.05.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 B, modificată și definitivă prin decizia penală nr.489/R din 27.03.2007 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția l-a penală, respectiv de la 15.09.1993 la 30.11.1993.

Conform înscrisurilor depuse la dosar se constată că prin sentința nr.977 din 31.05.209, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr.489/R/27.03.2007, pronunțată de Curtea de Apel București - secția II penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva condamnatului ca urmare a intervenției prescripției speciale pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie în perioada ianuarie 1993, menținând soluțiile de încetare pe același temei de drept, pentru celelalte infracțiuni cercetate în aceeași cauză, respectiv de înșelăciune prevăzute de art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, 192 alin 2 cu aplic 41 alin 2 și 13Cp, 288 alin 2 ( două infracțiuni) și 281 ( două infracțiuni) Cod Penal, săvârșite în 2.06. - 13.06.1993 și constatând că a fost reținut și arestat preventiv în perioada 15.09.1993 - 30.11.1993.

Se constată astfel că perioada solicitată a se deduce din 15.09.1993 - 30.11.1993 este executată sub forma arestului preventiv într-o cauză în care se cercetau infracțiuni săvârșite în ianuarie - iunie 1993, deci anterior pronunțării hotărârilor definitive pentru faptele săvârșite în perioada 15.07.1994 - 26.11.1996.

Prima instanță analizând în fond pretențiile condamnatului, a reținut însă că nu există nicio nelămurire sau vreo împiedicare cu privire la executarea hotărârii.

Curtea apreciază că temeiul de drept invocat de către condamnat și aplicabil cererii este art.461 lit.d teza privitoare la micșorarea pedepsei. Deducerea perioadei menționate din 15.09.1993 la 30.11.1993, constituie în esență cauză de reducere a pedepsei executate în prezent.

În plus, se constată că cererea condamnatului a fost semnată de către avocatul său ales, prima instanță nepreocupându-se de manifestarea de voință a condamnatului în sensul însușirii cererii formulate în numele său.

Pentru aceste considerente, se apreciază că se impune rejudecarea contestației la executare de prima instanță care a analizat cererea întemeindu-se pe un temei de drept eronat și care a omis să stabilească poziția condamnatului referitoare la însușirea cererii formulate de avocatul său ales.

Ca urmare, în temeiul art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală Curtea va admite calea de atac, va casa hotărârea pronunțată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursului declarat de recurentul contestator împotriva sentinței penale nr.207 din 15.04.2009 a Tribunalului Giurgiu.

Casează sentința penală recureată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Giurgiu.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina sa, onorariul avocat oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./6.07.2009

- jud.:

Președinte:Anca Alexandrescu
Judecători:Anca Alexandrescu, Francisca Maria Vasile, Simona

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 901/2009. Curtea de Apel Bucuresti