Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 172/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 255 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 172
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțată de la data de 09 2008, încheierea ce face parte integrantă din prezenta decizie penală având ca obiect apelurile declarate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți și inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 218 de la 30 mai 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra apelurilor penale de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 218 de la 30 mai 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Mehedinți - Secția Penală, în baza art. 215 alin.1 cod penal, a condamnat inculpații - - fiul lui și, născut la 8.01.1949 în Dr.Tr.S, domiciliat în O,-,.5,. A,.8, fără antecedente penale; și - fiul lui și, născut la 05.04.1945 în sat., jud.G, cu domiciliul în O,-, jud.M, fără antecedente penale - la pedepse de câte 1 an închisoare, în condițiile art. 64 lit. a teza a II-a lit. b cod penal rap. la art. 71 cod penal.
În baza art. 81-82 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor pe o durată de 3 ani, iar în baza art. 71 alin.5 cod penal, suspendarea pe perioada suspendării condiționate a pedepsei închisorii și a pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal, făcându-se aplicarea disp.art.83 cod penal.
În baza art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.d C.P.P. s-a dispus achitarea inculpaților - pentru infracț.prev.de art. 254 alin.1 cod penal și pentru infracț.prev.de art. 255 alin.1 cod penal.
În baza art. 170 cod.proc.pen. s-a restabilit situația anterioară în sensul că dispune ca cele 560.743 acțiuni - în care se regăsesc și cele 7.292 acțiuni cesionate inculpatului - să reintre în patrimoniul Primăriei O, ce va redobândi calitatea de acționar majoritar cu 99,04% acțiuni din capitalul social al L - SA
Au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile Primăria O suma de 14.018.591.373 lei vechi (1.401.859,1 lei RON).
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.1/D/2006 al I T- Biroul Teritorial Mehedinți, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: - și, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 și art. 255 alin. 1.Cod Penal, cu aplicarea art. 33- 34.
Cod PenalÎn fapt, s-a reținut că, prin Hotărârea de Guvern nr.1129 din 10.10.2002 publicată în Monitorul Oficial nr.803 din 15.11.2002, s-a aprobat transferul cu titlu gratuit al pachetului majoritar de 99,04% acțiuni din capitalul social al Societății Comerciale de Gospodărire Comunală și Locativă O - A, reprezentând un număr de - acțiuni nominative în valoare de 25.000 lei fiecare acțiune, din proprietatea privată a statului și din administrarea autorității pentru privatizare, în proprietatea privată a municipiului O, județul M, și în administrarea Consiliului Local al Municipiului
Totodată, prin aceeași hotărâre s-a stabilit ca reprezentanții municipiului O în adunarea generală a acționarilor să fie numiți și revocați prin hotărâri ale Consiliului Local, iar membrii Consiliului de Administrație să fie numiți și revocați prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor.
Anterior, prin Hotărârea de Guvern nr.963/5.09.2002, s-a trecut în patrimoniul Consiliului Local al Municipiului O, toate bunurile ce aparțineau
Hotărârea nr.89/2.09.2004, a numit în calitate de reprezentant în Adunarea Generală a Acționarilor pe inculpatul - și în același timp s-a încheiat și contractul de reprezentare prin care s-au stabilit drepturile și obligațiile fiecărei părți contractuale.
De la 2.09.2004, când a fost numit în calitate de reprezentant al primăriei în AGA și până la 28.04.2005 când Consiliul Local al Municipiului Oal uat act de renunțare la mandatul de reprezentare al Municipiului O în Adunarea Generală a Acționarilor, inculpatul - ar fi trebuit să reprezinte și să apere interesele legale potrivit clauzelor contractuale.
În contractul de reprezentare a fost prevăzută o clauză care îi dădea dreptul acestuia să-și exercite prerogativele decât în limitele cu care a fost investit în scris de Consiliul Local al Municipiului O, fiind stipulat și faptul că "în exercitarea mandatului său, indiferent dacă este general sau special, inculpatul.-, va avea în vedere cadrul legal și criteriile generale sau funcțiile date în scris de către reprezentant".
Spre exemplu " Prin Hotărârea nr.115/9.11.2004, Consiliul Local al Municipiului O, prin art.1" îi acordă mandat special reprezentantului Municipiului O în AGA, care va vota pentru următorul punct al ordinei de zi. La punctul 6 al aceleiași hotărâri i se dă dreptul inculpatului - să reactualizeze capitalul social în conformitate cu prevederile G nr.963/5.09.2002.
A treia zi 12.11.2004, prin Hotărârea nr.124 are loc Adunarea Generală a Acționarilor,care hotărăște:
a/ reducerea capitalului social și modificarea numărului de acțiuni cu valoarea bunurilor trecute din patrimoniul privat al societății, în patrimoniul public al Municipiului O;
b/ în eventualitatea apariției unei oportunități și pentru viitor, se vor emite noi acțiuni pentru mărirea capitalului social.
Rezultă, așadar că prin Hotărârea nr.115/9.11.2004, inculpatul - este mandatat să reactualizeze capitalul social în conformitate cu G nr.963/2002 și în realitate a votat pentru reducerea capitalului social, modificând numărul de acțiuni, hotărârea fiind semnată de acesta și coinculpatul.
Astfel, capitalul social a fost redus de la 14.163.025.000 lei la 144.733.627 lei, după cum urmează:
Municipiul O ( Consiliul Local ) - 9.583.627 lei reprezentând 384 acțiuni,în valoare nominală de 25.000 lei fiecare ( 6,63% din capitalul social).
M - 135.050.000 lei reprezentând 5402 acțiuni, în valoare nominală de 25.000 lei fiecare ( 93,3 % capitalul social ).
Totodată, deși nu a avut împuternicirea legală a votat pentru: " anularea unui număr de 56.743 acțiuni deținute de Municipiul O în valoare de 25.000 lei fiecare, de la nr 5403 la nr 566.145, aceasta rămânând cu un număr de 386 acțiuni în valoare de 25.000 lei fiecare acțiune, de la nr.566.145. la nr.566.529 ".
Întrucât Primăria O din acționar majoritar- 99,04 %, prin votul dat de inculpatul - în Adunarea Generală Extraordinară AGA, devine minoritar ( 2% ), calitatea de reprezentant a acesteia nu mai era justificată din punct de vedere legal.
Pentru că, ascunsese această nouă structură a acționariatului ce a rezultat în urma votului său, Consiliul Local Municipal O, prin Hotărârea nr.27 din 24.02.2005, îl împuternicește pe inculpatul să voteze anumite propuneri în AGA din 25.02.2005 și anume:
- efectuarea de operațiuni financiare în contabilitatea societății;
- diverse.
În realitate, inculpatul " a votat ca O SA. să emită acțiuni de valoarea sumei datorate, inculpatului și pentru ca acesta să reprezinte în instanță intreresele societății nu numai ca director general, ci și ca acționar al acestei societății.
s-a reținut că la 9.11.2004, nu se definitivase procesul verbal de predare primire și pe cale de consecință, nu se putea stabili capitalul social, fiind prematur acest lucru.
Din expertiza tehnico-contabilă efectuată în cauză, a rezultat că prejudiciul cert produs a fost de 2.619.000.000 lei, ținându-se cont de faptul că, protocolul de predare primire nr. 17.100 s-a încheiat la 10.12.2004.
Astfel, la 12.11.2004, inculpatul -, deși era mandatat în scris să reactualizeze capitalul social, prin votul său majoritar, a redus capitalul social, anulând un număr însemnat de acțiuni și a transformat primăria din acționar majoritar ( 99,4 %) în acționar minoritar ( 2%). Hotărârea respectivă a fost semnată de inculpatul -, în calitate de reprezentant al primăriei și coinculpatul,în calitate de director general numit de AGA și președinte al Consiliului de Administrație, numit de membrii acestui consiliu.
De asemenea, la 25.02.2005 deși nu mai era îndreptățit să reprezinte interesele primăriei, inculpatul -, a votat în AGA, în numele acesteia pentru emiterea de acțiuni în favoarea inculpatului, motivat de o pretinsă creanță a acestuia contra societății.
Această creanță s-a arătat că provine din anul 1990, când.LOA (unitate cu un alt statut ) a contractat construirea unei case inculpatului, acesta din urmă, pretinzând că O SA, i-ar datora suma de 50.000 lei, la nivelul anului 1990, pentru neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a unor lucrări la imobilul său.
Deși expertul nu a găsit în evidența contabilă a societății această datorie, inculpatul a solicitat prin cererea nr.196/24.01.2005, transformarea acestei datorii reactualizată în acțiuni, iar inculpatul fără a avea un mandat legal de transformare, a votat fără rezerve acest lucru.
Chiar dacă ipotetic ar fi existat o datorie din anul 1990, față de inc., aceasta s-ar fi stins prin scurgerea timpului.
Inculpatul, nu numai că a votat transformarea acestei datori în acțiuni, dar " l-a și obligat pe să reprezinte interesele societății în calitate de director general și de acționar", în condițiile în care inculpatul, era obligat prin mandatul său să apere interesele legale ale primăriei și să voteze în interesul acesteia.De la prima A din 12.11.2004, prin votul său, a transformat primăria din acționar majoritar în acționar minoritar și mandatul său a încetat de drept. Consiliul Local Municipal O care nu a știut de faptul că primăria devenise acționar minoritar, l-a mandatat în scris din nou pe inc. să reprezinte interesele unității la adunarea din 25.02.2005.
S-a mai reținut că cei doi inculpați - ( reprezentant A ) și ( director general și președinte al consiliului de administrație ) aveau obligația să informeze în mod real Primăria O despre ceea ce se hotărâse în și că prin acțiunile dolosive desfășurate de aceștia, Primăria Oaf ost prejudiciată cu suma de 14 miliarde lei ROL, sumă ce a intrat în mod injust în posesia inculpatului.
Referitor la prejudiciul, ca obiect material al infracțiunii prev. de art.215 Cod Penal, s-a reținut că acesta este în sumă de 29.400.000.000 lei ROL.
S-a menționat că, patrimoniul societății este mai mare decât capitalul social, iar în momentul deposedării, Primăria O avea în patrimoniu LOS.A, bunuri în valoare de 28.000.000.000 lei, reprezentând c/val. a două terenuri. Din această sumă, 55 % îi revenea inc. și anume 15.400.000.000 lei (14.000.000.000 lei + 15.400.000.000 lei ).
Prin contractul de reprezentare încheiat între Primăria O ( instituție la care se referă art.145 Cod Penal) și inculpat, s-au stabilit drepturi și obligații, inclusiv drepturi salariale, rechizitoriul concluzionând că acest fapt îi conferă inc. -, calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni.
Din probele administrate în cauză a rezultat fără dubii că inc. s-a manifestat în cele două ședințe A contrar sarcinilor primite în calitate de împuternicit al primăriei și anume a votat pentru reducerea capitalului social, anulând un număr însemnat de acțiuni în favoarea inc..
Mai târziu, după ce a devenit acționar majoritar, inc. l-a numit pe - director general în locul său, prin decizia semnată personal.
S-a apreciat că inculpatul a încălcat legea (contractul de reprezentare) prin emiterea de acțiuni în favoarea lui, apoi acesta din urmă a încălcat legea prin numirea în funcția de director general a primului.
Prin urmare, s-a tras concluzia că inc. - cel care înainte de numirea lui ca reprezentant al primăriei în A, nu deținea nici o acțiune, după numirea acestuia - a devenit acționar majoritar, iar - din împuternicit al primăriei cu un salariu de 3.000.000 lei - a devenit director general cu un salariu de 18.000.000 lei.
Modul cum s-au desfășurat acțiunile celor doi dovedesc indubitabil existența unui acord de voință înainte de efectuarea actelor contrar sarcinilor de serviciu.
După ce inc. a devenit acționar majoritar, l-a numit pe inc. în funcția de director general al LOS. Semnificativ în acest sens a fost invocată declarația inc. " Este adevărat că eu când am plecat în concediu, l-am numit în locul meu pe, prin decizia semnată de mine "
Prin urmare, s-a reținut că inc., se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art.254 și Cod Penal inc. de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 255 al. 1.Cod Penal S-a mai reținut că cei doi inculpați, săvârșind câte două infracțiuni înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna din ele, în cauză sunt incidente dispozițiile art.33-34.
Cod PenalPrin sentința penală nr.266/19.09.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, s-a dispus restituirea cauzei la DIICOT-Biroul Teritorial Mehedinți, în scopul refacerii urmăririi penale pentru ca cei doi inculpați să fie audiați cu respectarea dispozițiilor art.6 pr.pen. reținându-se că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea acestor prevederi legale, ce au avut drept consecință încălcarea dreptului la apărare al inculpaților.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr.985/23.11.2007 a dispus casarea acestei sentințe și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond - Tribunalul Mehedinți, reținând că soluția de restituire a cauzei la DIICOT-Biroul Teritorial Mehedinția fost nelegală, deoarece dreptul la apărare al inculpaților nu a fost încălcat cu prilejul efectuării urmăririi penale, în condițiile în care în speță apărarea inculpaților nu era obligatorie potrivit art.171 alin.2 pr.pen. și că nu a existat o cerere din partea unui apărător prin care să se fi solicitat înștiințarea sa pentru a fi prezent el și învinuiții la efectuarea oricărui act de urmărire penală.
Tribunalul Mehedinți, procedând la rejudecarea, după desființarea cu trimitere și analizând probele administrate atât nemijlocit, cât și pe cele administrate în cursul urmăririi penale, a reținut că Cosniliul Local Oad evenit acționat majoritar cu 99,04% acțiuni din capitalul social al C L - A O, reprezentând 561.127 acțiuni nominative în valoare de 14.028.175.000 lei.
La data de 02.09.2004, Consiliul Local O, prin Hotărârea nr.29, a numit în calitate de reprezentant al municipiului O în A pe inculpatul, în care sens s-a încheiat și contract de reprezentare, iar prin art.5 din acest contract au fost prevăzute atribuțiile acestuia și limitele mandatului de reprezentare.
Consiliul Local al Municipiului O, ulterior prin Hotărârea nr.115 din 09.11.2004, prin prevederile art.1 ale hotărârii s-a stipulat că, îi acordă mandat special reprezentantului municipiului O în A, precum și faptul că i s-a dat dreptul de a vota pentru reactualizarea capitalului social în conformitate cu prevederile G nr.963/05.09.2002, această hotărâre, prin articolul său unic, atestând apartenența la domeniul public a unor bunuri prevăzute în anexele hotărârii, deci prin această hotărâre s-a prevăzut trecerea în domeniul public al orașului a unor bunuri.
Prin urmare, s-a reținut că inculpatul, prin votul său trebuia să respecte prevederile acestei hotărâri, în schimb acesta a votat pentru anularea unui număr de 560.743 acțiuni deținute de Municipiul O, în valoare de 25.000 lei fiecare, aceasta rămânând în urma acestui vot cu 384 acțiuni, deci Primăria Oad evenit din acționar majoritar cu 99,04% minoritară cu un procent de 2%.
Inculpatul s-a apărat că a încunoștințat primăria despre acest fapt, dar prin înscrisul prezentat a făcut cunoscut acesteia că " punctele ședinței din 12.11.2004, au fost adoptate în conformitate cu mandatul special obținut de acesta de la Consiliul Local", ceea ce demonstrează că în realitate a indus-o în eroare pe aceasta, deoarece primise împuternicirea de a vota pentru reactualizarea capitalului social în conformitate cu prevederile HG963/2002, prin care s-a atestat trecerea în domeniul public a unor bunuri, ceea ce nu însemna că putea vota pentru anularea acțiunilor.
De aici s-a tras concluzia că inculpatul a ascuns primăriei noua structură a acționariatului rezultat în urma votului său, condiții în care Consiliul Local al Municipiului O, prin Hotărârea nr.27/24.02.2005 l-a împuternicit să voteze anumite propuneri în AGA din 25.02.2005, respectiv pentru efectuarea de operațiuni financiare în contabilitatea societății și diverse.
Și de această dată, inculpatul a votat pentru ca O SA să emită acțiuni în valoarea sumei datorate inculpatului și a hotărât ca acesta să reprezinte în instanță interesele societății, atât ca director general, cât și ca acționar al acestei societăți, în condițiile în care la 9.11.2004 nu se definitivase procesul verbal de predare - primire și pe cale de consecință nu s-a stabilit capitalul social rezultat în urma AGA din 12.11.2004.
Tribunalul a reținut că inculpatul nu mai putea reprezenta legal interesele primăriei în AGA din 25.02.2005, dar deși cunoștea acest lucru, a votat în numele primăriei pentru emiterea de acțiuni în favoarea inculpatului, luând în considerare o pretinsă creanță a acestuia contra societății.
Această pretinsă creanță, rezulta din faptul că în anul 1990 SGCL O SA, societate care la data respectivă a avut un alt statut, a contractat construirea unei case pentru inculpatul, acesta din urmă pretinzând ulterior că societatea i-ar datora suma de 50.000 lei la nivelul anului 1990, pentru neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a unor lucrări la imobil, datorie ce nu a fost recunoscută de societatea menționată și nici în instanță.
Pe de altă parte inculpatul a votat fără rezerve pentru emiterea de acțiuni în favoarea inculpatului, deși nu a avut mandat special pentru acest fapt și nici pentru a dispune ca acesta să reprezinte interesele societății în calitate de director general și acționar.
Inculpatul avea împuternicirea legală de a apăra interesele primăriei și aceasta presupunea să voteze numai în interesul acesteia, în schimb inculpatul a votat contra intereselor acesteia, transformând primăria din acționar majoritar în acționar minoritar ceea ce presupune că, din acest moment, mandatul său pentru a reprezenta interesele primăriei a încetat de drept.
Cu toate acestea, ascunzând primăriei hotărârile în favoarea cărora și-a exprimat votul, a acceptat să reprezinte în continuare interesele acesteia și în adunarea din 25.02.2005. În felul acesta cei doi inculpați prin acțiunile dolosive întreprinse, au prejudiciat primăria cu suma de 14.018.591.373 lei vechi ( 1.401.859,1 lei RON, reprezentând cele 560.743 acțiuni pentru anularea cărora s-a votat, în care se regăsesc și 7.292 acțiuni cesionate inculpatului.
După ce inculpatul a devenit acționar majoritar, l-a numit pe inculpatul în funcția de director general al SCGCL O SA și personal a recunoscut că a dat o decizie în acest sens.
Din modul în care au acționat cei doi inculpați, rezultă intenția directă a acestora de a induce în eroare primăria prin prezentarea ca adevărată a unor fapte mincinoase în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase materiale injuste, făcându-se astfel vinovați de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art.215 al 1.
Cod PenalAstfel, instanța de fond a constatat că cei doi inculpați se fac vinovați de săvârșirea acestei infracțiuni, deoarece prin acțiunile lor dolosive au indus în eroare primăria, în condițiile în care ambii aveau obligația de a informa în mod real primăria asupra hotărârilor luate în AGA, inculpatul ca reprezentant AGA și inculpatul ca director general și președinte al consiliului de administrație.
Prin aceste acțiuni ilicite au urmărit obținerea unor foloase materiale injuste, inculpatul devenind acționar majoritar prin acțiunile ce i-au fost cesionate, în urma votului dat de inculpatul, iar acesta a obținut în schimb funcția de director generali, pe care a fost numit prin decizia coinculpatului.
Tribunalul a apreciat că inculpații urmează să răspundă penal pentru săvârșirea acestei infracțiuni, iar la individualizarea pedepsei a avut în vedere prevederile art.72 din Cod Penal, respectiv pericolul social concret al faptelor, determinat de limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de înșelăciune, de consecințele produse, dar și datele ce caracterizează pozitiv persoana acestora, lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală relativ sinceră, circumstanțe în raport de care a considerat că aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate către limita minimă prevăzută de lege, care să fie executate în condițiile art. 81-82.Cod Penal, vor fi în măsură să satisfacă cerințele art.52
Cod PenalReferitor la latura civilă, instanța de fond a reținut că prejudiciul cert cauzat de inculpați prin săvârșirea acestei infracțiuni îl reprezintă anulare celor 560.743 acțiuni pe care le deține municipiul O la SCGCL SA O, fiecare acțiune cu o valoare nominală de 2,5 lei respectiv 25.000 lei ROL, totalizând 14.018.591.373 lei vechi respectiv 1.401.859,1 lei RON.
De fapt și Primăria Municipiului O, prin adresa de la fila 46 dosar 2682/2006, a susținut că acesta este prejudiciul real ce i-a fost cauzat de inculpați, considerente pentru care inculpații vor fi obligați în solidar la plata aceste sume.
În conformitate cu disp.art.170 cod pr.pen. s-a dispus și restabilirea situației anterioare în sensul că se dispune ca cele 560.743 acțiuni în care se regăsesc și cele 7.292 acțiuni cesionate inculpatului, să reintre în patrimoniul Primăriei O, ce va redobâmdi calitatea de acționar majoritar cu 99,04% acțiuni din capitalul social al SCGCL SA
În ce privește infracțiunea prev. de art.254 al. 1.Cod Penal, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, și respectiv infr.prev. de art.255 al. 1.Cod Penal, pentru care a fost sesizată instanța în ce privește pe inc., s-a reținut că, în speță, probele cauzei demonstrează că elementele constitutive ale acestor infracțiuni nu sunt întrunite.
În speță, nu s-a putut trage concluzia că inculpații, prin acțiunile întreprinse, respectiv inculpatul, în lipsa unui mandat special, votând pentru anularea unui număr însemnat de acțiuni și pentru emiterea unor acțiuni în favoarea inculpatului, a săvârșit și infracțiunea de luare de mită, iar acesta din urmă și infracțiunea de dare de mită, prin aceea că a devenit acționar majoritar și l-a numit în funcția de director general pe inculpatul, deoarece acestea sunt elemente materiale ce intră în latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune.
Pe de altă parte, aceste acte materiale nu reprezintă caracteristicile specifice modalităților alternative normative ce intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de luare de mită, respectiv de: primire, pretindere, acceptarea unei promisiuni, toate privitoare la foloase injuste și nici pe cele ale dării de mită, de promisiune, oferire sau dare de bani ori alte foloase.
De asemenea, și sub aspectul laturii subiective, lipsește intenția inculpaților de a pretinde bani, bunuri sau alte foloase materiale în scopul îndeplinirii sau neîndeplinirii unui act, aceștia prin acțiunile comise au indus în eroare primăria, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase în scopul obținerii foloaselor materiale injuste menționate, elemente ce caracterizează infracțiunea de înșelăciune.
In speță, nu s-a demonstrat nici existența acordului de voință între mituit și mituitor, în ce privește acțiunile de pretindere sau primire de foloase, acord care trebuia să se realizeze înainte sau în timpul efectuării actului ce intră în sfera atribuțiunilor de serviciu.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți și inculpații Și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți, primul motiv vizează nelegalitatea sentinței cu privire la soluția de achitare a celor doi inculpați pentru infracțiunile de dare de mită și luarea de mită prevăzute de art. 254 Cod penal și respectiv art. 255 Cod penal, susținându-se că s-a făcut dovada săvârșirii infracțiunilor de către inculpați, motivația instanței de fond în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracțiuni este lipsită fundament și nu are corespondent în materialul probator administrat în cauză.
Astfel, se susține că însăși motivarea instanței de fond cu referire la existența elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în varianta prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal, în sensul că "din modul în care au acționat cei doi inculpați rezultă intenția directă a acestora de a induce în eroare Primăria prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul a unor foloase materiale, rezultă vinovăția în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune", ceea ce evidențiază că cei doi inculpați nu au acceptat, ci au urmărit producerea de consecințe prin faptele comise, acționând în deplină cunoștință de cauză.
Mai mult, se susține că, dacă inculpatul "a riscat", în sensul că a utilizat manoperele dolozive pedepsite de lege pentru a deveni proprietar (acționar) a O, unitate care furnizează tuturor locuitorilor din zonă servicii de apă și căldură, se pune în discuție interesul celuilalt inculpat, care a acționat în mod evident cu scopul de a obține un avantaj material.
În context, se susține că inculpații au acționat în mod conștient, în baza unei înțelegeri prealabile, cu intenția manifestă de a obține un beneficiu, "obiectul material al mitei reprezentându-l diferența dintre salariul realizat de inculpatul anterior numirii de către coinculpatul ca director general, prin decizie, și până la sesizarea organelor de anchetă, deci suma de bani care reprezintă diferența dintre retribuția de aproximativ 3.000.000 lei realizată de și cea de 18.000.000 lei încasată pentru funcția de director general, funcție în care a fost numit prin decizie de către coinculpatul ".
C de-al doilea motiv de apel vizează, de asemenea, nelegalitatea sentinței cu privire la soluționarea laturii civile, susținându-se că, în "dispozitivul" hotărârii, cât și în minută, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 170 Cod procedură penală, se va dispune și restabilirea situației anterioare, în sensul că se "dispune ca cele 560.743 de acțiuni în care se regăsesc și 7.292 acțiuni cesionate inculpatului, să reintre în patrimoniul Primăriei O, ce va dobândi calitatea de acționar majoritar cu 99,04 % acțiuni din capitalul social al O", mențiune care nu se regăsește în dispozitivul hotărârii.
Tot în cea ce privește nelegalitatea soluționării laturii civile, se susține că inculpații, au fost obligați în solidar la despăgubiri în sumă de 14.018.591.373 lei, cu toate că, procedând la restabilirea situației anterioare cu privire la acțiunile dobândite în mod fraudulos de, nu se mai impunea obligarea inculpaților la plata contravalorii acțiunilor respective.
Dimpotrivă, inculpații ar fi trebuit să fie obligați, în solidar, la plata beneficiului nerealizat de Primăria O "pe durata posesiei ilegitime deținută de inculpatul ".
Ultimul motiv vizează netemeinicia sentinței, referitor la cuantumul pedepsei și la modalitatea de executare a acesteia, susținându-se că prejudiciul reținut de instanță ar fi trebuit să fie circumscris la suma de "aproximativ 28.000.000.000 lei", astfel că nu se justifică stabilirea unor pedepse minime și suspendarea condiționată a executării acestora.
În apelurile declarate de inculpați, se critică sentința pentru nelegalitate, sub aspectul reținerii infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal, ca urmare a reținerii și interpretării în mod nelegal a materialului probator, aceștia susținând că au respectat dispozițiile legale privind retragerea și reducerea capitalului social în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 31/1990.
În mod concret, ambii inculpați susțin că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, capitalul social al unei societăți pe acțiuni se poate constitui prin aport în bani, în bunuri sau mixt, așa cum s-a întâmplat în cazul O, care s-a format cu capital mixt, în bunuri și bani.
Acestea au fost proprietatea exploatării de Gospodărie Comunală și Locativă O, statul român fiind acționar majoritar (99%), reprezentat inițial de Fondul Proprietății de Stat și apoi de Autoritatea Pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului.
În baza 1299/2002, acțiunile acestei autorități au trecut în proprietatea municipalității O și în administrarea Consiliului Local, iar prin nr.HG 963/2002 s-a hotărât ca bunurile susceptibile de a face parte din domeniul public să treacă în domeniul public al municipiului O, fapt care s-a realizat prin hotărârea nr. 50/2003, când Consiliul Local Oal uat în proprietate bunuri de la. a căror valoare depășea aportul Consiliului Local la această societate.
În aceste condiții, la 09 noiembrie 2004 se susține că apelantul a primit mandat special prin Hotărârea Consiliului Local nr. 115/2004 să reactualizeze capitalul social al O, în conformitate cu art. 113 lit. f din Legea nr. 31/1990 și nr.HG 963/2002.
Apelurile sunt nefondate.
Apelul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți este neîntemeiat și urmează să fie respins, pentru următoarele considerente:
Referitor la infracțiunile de dare de mită și respectiv luare de mită, în actul de sesizare a instanței se susține că subiect activ al infracțiunii de luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal poate fi un funcționar public sau un alt salariat, latura obiectivă a infracțiunii realizându-se fie prin acțiunea de primire sau prin acțiunea de pretindere de bani, bunuri sau alte foloase, în scopul îndeplinirii sau neîndeplinirii unui act, ceea ce presupune un acord de voință între mituit și mituitor, acord care trebuie să se realizeze înainte sau în timpul efectuării actului ce intră în sfera atribuțiilor de serviciu.
Concret, în speța dedusă judecății, se susține că, din probele administrate rezultă, fără dubii, că "s-a manifestat în cele două ședințe AGA contrar sarcinilor primite, în calitate de împuternicit al Primăriei și anume, reduce capitalul social, anulează un număr însemnat de acțiuni și emite acțiuni în favoarea lui.
Ulterior, după ce a devenit acționar majoritar, inculpatul îl numește pe director general în locul său, prin decizia semnată personal.
Prin urmare, inculpatul, care înainte de numirea lui ca reprezentant al Primăriei în AGA, nu deținea nici o acțiune, după numirea acestuia a devenit acționar majoritar, iar, din împuternicit al Primăriei, cu un salariu de 3.000.000 lei vechi, a devenit director general cu un salariu de peste 18.000.000 lei vechi".
În motivele de apel se susține că "obiectul material al mitei îl reprezintă de fapt diferența dintre salariul din momentul numirii și până în momentul sesizării organului de anchetă cu privire la această faptă".
Curtea apreciază că, în mod legal prima instanță a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracțiuni, în sensul că activitățile concrete ale inculpaților, respectiv inculpatul, în lipsa unui mandat special, a votat pentru anularea unui număr însemnat de acțiuni și pentru emiterea unor acțiuni în favoarea inculpatului, care devenind acționar majoritar l-a numit în funcția de director general pe, constituie de fapt elemente materiale ce compun latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal, pentru care instanța a dispus condamnarea inculpaților.
Și în ceea ce privește latura subiectivă, în mod legal s-a reținut că lipsește elementul intențional de a pretinde bani, bunuri sau alte foloase materiale în scopul îndeplinirii sau neîndeplinirii unui act.
Dimpotrivă, prin acțiunile comise, cei doi inculpați au urmărit și au și realizat inducerea în eroare a părții civile, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul obținerii foloaselor materiale injuste, elemente care caracterizează infracțiunea d înșelăciune prevăzută de art. 215 Cod penal.
Și cel de-al doilea motiv vizând nelegalitatea sentinței sub aspectul soluționării laturii civile, este nefondat.
În criticile formulate, se susține că, în dispozitivul hotărârii se va dispune restabilirea situației anterioare.
De fapt, referirea privește considerentele sentinței (fila 9, paragraful 7), instanța pronunțându-se și în partea dispozitivă, dar, din eroare, formularea nu este completă, dar ea poate fi executată.
Prejudiciul stabilit prin expertizele întocmite evidențiază contravaloarea celor 560.743 acțiuni pe care Primăria O le deținea la. O, cu o valoare nominală de 2,5 RON, suma totală fiind de 1.401.859,1 lei RON.
Ultimul motiv vizează netemeinicia sentinței, antamându-se și aspecte privind latura civilă a cauzei, în sensul că prejudiciul este de "aproximativ 28.000.000.000 lei vechi", astfel că atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare nu constituie o justă individualizare a pedepselor.
Curtea apreciază că motivul este neîntemeiat, având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii de înșelăciune de către inculpați, dar și circumstanțele personale ale acestora, care nu posedă antecedente penale, iar pe parcursul urmăririi penale, dar și al cercetării judecătorești au avut o conduită corespunzătoare, cu consecința stabilirii adevărului material în cauză.
De altfel, chiar reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia soluționării în fond a cauzei, a solicitat instanței aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepselor.
Și apelurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează să fie respinse.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, se reține că, în urma HG1129/2002, Consiliul Local Oad evenit acționar majoritar cu 99,4% acțiuni din capitalul social al O, reprezentând de fapt acțiuni nominative în cuantum de 561.127 titluri, cu valoarea totală de 14.028.175.000 lei.
Acțiunile ulterioare desfășurate de inculpați, începând cu data de 02 septembrie 2004 când, prin Hotărârea nr. 9 Consiliul Local O l-a numit, în calitate de reprezentant al municipiului în AGA, pe inculpatul, s-au stabilit atribuțiunile acestuia și limitele mandatului de reprezentare.
În această calitate, apelantul avea obligația să respecte prevederile hotărârii de reprezentant în AGA dar, cu intenție, a votat în sensul anulării unui număr de 560.743 de acțiuni deținute de municipalitate, cu consecința că aceasta a rămas cu numai 384 acțiuni, devenind din acționar majoritar cu 99,04 %, acționar minor cu numai 2% din acțiuni.
Susținerile inculpatului în sensul că ar fi înștiințat Primăria despre modul în care și-a exercitat atribuțiunile, sunt nereale, el încunoștiințând-o numai în sensul că "punctele ședinței AGA din 12 noiembrie 2004 au fost adoptate în conformitate cu mandatul special obținut de la Consiliul Local". Aceasta demonstrează că inculpatul a indus în eroare partea civilă, în sensul că, deși primise împuternicirea de a vota pentru reactualizarea capitalului social conform prevederilor HG963/2002, a votat de fapt pentru anularea acțiunilor, cu consecința transformării părții civile din acționar majoritar, în acționar minoritar.
Mai mult, același inculpat a ascuns părții civile noua structură a acționariatului ca urmare a votului său, situație în care, Consiliul Local, prin Hotărârea nr. 27 din 24 februarie 2005 l-a împuternicit în continuare să voteze anumite propuneri în AGA, dar apelantul a votat în sensul emiterii de acțiuni în favoarea coinculpatului, invocând în mod nejustificat o pretinsă creanță a acestuia contra societății.
Concluzionând, se reține în mod indubitabil că, deși apelantul era împuternicit legal pentru a susține interesele părții civile, cu consecința exercitării dreptului de vot numai în interesul acesteia, a votat contra intereselor Primăriei, rezultatul fiind prejudiciul înregistrat în sumă de 14.018.591.373 lei vechi, contravaloarea celor 560.743 de acțiuni, în care sunt incluse și cele 7.292 de acțiuni cesionate apelantului inculpat.
În sfârșit, după ce apelantul a devenit acționar majoritar, a procedat la numirea coinculpatului în funcția de director general la. O, emițând o decizie în acest sens.
Prin manoperele evidențiate anterior, se constată că a fost indusă în eroare partea civilă, deși ambii apelanți aveau obligația de a informa în mod prompt și exact asupra hotărârilor luate în AGA, consecința fiind aceea că, la Consiliul Local O, care era acționar majoritar cu 99.04% din capitalul social al O, s-a înregistrat prejudiciul menționat, O devenind acționar minoritar cu numai 2% din acțiuni.
În consecință, constatând legalitatea și temeinicia sentinței, se va dispune respingerea apelurilor, ca nefondate, conform art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Mehedinți și inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 218 de la 30 mai 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală, ca nefondate.
Obligă apelanții - inculpați la câte 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2008.
Președinte, Judecător,
- - G -
Grefier,
- -
Red. jud.: C-tin. -
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ - 13 februarie 2009
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă
