Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 50/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
Decizia penală nr.50/
Ședința publică din data de 30 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de apelantul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de: art.255 Cod penal, art.291 Cod penal, art.215 Cod penal, art.25 cu ref. la art. 289 al. 1 Cod penal, 26 cu ref. la art. 291 Cod penal și art. 26 cu ref. la art. 215 al. 1,2 Cod penal, și de apelata-inculpată, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de: art.254 alin.1 Cod penal, art. 289 al. 1 Cod penal, art. 26 cu ref. la art. 291 Cod penal, art. 26 cu ref. la art. 215 al. 1,2 Cod penal, împotriva Sentinței penale nr.55/8.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 22 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit dispozițiilor art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 28 aprilie 2009 și, ulterior, la 30 aprilie 2009.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față,
Prin sentința penală nr.55/08.02.2008 a Tribunalului Vranceas -a dispus condamnarea inculpatului, prin schimbarea încadrării juridice, pentru comiterea infracțiunilor de:
- dare de mită, prevăzută de art. 255 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si art. 74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 6 (șase) luni închisoare;
- uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal cu aplic. art. 74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 2(două) luni închisoare;
- înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 1, 2 Cod penal cu aplic 74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 1(unu) an și 6 (șase) luni închisoare;
- instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25 cu ref. la art. 289 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplic art. 74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 5 (cinci) luni închisoare;
- complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 26 cu ref. la art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplic. art. 74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 2 (două) luni închisoare;
- complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 cu ref. la art 215 al. 1,2 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplic art.74 al. 1 lit. b,c si al. 2 Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 1 (unu) an si 6 (șase) luni închisoare;
În baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 (unu) an si 6 (șase) luni închisoare.
A fost condamnată inculpata pentru comiterea infracțiunilor de:
- luare de mită, prevăzută de art. 254 al. 1 Cod penal cu aplic art. 41 al. 2 Cod penal si art. 74 al. 1 lit. a, b,c Cod penal cu ref. la art. 76 lit. c Cod penal la 6 (șase) luni închisoare;
- fals intelectual, prevăzută de art. 289 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal si art. 74 al. 1 lit. a,b,c, Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 3 (trei) luni închisoare;
- complicitate la infracțiunea de uz de fals, prev. de art. 26 cu ref. la art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal si art. 74 lit. a,b,c Cod penal cu ref. la art. 76 lit. e Cod penal la 2 (două) luni închisoare;
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 26 cu ref. la art. 215 al. 1,2 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal si art. 74 lit. a,b,c Cod penal cu ref. la art. 76 lit. c Cod penal la 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal iar pentru inculpata, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal.
În baza art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare stabilit în condițiile art. 86 ind. 2 Cod penal, respectiv: pe o perioadă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni pentru inculpatul si de 3 ani pentru inculpata.
S-a dispus ca, pe durata termenului de încercare, inculpații să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 al. 1 lit. a,b si d Cod penal, respectiv:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, respectiv Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
- să comunice informații privind mijloacele lor de existentă;
- a fost stabilit ca organ de supraveghere Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea si Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea.
S-a atras atenția inculpaților asupra disp. art. 86 ind. 4 al. 2 Cod penal privind revocarea măsurii în caz de neîndeplinire cu rea-credintă a măsurilor de supraveghere, obligațiile stabilite de instanță.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executarea pedepsei accesorii pe durata termenului stabilit în condițiile art. 86 ind. 2 Cod penal pentru ambii inculpați.
S-a dispus anularea actelor false, respectiv adeverințele:
- nr. 1032/21.10.2003;
- nr.1156/01.09.2005;
- nr. 281/08.03.2005;
- nr. 932/17.09.2004;
- nr. 304/14.03.2005;
- nr. 1248/03.11.2004;
- nr. 1094/11.10.2004;
- nr. 1093/11.10.2004;
- nr. 275/27.04.2004;
- nr. 1134/01.09.2005;
- nr. 1133/01.09.2005;
- nr. 326/17.03.2005;
- nr. 324/17.03.2005;
- nr.1247/03.11.2004;
- nr. 592/18.06.2004;
- nr.593/18.06.2004;
- nr. 442/14.05.2004;
- nr. 478/21.05.2004;
- nr. 376/27.04.2004;
- nr. 1191/27.10.2004;
- nr. 377/27.04.2004.
S-a constatat că prejudiciul cauzat Casei Județene de Pensii Vaf ost acoperit prin restituire.
A fost obligat fiecare inculpat la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea nr. 88/P/2007 înregistrat la Tribunalul Vrancea sub nr- au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 289 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal art. 26 cu ref. la art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 26 Cod penal cu ref. la art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada 2003-2005, în calitate de secretar la Primăria comunei, județul T, la propunerea coinculpatului, în baza aceleiași rezoluții infracționale a acceptat și primit, de la acesta diferite sume de bani pentru care a eliberat un număr de 21 de adeverințe de vechime în muncă false, în baza cărora un număr de 21 de persoane au încasat necuvenit pensii de la Casa Județeană de Pensii V; si, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal cu referire la art. 254 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal, art. 215 alin. 1,2 Cod penal, art. 25 cu referire la art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 cu referire la art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 26 cu referire la art. 215 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada anilor 2003-2005 luat de la un număr de 20 de persoane suma de 7300 lei, pe care a dat-o inculpatei, determinând-o pe aceasta să elibereze un număr de 21 de adeverințe de vechime în muncă, false, în baza cărora persoanele respective au încasat necuvenit pensie de la Casa Județeană de Pensii
Examinând actele si lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 09.08.2006, organele de politie ale V s-au sesizat din oficiu cu faptul că mai multe persoane de pe raza județului V primesc pensii de la stat, în baza unor documente false, obținute de inculpatul, din care rezultă că persoanele respective ar fi lucrat la., judetul T, deși, în realitate aceștia nu au lucrat niciodată.
Urmare a acestei sesizări s-a procedat la efectuarea unor verificări, s-au ridicat documente și, cu ocazia cercetărilor, s-au stabilit anumite fapte: În data din 21.10.2003 inculpatul s-a deplasat la Primăria com., judetul T, unde a luat legătura cu inculpata - secretarul primăriei, căreia i-a solicitat eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că el a lucrat mai mulți ani la.P Dealu de pe raza acestei comune. Urmare acestei solicitări, inculpata a efectuat verificări la cele două arhive ce le avea în primire de la desființarea CAP-urilor si Dealu si a comunicat acestuia că nu figurează în evidentele respective, si nu îi poate elibera o astfel de adeverință. Inculpatul a insistat determinând-o în final să facă o modificare în "Registrul nr. 1 Dealu" la pozitia nr. 748 unde figura o persoană cu numele de G, în sensul că a tăiat prenumele "G" și a trecut prenumele "", modificând în același timp si normele de lucru existente. Ca urmare a acestei modificări, a eliberat în fals adeverința nr. 1032/21.10.2003, din care rezultă că ar fi lucrat la CAP Dealu în perioada 1974-1982. La aceeași dată, inculpatul a formulat în fals o cerere către Casa Județeană de Pensii T, solicitând eliberarea unei adeverințe cu perioada lucrată la CAP Dealu din comuna, judetul Astfel, în baza adeverinței eliberate de, Casa Județeană de Pensii Tae liberat adeverința nr. 30039/31.10.2003, ce a fost înaintată inculpatului. Inculpatul nu s-a oprit aici si a continuat să o viziteze pe, propunându-i să mai elibereze astfel de adeverințe si pentru alte persoane de pe raza județului V, oferindu-i sume de bani. Aceasta a fost de acord cu propunerea lui si pentru sume relativ modice a mai eliberat adeverințe false si pentru alte persoane, învinuiți în cauză si față de care prin Rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în baza art. 11 pct. 1 lit. b si art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală și aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ. Aceștia sunt:, si.
Pentru învinuiții, și, inculpata a efectuat completări într-un desfășurător de arhivă a CAP, pentru învinuitul a efectuat modificări în arhivă "registrul nr. 1- ", pentru alti zece învinuiți a efectuat adeverințe false, completând la rubrica "poziția", cifre în mod aleatoriu, iar pentru șase învinuiți a lăsat această rubrică necompletată. De asemenea, s-a mai reținut că inculpata elibera adeverințele fale pe baza documentelor de identitate ale persoanelor beneficiare, prezentate de, căruia i le si înmâna în schimbul unor sume de bani primite de la acesta, care îi spunea că banii provin de la solicitanții adeverințelor respective. În această modalitate s-a reținut că în perioada 21.10.2003 - 30.09.2005, la îndemnul inculpatului si în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200-500 lei primite de la acesta, inculpata a eliberat un număr total de 21 adeverințe false în urma cărora un număr de 17 beneficiari ai acestora au obținut în mod ilegal pensii de stat de la.P V în valoare totală de 25.981 lei. În aceeași perioadă, inculpatul a primit de la ceilalți 29 învinuiți, diferite sume de bani din care o parte i-a dat inculpatei și le-a obținut adeverințele false în baza cărora aceștia au primit necuvenit pensie de stat în sumă totală de 25.981 lei.
S-a reținut că, audiați în cursul urmăririi penale cât si pe parcursul cercetării judecătorești inculpații au adoptat o poziție oscilantă, pe de o parte nerecunoscând anumite fapte reținute în sarcina lor, iar pe de altă parte prin descrierea acțiunilor comise recunoscând împrejurări ce circumstanțiau faptele acuzatoare. Astfel, inculpatul, în apărarea sa a învederat că în tinerețe a desfășurat activități pe raza CAP-ului, prestând munci în gospodăria acestuia, motiv pentru care se consideră îndreptățit să i se recunoască această activitate ca o vechime în muncă. Chiar dacă din relatările inculpatului precum și a unor persoane audiate ca martor ar rezulta împrejurări invocate de acesta, din probele adminJ. cu prilejul verificărilor efectuate în registrele de evidentă aflate în custodia primăriei nu a rezultat corectitudinea si legalitatea aspectelor invocate. În ceea ce privește demersurile făcute de inculpat pentru obținerea de adeverințe care să servească la acordarea unor pensii de stat, pentru alte persoane, această situație nu a fost contestată de către acesta.
La rândul său, inculpata, prin depoziția dată, a învederat instanței de fond aspecte care descriu în materialitatea lor faptele reținute ca infracțiuni. De altfel, poziția acesteia a fost sinceră, relatând și mobilul care a determinat-o să procedeze într-o manieră devenită ulterior infracțională. Așa cum rezultă si din depozițiile persoanelor audiate pe parcursul cercetării judecătorești, inculpata nu a cerut sume de bani sau alte bunuri de la acestea, dar acceptat ca după eliberarea adeverințelor să ia de pe birou sume modice lăsate de coinculpat.
Prin urmare, apărarea inculpatei că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 Cod penal, de fals intelectual, prevăzută de art. 289 Cod penal, nu a putut fi primită din rațiuni de ordin juridic dar și probatoriu.
Chiar dacă inculpata s-a prevalat de o adeverință eliberată de Primăria com., prin care se arată că nu avea ca atribuție de serviciu eliberarea de adeverințe privind vechimea în muncă desfășurată în fostele CAP-uri si Dealu, ca urmare a solicitării persoanelor interesate, prima instanță, în raport de probele adminJ. (depoziții inculpată, depoziții martori, actele emise în fals) a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor combătute de apărare.
Atribuțiile inculpatei la Primărie nu erau străine statutului de funcționar public. În calitate de secretar al acestei unități administrativ teritoriale, avea competența de a gestiona legalitatea actelor ce emană cu ocazia desfășurări activității în calitatea deținută. Prin eliberarea adeverințelor în discuție, inculpata a efectuat acte contrar îndatoririlor de serviciu, încălcând atribuții ce intră în competența unui funcționar public. Atestarea unor fapte, împrejurări necorespunzătoare adevărului reprezintă o modalitate de săvârșire a infracțiunii de fals intelectual, cu atât mai mult cu cât rezultă că aceasta a procedat în mod deliberat, la insistentele celuilalt coinculpat, deși nu avea atribuții în acest sens.
Cu privire la infracțiunea de complicitate la uz de fals și complicitate la înșelăciune, participația inculpatei nu a putut fi exclusă. Inculpata, prin însăși declarațiile date, a recunoscut că a eliberat adeverințele, constatând fapte relevante pentru obținerea documentației necesare în vederea încasării unei pensii de stat. Actele oficiale eliberate de inculpată au fost ulterior folosite de martorii audiați în cauză fiind îndeplinită astfel cerința de a "produce o consecință juridică".
Referitor la actele de complicitate ale acesteia, instanța de fond a reținut vinovăția în modalitatea arătată întrucât faptele se circumscriu unei contribuții indirecte mediate la săvârșirea infracțiunilor arătate. Sprijinul acordat de inculpata celuilalt coinculpat cât și persoanelor ce au beneficiat ulterior de pensii de stat s-a materializat atât în eliberarea ilicită a adeverințelor cât și ajutorul dat prin actele eliberate la obținerea unor pensii în alte condiții decât cele legale. Aceste documente au fost depuse la Casa Județeană de Pensii V, instituție prejudiciată prin inducerea sa în eroare ca efect al prezentării ca adevărate a unor fapte ce nu aveau corespondent în realitate. Mijlocul fraudulos folosit de persoanele cercetate a fost oferit de însăși inculpată prin activitatea ilegală desfășurată, de eliberare a unor acte false ce atestau situații nereale.
Situația de fapt, astfel cum a fost reținută, rezultă din: procesul verbal de sesizare din oficiu; dovadă ridicare documente; procese verbale de verificare; adrese emise de Casele Judetene de Pensii V si T; adeverință si extrase false; chitanțe de achitare a prejudiciului; proces verbal de consemnare a efectuării unor acte premergătoare din 09.02.2007 coroborate cu declarațiile martorilor precum si a inculpaților.
În drept, Tribunalul Vranceaa apreciat că faptele inculpatei, care în perioada 21.10.2003 - 30.09.2005, în calitate de secretar al Primăriei com. și la propunerea lui, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a acceptat și primit de la acesta diferite sume de bani pentru a elibera un număr de 21 de adeverințe de vechime în muncă false, ce au fost ulterior depuse la Casa Județeană de Pensii V, de unde s-a încasat pensii necuvenite în valoare totală de 25.981 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 al. 1 Cod penal, fals intelectual, prevăzută de art. 289 al. 1 Cod penal, complicitate la infracțiunea de uz de fals și la infracțiunea de înșelăciune, toate cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
În ceea ce privește pe inculpatul, prima instanță a apreciat că faptele acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: dare de mită, prevăzută de art. 255 Cod penal, uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 1,2 Cod penal, instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 25 cu ref. la art. 289 al. 1 Cod penal, complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 26 Cod penal cu ref. la art. 291 Cod penal, și complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 Cod penal cu ref. la art. 215 al. 1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal reținându-se în fapt că în perioada anilor 2003-2005, luat de la un număr de 20 de persoane suma totală de 7300 lei pe care a dat-o inculpatei determinând-o pe aceasta să elibereze un număr de 21 de adeverințe false în baza cărora persoanele respective au încasat necuvenit pensii de stat.
Nu a putut fi reținută față de inculpat infracțiunea de complicitate la luare de mită, faptă prevăzută de art. 26 cu ref. la art. 254 al. 1 Cod penal întrucât actele materiale săvârșite de acesta sunt distincte în raport de infracțiunea de luare de mită, mituitorul neputând fi complice la această infracțiune, motiv pentru care instanța de fond a procedat la o schimbare de încadrare juridică în condițiile art. 334 Cod procedură penală.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, si anume: gradul de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora, prejudiciul cauzat dar și persoana inculpaților, poziția procesuală a acestora.
Având în vedere persoana inculpaților care nu posedă antecedente penale, fiind pentru prima dată în sfera ilicitului penal, nu au avut conflicte (situație ce rezultă pentru inculpata, din cazierul judiciar, depoziții de martor), starea de sănătate a acestora, vârsta, (inculpatul fiind o persoană la vârsta a III-a) cu un grad de instrucție redus) instanța de fond a apreciat că în favoarea acestora pot fi reținute circumstanțele prev. de art. 74 lit. a, b si c, al. 2 Cod penal cu referire la art. 76 lit. c si e Cod penal, cu consecința aplicării unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.
În cauză s-a făcut aplicarea disp. art. 33 și art. 34 Cod penal.
Totodată, în cauză au fost interzise inculpaților, în condițiile art. 71 Cod penal, drepturile prev. de art. 64 lit. a si b pentru inculpata reținându-se și lit. c, avându-se în vedere că s-a folosit de funcția pe care o exercita pentru săvârșirea infracțiunii.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor, instanța de fond a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora, motiv pentru care, constatând că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 86 ind.1 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe termenul stabilit în limitele art. 86 ind. 2 Cod penal.
S-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpații să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 ind. 3 al. 1 lit. a,b,c si d Cod penal.
De asemenea, s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere.
Totodată s-a stabilit organul de supraveghere, în condițiile art. 86 ind. 3 al. 1 Cod penal.
În condițiile art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului stabilit în condițiile art. 86 ind. 2 Cod penal.
În conformitate cu art. 14 al. 3 lit. a Cod procedură penală si art. 445 Cod procedură penală s-a dispus anularea actelor false.
Întrucât prejudiciul cauzat părții civile Casa Județeană de Pensii Vaf ost acoperit prin restituire, s-a constatat această situație.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, prima instanță a obligat inculpații la cheltuieli judiciare către stat.
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel inculpatul a susținut, în principal, că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a probelor adminJ. în cauză întrucât acestea nu îi dovedesc vinovăția. În subsidiar inculpatul a solicitat reducerea pedepselor, aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării sau reducerea termenului de încercare stabilit de prima instanță ținând seama de circumstanțele sale personale.
În ceea ce o privește pe inculpata, aceasta a invocat următoarele aspecte:
- în cauză nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de "luare de mită" întrucât inculpata nu avea ca atribuție de serviciu eliberarea de adeverințe privind vechimea în muncă a persoanelor care au lucrat la fostele cooperative agricole de producție;
- din probele adminJ. în cauză ar rezulta că inculpata a primit sume de bani și alte mici atenții după ce a eliberat adeverințele în discuție situație în care încadrarea corectă a faptei ar fi aceea prevăzută de art. 256 Cod penal, respectiv infracțiunea de "primire de foloase necuvenite";
- în cauză se impunea achitarea inculpatei pentru complicitate la infracțiunile de "uz de fals" și "înșelăciune" comise de beneficiarii adeverințelor întrucât contribuția sa la comiterea acestor fapte este indirectă și mediată;
- în subsidiar a apreciat că în cauză se poate face aplicarea prevederilor art. 181Cod penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Apelurile declarate în cauză de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente.
Examinând sentința supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată, în primul rând, că situația de fapt a fost în mod corect reținută de instanța de fond pe baza unei complete și judicioase analize a materialului probator administrat în cauză.
De asemenea vinovăția inculpaților a fost justificat reținută iar încadrarea juridică dată faptelor, în cazul inculpatei după aplicarea prevederilor art. 334 Cod procedură penală, a fost corespunzător stabilită.
Cât privește criticile formulate de cei doi inculpați apelanți se constată că acestea sunt neîntemeiate.
1. Astfel, referitor la inculpatul, Curtea reține că din materialul probator administrat în cauză rezultă fără dubiu că acesta a fost cel care a inițiat întreaga activitate infracțională și a pus practic la punct un întreg mecanism de obținere de pensii necuvenite de către mai multe persoane din județul V prin folosirea unor adeverințe false întocmite de către inculpata.
În acest sens sunt declarațiile persoanelor pe numele cărora au fost eliberate adeverințele false din cuprinsul cărora rezultă că inculpatul le-a promis obținerea de pensii de stat solicitând pentru acestea diverse sume de bani. Mai rezultă că inculpatul le cerea acestor persoane copii de pe actele de identitate și le cerea să formuleze cereri adresate către Casa Județeană de Pensii prin care persoanele în cauză solicitau acestei instituții să li se calculeze vechimea în muncă avută la cooperativele agricole de producție de pe raza comunei, județul
Deși persoanele în speță nu lucraseră niciodată pe raza comunei, fiind toate originare din județul V, inculpatul le-a convins că pot obține astfel adeverințe pe care să le folosească la obținerea de pensii în mod ilicit, spunându-le că are cunoștințe la
Ulterior aceste persoane primeau prin poștă extrase ale Casei Județene de Pensii T ce atestau că au lucrat la CAP acte pe care le-au folosit la Casa Județeană de Pensii V obținând astfel în mod justificat diverse sume de bani cu titlu de pensie sau alte beneficii cuvenite pensionarilor( bilete de tratament în cazul numitelor și ).
Aceste depoziții se coroborează cu declarația dată chiar de către inculpatul în cursul urmăririi penale (filele 298 - 299) în care acesta recunoaște modalitatea de operare mai sus arătată și precizează că pentru obținerea adeverințelor privind vechimea la CAP îi dădea inculpatei sume cuprinse între 200 și 400 lei.
Este adevărat că în cursul judecății inculpatul nu și-a menținut această declarație, susținând că a ajutat dezinteresat toate persoanele cărora le-a obținut adeverințe de vechime în muncă, însă revenirea sa nu a fost în vreun fel justificată și este în contradicție vădită cu celelalte probe adminJ. în cauză astfel încât nu poate fi luată în seamă.
Concluzionând Curtea reține că prima instanță a constatat în mod corect vinovăția inculpatului și a dispus în consecință condamnarea sa pentru infracțiunile deduse judecății situație în care primul motiv de apel invocat de acesta, referitor la inexistența unor probe certe privind săvârșirea faptelor, este nefondat și nu poate conduce la admiterea căii de tac promovate.
Tot astfel Curtea apreciază ca nefondate și celelalte critici formulate de inculpatul, referitoare la individualizarea pedepselor aplicate în cauză.
În acest sens se are în vedere că inculpatul nu este la primul impact cu legea penală, suferind mai multe condamnări anterioare pentru infracțiuni de fals și înșelăciune (fișă de cazier judiciar fila 44, dosar urmărire penală) aspect care, coroborat cu amplitudinea activității infracționale desfășurată în prezenta cauză, modalitatea concretă de operare și valoarea ridicată a prejudiciului produs bugetului de stat, ce denotă o periculozitate socială sporită, determină instanța de control judiciar să aprecieze că reducerea pedepselor stabilite de instanța de fond ar conduce la imposibilitatea atingerii funcțiilor preventiv educative ce caracterizează sancțiunile penale.
Este adevărat că inculpatul este o persoană în vârstă (70 de ani) însă acest aspect singular nu poate duce la reducerea sancțiunilor aplicate în cauză și nici la schimbarea modalității de executare ori a termenului de încercare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei câtă vreme celelalte aspecte relevante în cauză cu privire la această chestiune pledează pentru menținerea în întregime a operațiunii de individualizare a sancțiunilor efectuată de prima instanță.
2. În ceea ce privește apelul declarat de inculpata Curtea reține, sub un prim aspect, că motivul vizând inexistența în cauză a infracțiunii de "luare de mită" este neîntemeiat.
Astfel potrivit art. 254 Cod penal constituie infracțiunea de "luare de mită" fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.
Din cuprinsul textului de lege mai sus arătat rezultă că pentru existența infracțiunii de "luare de mită" este necesar ca actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, îndeplinire întârziată sau îndeplinire necorespunzătoare funcționarul pretinde, primește bani sau alte foloase trebuie să facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale acestuia, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu.
Această cerință este îndeplinită cu prisosință în cauză de vreme ce inculpata a întocmit și semnat, alături de primarul comunei, adeverințe ce atestau în fals că persoanele la care se refereau au lucrat în cadrul CAP în diverse perioade iar aceste adeverințe au fost luate în considerare de către o altă instituție de stat, respectiv de către Casa Județeană de Pensii
Fiind vorba despre atestarea unei situații de fapt ce rezulta din evidența aflată în gestiunea primăriei, astfel cum se precizează expres în finalul fiecărei adeverințe dintre cele aflate în discuție, rezultă că inculpata, în calitate de secretar al primăriei avea obligația de a întocmi și elibera doar adeverințe ce erau în concordanță deplină cu actele și registrele aflate în gestiune și că în cazul adeverințelor ce fac obiectul prezentei cauze inculpata a efectuat acte contrare îndatoririlor de serviciu.
Faptul că la dosarul cauzei a fost depusă o adresă semnată de primarul com. (nr. 2010/2007, fila 184 dosar fond) potrivit căreia inculpata nu ar fi avut printre atribuții eliberarea de adeverințe privind vechimea în muncă pentru activitatea desfășurată la fostele cooperative de producție și Dealu nu poate conduce la exonerarea inculpatei de răspundere penală.
Astfel, pe de o parte, se remarcă inconsecvența primarului com., care a semnat în anul 2004 adeverințele privind activitatea la CAP alături de inculpata, pentru ca ulterior să precizeze că aceasta nu trebuia să elibereze astfel de adeverințe iar pe de altă parte, în situația în care inculpata nu avea dreptul să elibereze acte într-un asemenea domeniu cu atât mai mult apare ca evident faptul că activitatea pe care a desfășurat-o a fost una contrară îndatoririlor de serviciu.
Este de subliniat că în speță nu poate fi vorba despre efectuarea unui act care să nu fie privitor la atribuțiile de serviciu ale inculpatei, câtă vreme aceasta avea calitatea de secretar al primăriei și avea printre atribuții întocmirea și semnarea de adeverințe (dovadă că actele în discuție au fost semnate și de primar și au fost avute în vedere de o altă instituție publică) astfel încât în concret întocmirea de către inculpată a adeverințelor în discuție are semnificația unui act de serviciu necorespunzător, contrar atribuțiilor specifice postului ocupat de inculpată, ce îi impuneau să emită adeverințe corespunzătoare realității.
Pentru considerentele mai sus expuse Curtea nu poate primi favorabil critica inculpatei referitoare la faptul că actele efectuate nu ar fi dintre cele privitoare la atribuțiile sale de serviciu și că în cauză ar lipsi astfel unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii de infracțiunii de "luare de mită".
Cât privește susținerea inculpatei apelante de a se considera că activitatea sa constituie eventual infracțiunea de "primire de foloase necuvenite" pe motiv că a primit bani sau alte atenții de la inculpatul după eliberarea adeverințelor Curtea urmează a constata că această apărare nu are corespondent în materialul probator administrat în cauză.
În acest sens se are în vedere declarația dată de inculpatul în cursul urmăririi penale din care rezultă că acesta lua de la fiecare persoană ce solicita adeverință diferite sume de bani din care o parte o folosea la transport iar o altă parte (sume cuprinse între 200 și 400 lei) o dădea inculpatei și că după depunerea cererilor adeverințele erau trimise de inculpata solicitanților prin poștă.
Această declarație se coroborează cu depoziția inculpatei (fila 298 dosar urmărire penală) care precizează că pentru a fi mai convingător atunci când îi cerea să elibereze adeverințe și pentru alte persoane, inculpatul îi dădea sume de bani cuprinse între 200 și 500 lei.
Este adevărat că în cursul judecății inculpata a susținut că după eliberarea adeverințelor inculpatul îi lăsa pe birou diverse sume de bani (fila 108 dosar instanță) însă această susținere nu este confirmată de alte probe și apare ca neconformă cu realitatea în condițiile în care din probe rezultă că adeverințele nu erau eliberate pe loc ci erau întocmite ulterior și trimise beneficiarilor prin poștă.
Cele mai sus expuse demonstrează faptul că inculpata primea sumele de bani de la inculpatul și apoi elibera adeverințele ce aveau un conținut fals situație în care încadrarea corectă a faptei este aceea de "luare de mită" și nu de "primire de foloase necuvenite". De altfel ceea ce este specific acestei din urmă infracțiuni și o deosebește de infracțiunea de "luare de mită" este lipsa oricărei înțelegeri anterioare efectuării actului privind primirea unei sume de bani de către funcționar drept contraserviciu pentru actul efectuat precum și faptul că actul efectuat este unul licit, corespunzător atribuțiilor de serviciu, abia ulterior întocmirii acestuia funcționarul primind bani sau alte foloase necuvenite.
Ori câtă vreme în speță s-a dovedit că sumele de bani au fost promise sau date inculpatei înainte de întocmirea adeverințelor ( inculpatul convingând-o în acest mod pe inculpată să își încalce atribuțiile de serviciu) iar actele efectuate de inculpată au avut un caracter fals, ilicit rezultă cu evidență că solicitarea de reținere a infracțiunii de "primire de foloase necuvenite" în locul celei de "luare de mită" este nefondată și nu poate constitui un motiv de admiterea a apelului promovat de inculpata.
Tot neîntemeiată este solicitarea inculpatei apelante de achitare pentru complicitate la infracțiunile de "uz de fals" și "înșelăciune" comise de beneficiarii adeverințelor întrucât contribuția sa la comiterea acestor fapte ar fi indirectă și mediată.
Astfel inculpata a cunoscut că adeverințele ce conțineau date nereale urmau a fi folosite în fața autorităților și că pe baza acestora persoanele la care se refereau urmau să obțină venituri ilicite prin prezentarea ca adevărate a unor situații nereale (în acest sens fiind atât declarațiile sale cât și ale coinculpatului ), împrejurare în care activitatea sa de emitere a adeverințelor respective a fost apreciată în mod corespunzător de instanța de fond ca fiind acte de complicitate la infracțiunile de "uz de fals" și "înșelăciune".
Cât privește solicitarea inculpatei de achitare prin aplicarea în cauză a prevederilor art. 181Cod penal, Curtea o apreciază ca vădit neîntemeiată dată fiind amplitudinea activității infracționale desfășurate, încălcarea gravă și repetată a atribuțiilor de serviciu contra unor sume consistente de bani precum și prejudiciul important produs bugetului de stat ( chiar în condițiile acoperirii integrale a acestuia) aspecte ce nu pot conferi faptelor comise un caracter neînsemnat, lipsit de importanță pentru a se putea considera că sunt lipsite de gradul de pericol social specific unor infracțiuni.
Concluzionând Curtea constată că motivele de apel invocate de inculpați sunt neîntemeiate și cum nici din oficiu nu au fost decelate motive care să conducă la reformarea sentinței pronunțate de instanța de fond în favoarea inculpaților, având în vedere principiul neagravării situației în propria cale de atac, urmează a respinge ca nefondate apelurile declarate, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală se vor obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații: (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 01.06.1939 în comuna Vrîncioaia, județul V, cu domiciliul în sat, comuna Vrîncioaia, județul V) și (CNP:-, fiica lui și, născută la data de 08.08.1968 în comuna, județul T, cu domiciliul în C,-, - 12, scara B, apartament 14, județul C) împotriva sentinței penale nr.55/08.02.2008 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. penală obligă pe fiecare dintre inculpații apelanți la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul-inculpat și pentru apelanta-inculpată și de la comunicare pentru apelanta-parte vătămată Direcția Județeană de Pensii V, cu sediul în Focșani,- bis, județul
Pronunțată în ședință publică azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
-
Grefier,
- -
Red. M: /18.05.2009
Tehnored. -/ 2 ex./19.05.2009
Fond:
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă
