Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 101/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 101
Ședința publică din data de 10 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena PREȘEDINTELE CURȚII DE APEL
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 174 din data de 23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- ( sentința penală nr. 67 din data de 15.01.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-).
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de libertate, asistat de avocat - apărător ales, fiind prezent și reprezentantul intimatei părți vătămate Obștea.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită să se constate că ambele hotărâri pronunțate în cauză sunt nelegale, întrucât s-a reținut o situație de fapt eronată și o încadrare juridică incorectă iar condamnarea inculpatului este greșită.
Astfel, din materialul probator administrat în cauză rezultă că partea vătămată prin reprezentantul său, inculpatul în baza deciziei nr. 16/2005 a comercializat mai multe cantități de brazi și cetină de brad, unor societăți comerciale, printre care și cele trei din prezenta cauză.
S-a reținut că inculpatul a reținut suma de 4350 lei plătită de către două dintre societăți și ar fi întocmit în fals avize de însoțire a mărfii, deși marfa a fost livrată în realitate către doi martori în calitate de persoane fizice.
Consideră că situația de fapt este eronată pentru următoarele motive: analizând actele de la dosar ce nu au fost combătute rezultă că din decizia nr. 16/2005 partea vătămată a hotărât prețul de comercializare a brazilor de crăciun, fără a impune a plata acestora să fie efectuată către beneficiar într-un anumit termen.
Solicită să se constate că din facturile emise de către partea vătămată a căror anulare nu s-a dispus de către instanță rezultă desfășurarea unor operațiuni comerciale între aceasta și cele trei societăți comerciale în calitate de cumpărătoare. Din chitanțele emise de aceeași parte vătămată rezultă că prețul a fost achitat de acele trei societăți comerciale iar din cuprinsul facturilor rezultă că martorii, și sunt reprezentanții celor trei societăți comerciale, datele de identificare ale acestora apărând rubrica "numele delegatului" și semnătura de primire.
Consideră că atâta timp cât facturile trimise și acceptate la plată de cele trei societăți, nu au fost contestate și nici anulate de instanță ca fiind false, veridicitatea acestora fiind confirmată prin plățile efectuate, precum și adresele emise de aceste societăți pe care le-a depus în recurs, anularea avizelor de însoțire a mărfii întocmite în baza acestor facturi pe motiv că ar fi fost false, apare ca fiind nelegale.
Solicită să se constate că este certă contradicția ce rezultă din declarațiile martorilor, reprezentanți ai celor trei societăți comerciale și atitudinea acestora, este clar că declarația acestor martori ca și declarația inițială a inculpatului au fost conduse de către organul de cercetare penală.
Rezultă de altfel, din declarațiile consemnate că inculpatul nu și-a însușit nici un fel de sumă de bani de la SC SRL, SC SRL ori de la reprezentanța acestor societăți, situație față de care nici una dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunii de gestiune frauduloasă nu se regăsesc în activitățile ce se susțin că au fost desfășurate de către inculpat.
Pe de altă parte nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi avut ca și atribuții - aceea de casier - de a primi și păstra sume de bani în numele părții vătămate și nu s-a făcut nici dovada că acesta și-ar fi însușit bunurile părții vătămate, fiind evident că acestea au fost redate beneficiarului, și nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi folosit sau traficat în folosul său aceste bunuri.
Susține că prin plățile făcute către partea vătămată, de către societățile cumpărătoare, se confirmă desfășurarea operațiunilor comerciale între acestea, respectiv că mărfurile menționate în avizele de expediție au ajuns în posesia cumpărătorilor și nu a altor persoane.
Consideră față de această situație că instanța de fond ca și aceea de apel, trebuiau să constate că faptele inculpatului care a comercializat ca reprezentant al părții vătămate, mărfuri ce au fost achitate cu întârziere de către beneficiari, și de a întocmi avize de expediție în baza facturilor emise, nu pot constitui infracțiuni de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Chiar în situația în care s-ar fi reținut că faptele inculpatului ar fi creat un prejudiciu părții vătămate, întrucât nu s-a dovedit însușirea vreunei sume de bani, fapta sa ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 214 al. 1 Cod penal, pentru care acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a părții vătămate și nu din oficiu, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față.
În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, chiar în situația în care instanța a menținut caracterul nereal al mențiunilor din cuprinsul avizului de însoțire al mărfii, consideră că aceasta trebuia să dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a ref. al art. 10 /b Cod procedură penală, întrucât, în mod evident, faptei, în modalitatea reținută, îi lipsește gradul de pericol social al infracțiunii, devenind aplicabile dispozițiile art. 181Cod penal.
Solicită să se constate că inculpatul nu a obținut nici un folos material ca urmare a întocmirii acestor înscrisuri, fiind inechitabil ca martorii despre care se susține că au folosit efectiv acești brazi și care l-au instigat pe inculpat la întocmirea acestor acte, au primit sancțiuni administrative - art. 181Cod penal - încă din faza de urmărire penală, iar inculpatul a fost condamnat pentru o faptă similară.
Solicită admiterea recursului iar în rejudecare să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare, întrucât nu s-a făcut dovada însușirii de către inculpat a vreunei sume de bani, în infracțiunea de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 al. 1 Cod penal, cu încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b în referire la art. 10 lit. f Cod procedură penală, pentru lipsa plângerii prealabile a părții vătămate în termen legal.
În ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, se apreciază că soluția corectă ar fi aceea a achitării în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. b1Cod procedură penală.
Reprezentantul intimatei părți vătămate susține că a recuperat sumele de bani de la agenții economici care au primit brazii și cetina. Mai susține că inculpatul nu avea obligația de a încasa bani și nici nu a încasat, altfel s-ar fi luat măsuri administrative.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că recursul inculpatului urmează a fi respins față de motivele invocate de acesta admis, arătând că în cauză individualizarea pedepsei accesorii, chiar dacă s-a dat cu suspendare, conform art. 71 alin. 1 Cod penal, instanța era obligată să individualizeze drepturile care fac parte din pedeapsa accesorie, să indice care dintre ele urmează a fi, însă față de concluziile pe care înțelege să le invoce, apreciază că acesta urmează a fi aplicate inculpatului și suspendate în același timp, odată cu suspendarea pedepsei principale.
Instanța s-a limitat la a indica 81 - 82 Cod penal, subînțelegându-se că s-ar pune problema aplicării art. 64 lit. a,b,c.
Consideră că instanța trebuie să facă aceste precizări, în sensul de a face aplicarea art. 64 lit. a teza II, lit. b și c și să urmeze calea pedepsei principale.
Apărătorul ales al recurentului inculpat față de aspectul invocat de procuror solicită a fi avut în vedere doar în situația în care se va respinge recursul inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public susține că referitor la celelalte motive, solicită a se avea în vedere că în rechizitoriul parchetului sunt descrise trei acte materiale și invocă mijloacele de probă care atestă culpa inculpatului.
Legat de primul act din data de 16.12.2005 invocă declarația martorului ce a fost confirmată în instanță, motiv pentru care adresa trimisă de SC SRL este în contradicție cu ceea ce reprezentantul legal al acestei societăți a susținut în fața instanței de judecată.
Consideră că s-a dovedit că inculpatul și-a însușit contravaloarea încasată în luna decembrie, iar ulterior plata făcută este lipsită de relevanță, câtă vreme societatea la care lucra inculpatul, nu a avut cunoștință despre faptul că a încasat acești bani și a somat societatea respectivă la data de 30.06.2006 pentru plată.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut în mod constant că avea atribuții de gestiune.
Legat de al doilea act material, din data de 17.12.2005, arată că inculpatul a livrat brazi de crăciun și cetină de brad în valoare de 2000 lei.
Invocă declarațiile martorului, avizele de însoțire în care acesta apare ca delegat, sesizarea părții vătămate, somația din 16.12.2006 la un an de zile.
Având în vedere intervalul de timp în care martorul susține că a plătit contravaloarea bunurilor și data la care societatea parte vătămată a făcut somația către SC SRL, consideră că s-a făcut dovada însușirii sumei de bani imputată inculpatului sub forma unui act material de delapidare.
Se mai invocă declarația martorului - contabil și asociat la SC SRL în sensul că societatea nu a achiziționat pomi de crăciun.
În legătură că al treilea act material, invocă declarația martorului care confirmă întocmirea în fals a avizelor de însoțire.
În concluzie, apreciază că vinovăția inculpatului a fost dovedită pentru ambele infracțiuni și solicită admiterea recursului față de motivul suplimentar invocat din oficiu conform art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, fiind vorba despre individualizarea pedepsei accesorii.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat, care regretă cele întâmplate și susține că a dat declarații la urmărirea penală la dictarea organelor de urmărire penală și solicită admiterea recursului.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.67/15.01.2008 pronunțată de Judecătoria Focșanis -a respins cererea pentru schimbarea încadrării juridice a faptei și în baza art.2151al.1 cod penal cu art.41 al.2 cod penal și art.74, 76 cod penal a fost condamnat inculpatul la 8 luni închisoare.
În baza art.334 cod procedură penală s-a admis cererea de schimbare încadrării juridice în art.290 al.1 cod penal cu art.41 al.2 cod penal și art.74, 76 cod penal și a fost condamnat inculpatul pentru această faptă la 2 luni închisoare.
În baza art. 33, 34 cod penal s-a stabilit ca inculpatul să execute 8 luni închisoare în condițiile art.81, 82 cod penal și s-a constatat recuperat prejudiciul.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că inculpatul în calitatea sa de pădurar la Ocolul Silvic Năruja în 16 și respectiv 17.12.2005 a vândut brazi și cetina din pădurea Obștii lui, și în valoare de 4350 lei pe care și-a însușit-o și totodată a întocmit în fals avize de însoțire a mărfii în 17.12.2005 pe numele SC SRL și SC SRL 2002 Nereju deși beneficiarii vânzării au fost și.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul care a susținut că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate de către apelant cât și din oficiu s-a constatat de către instanța de apel că prima instanță a reținut corect situația de fapt iar încadrarea juridică este cea legală.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că inculpatul a vândut în 16 și 17.12.2005 brăduți și cetină în valoare de 46 milioane lei, banii fiind înmânați inculpatului care le-a întocmit în fals avize de însoțire a mărfii pe numele societății comerciale SC SRL și SC SRL 2002 Nereju.
S-a mai reținut că rechizitoriul nr.2284/P/2006 a fost confirmat prin adresa din 27.10.2006 depusă la fila 2 dosar instanța de fond.
S-a apreciat că prima instanță a procedat corect la respingerea schimbării încadrării juridice din 2151al.1 cod penal cu art.41 al.2 cod penal în art-.214 cu art.41 al.2 cod penal întrucât din fișa postului inculpatului rezultă că acesta are atribuții de gestionare, pază și exploatare a pădurilor din cantonul său, fapt ce rezultă și din pct. 6 lit. e din fișă potrivit căruia,pădurarul execută paza pădurilor și a celorlalte bunuri primite în gestiune și stabilește pagubele produse în raza teritorială a cantonului silvic".
Tot corect a procedat instanța la reținerea săvârșirii infracțiunii de fals înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 al.1 cod penal cu art. 41 al.2 cod penal și nu de fals intelectual prev. de art.289 al.1 cod penal deoarece avizele de expediție nu intră în categoria înscrisurilor oficiale în sensul disp.art.150 al.2 cod penal.
Față de aceste considerente, Tribunalul Vrancea prin decizia penală nr. 174/2008 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în termen legal inculpatul care apreciază hotărârile recurate ca fiind nelegale și netemeinice din următoarele considerente:
a) Situația de fapt reținută este eronată, precum și în mod greșit s-a dispus condamnarea inculpatului. Astfel, din actele depuse la dosar rezultă că prețul a fost achitat de cele două societăți comerciale și în condițiile în care facturile emise au fost acceptate la plată și nu au fost contestate de societățile în cauză înseamnă că ele nu sunt false și de asemenea, plata a fost făcută către Obștea de către societățile cumpărătoare și pe cale de consecință, nu s-au săvârșit infracțiunile deduse judecății, nefăcându-se dovada că inculpatul și-ar fi însușit banii rezultați din vânzarea brazilor.
Solicită achitarea sa în baza disp. art. 10 lit. f Cod procedură penală prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare în infracțiunea de gestiune frauduloasă, deoarece nu există plângerea penală prealabilă a persoanei vătămate iar în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, solicită achitarea sa în baza disp. art. 10 lit. a Cod procedură penală deoarece înscrisurile nu au fost falsificate sau b1Cod procedură penală, fapta inculpatului neavând gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limita prevăzută de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanțele pe baza probelor administrate în cauză au constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și au dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Astfel din probele administrate în cauză rezultă că prin decizia nr. 16/2005 a Obștii s-a hotărât prețul de comercializare a pomilor de crăciun, stabilindu-se ca de această activitate de vânzare cumpărare a brazilor să se ocupe inculpatul. Mai precis, el vindea și el lua banii rezultați din vânzarea brazilor pe care avea obligația să-i predea la casieria obștei.
În consecință, inculpatul a săvârșit infracțiunea de delapidare fiind gestionar de fapt al brazilor.
Faptul că a săvârșit infracțiunea de delapidare rezultă și din fișa postului inculpatului, din care rezultă că acestea avea atribuții de gestionare, pază și exploatare a pădurilor din cantonul său.
Din probele administrate în cauză și anume declarațiile martorilor, este dovedit faptul că inculpatul a vândut în 16 și 17.12.2005 brăduți și cetini în valoare de 46.000 lei banii fiind înmânați inculpatului care le-a întocmit în fals avizul de însoțire al mărfii pe numele SC SRL și SC SRL 2002 Nereju, pentru ca martorii care au cumpărat brăduții să nu aibă probleme la comercializarea acestora, deoarece erau persoane particulare, iar comercializarea trebuia făcută printr-o societate comercială.
În raport de probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și pe timpul cercetării judecătorești, în mod judicios instanțele au reținut următoarea situație de fapt:
La data de 16.12.2005 inculpatul, pădurar în cadrul Năruja, cu atribuții pe linie de gestionare, pază, exploatare a fondului forestier a Obstii, a livrat din fondul forestier a acestuia, către SC SRL adminsitrată de un număr de 135 pomi de crăciun în valoare de 2350 lei RON pentru care a întocmit avizul de însoțire seria - nr. - din 16.12.2005. Suma a fost achitată inculpatului de către, ce nu a fost depusă la casieria Obștei.
S-a mai reținut că la data de 17.12.2005 inculpatul a livrat fondului forestier al părții vătămate un număr de 130 pomi de crăciun și 200 Kg cetină de brad numitului în valoare de 2000 lei Ron.
Întrucât intenționa să comercializeze pomii de crăciun și cetina de brad, știind că nu are voie ca persoană fizică să facă acest lucru, inculpatul i-a întocmit în fals două avize de însoțire, seria - nr. - și - nr. - din data de 17.12.2005 pe numele SC SRL și în baza acestora în calitate de delegat a transportat marfa cu autoturismul, înmatriculat sub nr. - la B, pentru comercializare.
Numitul a achitat inculpatului suma de 2000 lei RON care nu a depus-o la casierie.
S-a reținut că la data de 17.12.2005 inculpatul a livrat din fondul forestier al părții vătămate cantitatea de 240 pomi de crăciun către numitul, în valoare de 3600 lei RON și întrucât acesta din urmă intenționa să-i comercializeze, inculpatul a întocmit în fals avizul de însoțire al mărfii pe numele SC 2002 SRL Nereju. În baza acestui document numitul în calitate de delegat al societății a transportat marfa cu autoturismul - la B, unde a comercializat-
S-a reținut că a achitat suma de 3600 lei RON inculpatului, depunând-o la casieria Obștei cu chitanța nr. -/23.12.2005.
S-a constatat că avizele de însoțire a mărfii au fost semnate de - în calitate de președinte al Obștei, acesta precizând că inculpatul putea să vândă pomi de crăciun numai către societatea comercială iar semnătura de pe avizul nr. -/17.12.2005 nu-i aparține și nu are nici o cunoștință în legătură cu faptele comise de inculpat. S-a mai arătat că societățile comerciale pentru care s-au emis avizele de însoțire în fals nu au achitat către partea vătămată contravaloarea mărfii înscrise în acestea.
În consecință, emițând avize de însoțire a mărfii în care s-au consemnat date ce nu erau conforme cu realitatea, inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Inculpatul a consemnat în fals că a vândut brăduți unor societăți comerciale dar în realitate aceștia au fost comercializați către persoane fizice.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul a primit bani dar aceștia nu s-au regăsit în contabilitatea obștii. Din declarația martorului administrator la SC Prood 2002 Nereju (fila 99 dosar dosar ) rezultă că nu îl cunoaște pe numitul care figurează în avizul de însoțire al mărfii ca delegat, acesta neavând nici o calitate în societatea pe care o administrează, și nici nu l-a împuternicit pe acesta să achiziționeze brazi de crăciun în numele societății.
Față de aceste probe, coroborate cu declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală în care a recunoscut că a întocmit în fals avizele de însoțire și și-a însușit suma de 4350 lei, sumă încasată de la și pentru marfa livrată, Curtea constată că atât încadrarea juridică a faptelor este corectă, respectiv delapidare ( fiind gestionar de fapt) cât și fals în înscrisuri sub semnătură privată (întocmind avizele de însoțire a mărfii cu date ce nu corespundeau adevărului) situație în care urmează a se respinge motivele de recurs referitoare la greșita încadrare juridică a faptei, precum și la cererea de achitare în baza disp. art. 10 lit. f pentru infracțiunea de delapidare, respectiv lit. pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În aceste condiții, apărările făcute în recurs de către inculpat care a depus înscrisuri din care ar rezulta că societățile SC SRL, SC 2002 SRL Nereju ar fi achitat la casieria Obștii prețul rezultat din facturile eliberate de către inculpat cu ocazia achiziționării de pomi de crăciun, sunt "pro cauza" având rolul de a se încerca exonerarea de răspundere penală a inculpatului, ele necoroborându-se cu nici o probă administrată în cauză.
Astfel, în condițiile în care administratorul unic al firmei SC SRL a declarat în faza de urmărire penală că nu a cumpărat și nici nu a înregistrat în evidența societății facturi și avize de însoțire a mărfii privind comercializarea brazilor de crăciun de la Obștea, situație confirmată de martorii audiați în cauză, respectiv care confirmă că a luat brazii pentru a-i valorifica în interes propriu, actele depuse la dosarul cauzei, în apărare de către inculpat, nu pot fi luate în considerare, aceeași situație fiind și pentru înscrisurile eliberate de către SC SRL, unde din declarația numitului rezultă aceeași situație de fapt în sensul că acesta a luat brazii pentru a-i valorifica în interes propriu iar avizul de însoțire al mărfii emis de către inculpat pentru însoțirea acestei mărfi a fost fictiv, având scopul de a dovedi autorităților că brazii au fost comercializați nu de către o persoană particulară ci de către o societate comercială în scopul revânzării lor.
În raport de gradul de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpatului, respectiv însușirea unei sume relativ mare de bani, coroborată și cu numărul de acte materiale reținute în sarcina inculpatului, pedepsele aplicate au fost date cu respectarea criteriilor de individualizare prev. de art. 72 Cod penal,urmând a fi menținute.
În consecință, hotărârile fiind legale și temeinice, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și art. 192 al. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 10.11.1962 în comuna, județul V, CNP: -, domiciliat în comuna Năruja, județul V) împotriva deciziei penale nr. 174 din data de 23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- ( sentința penală nr. 67 din data de 15.01.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-).
Casează în parte decizia penală nr. 174/2008 a Tribunalului Vrancea și sentința penală nr. 67/2008 a Judecătoriei Focșani și în rejudecare:
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b și c Cod penal pe durata executării pedepsei, ce o suspendă pe durata termenului de încercare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 16.02.2009
Tehn. 16.09.2009
Apel: -
Fond:
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Ion Avram
