Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 105/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.105
Ședința publică din 09 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul - revizuent, împotriva sentinței penale nr.89/P/2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul - revizuent asistat de apărător, avocat, în substituire pentru avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului - revizuent arată că acesta își menține apelul formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul apelantului - revizuent, av., arată că motivele din cererea de revizuire nu se încadrează în cele prevăzute de lege. Precizează că acele acte medicale nu au fost depuse la dosar, maiorul nu a fost condamnat definitiv pentru o faptă în legătură cu cele arătate de revizuent. Față de aceste aspecte lasă soluția la aprecierea instanței. Solicită plata onorariului pentru apărător din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu există probe și date care să ateste împrejurările arătate de revizuent. Pune concluzii de respingere a apelului.
Având ultimul cuvânt, apelantul - revizuent arată că nu este vinovat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.89/P din 05.06.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire a sentinței penale nr.28/P din data de 30.06.1986, pronunțată de Tribunalul Neamț, cerere formulată de revizuientul.
S-a constatat că revizuientul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat revizuientul la plata sumei de 20 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea nr- înregistrată la Tribunalul Neamț petentul a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr.28 din data de 30.06.1986 a Tribunalului Neamț, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art.223 alin.2 Cod penal.
În motivarea cererii revizuientul arată că ancheta penală s-a desfășurat în condiții de nelegalitate de un anume de miliție, care pentru a-și rezolva dosarele obținea declarații de la persoanele anchetate folosind violența fizică extremă. Urmare a acestor violențe trei dintre coinculpați, și au decedat în cursul anchetei. Recunoașterea făcută sub presiune și violență nu poate dovedi vinovăția sa care dealtfel a fost străin de faptele imputate, neavând niciodată atribuții de gestiune, nu a avut avantaje materiale, nu a avut legături cu nicio persoană dintre cei care gestionau produsele unității.
În susținerea cererii revizuientul invocă actele medico-legale care atestă condițiile și cauzele în care au decedat cei trei coinculpați și dosarul de trecere în rezervă a persoanei care l-a anchetat.
Cererea de revizuire a fost depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, care și-a exprimat punctul de vedere în referatul 11/III-6/2008 în sensul respingerii cererii de revizuire ca neîntemeiată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În raport de dispozițiile art.403 alin.1 Cod procedură penală instanța, față de solicitarea revizuientului a dispus prin adresă relații de la Spitalul Județean N cu privire la actele medicale constatatoare a decesului celor trei coinculpați însă această instituție a arătat în răspunsul său că nu deține actele medicale din perioada solicitată și că doar actele de constatare a deceselor se mai găsesc la serviciul de stare civilă.
În lipsa rapoartelor medicale care să conțină date privind cauzele amănunțite ale decesului este imposibil de verificat susținerea revizuientului.
Prezenta cerere de revizuire invocă faptul că nu s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și faptul că persoana care a efectuat actele de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza.
Aceste două motive sunt prevăzute de art.394 lit.a și d Cod procedură penală.
În legătură cu primul motiv nu există probe strânse în cursul cercetării efectuate de procuror în faza preliminară și nici date suficiente care să ateste existența împrejurării invocată de revizuient în sprijinul admiterii în principiu.
Deasemeni nici în fața instanței nu s-au produs probe noi ori cele solicitate din oficiu nu s-au putut administra în mod obiectiv, probe care să justifice admiterea în principiu.
Referitor la al doilea motiv trebuie precizat că noțiunea de "comitere a unei infracțiuni în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere" înseamnă existența unei hotărâri de condamnare care să fi stabilit fără echivoc existența infracțiunii, autorul și vinovăția acestuia. În speță revizuientul invocă existența infracțiunii, însă nu a putut să facă dovada existenței unei condamnări în acest sens a persoanei care l-a anchetat.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, revizuientul a declarat apel.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar în susținerile orale făcute și prin apărătorul desemnat din oficiu a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Prin sentința penală nr.28/P din data de 30.iunie.1986, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.921/R/1984, s-a dispus condamnarea a 37 de persoane pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care și a infracțiunii de delapidare cu consecințe grave, prevăzută de art.223 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Printre cei condamnați prin această sentință a fost și revizuientul, căruia i s-a aplicat pedeapsa principală de 6 (șase) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de complicitate la delapidare, prevăzută de art.223 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut, în esență, că în perioada 1979-1981 inculpații, gestionar de produse petroliere albe (benzină), -, gestionar de produse petroliere negre (motorină, petrol, combustibili) și G, gestionar la uleiuri, toți din cadrul Depozitului aparținând de "" N, și-au creat plusuri în gestiune, totalizând 2.704.795 lei (preț la data comiterii faptelor), pe care le-au valorificat prin intermediul coinculpaților gestionar la stațiile "" din cadrul județului, unde erau transportate de alți inculpați, conducători de autocisterne, care deserveau unitatea, printre care și ajutat la crearea plusurilor în gestiune și la valorificarea lor fiind și inculpatul, care îndeplinea funcția de primitor-distribuitor.
Prin decizia penală nr.324 din data de 17.februarie.1987, pronunțată de Tribunalul Suprem, au fost respinse recursurile declarate de inculpați, printre care și recursul declarat de inculpatul, hotărârea rămânând definitivă.
Revizuirea, este o cale extraordinară de atac, fiind o cale de retractare a unei hotărâri definitive pe temeiul unor împrejurări necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt, nu și a greșelilor în aplicarea legii; numai în măsura în care erorile de fapt au determinat o aplicare greșită a legii pot fi înlăturate și acestea.
Eroarea în stabilirea situației de fapt trebuie să rezulte din împrejurări necunoscute instanței care a soluționat cauza.
În conformitate cu dispozițiile art.394 Cod procedură penală, revizuirea poate fi solicitată doar pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text, acestea fiind următoarele:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Apelantul-revizuient a solicitat revizuirea sus-menționatei sentințe penale, invocând că recunoașterea săvârșirii infracțiunii în cursul urmăririi penale a fost obținută prin violențe fizice extreme exercitate de maiorul, care era cunoscut pentru comportamentul său violent.
Din examinarea motivelor de revizuire invocate de apelantul-revizuient, se deduce că acesta ar fi invocat cazurile de revizuire prevăzute de art.394 alin.1 lit.a și d Cod procedură penală, respectiv "a)s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei b) un membru al completului de judecată, procurorul oripersoana care a efectuat acte de cercetare penalăa comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere."
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță pentru a fi incident cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, trebuie, printre altele, îndeplinite următoarele condiții:
să se fi descoperit fapte sau împrejurări de fapt noi, deci care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, în cazul nostru de condamnare a apelantului-revizuient.
Faptele sau împrejurările de fapt noi semnifică elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii.
Constituie fapte sau împrejurări orice întâmplare, situație, stare, care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare.
Pentru a fi incident acest caz de revizuire este necesar ca să fie noi faptele sau împrejurările invocate sau faptele probatorii și mijloacele de probă prin care acestea pot fi administrate în cauză.
Nu pot fi considerate probe noi, în sensul cerut de lege mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate (bunăoară, propunerea unor martori noi, care ar cunoaște un fapt discutat în fața instanțelor care au soluționat cauza de condamnare a revizuientului.
Nu poate fi admisă o cerere de revizuire bazată pe dispozițiile art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, dacă împrejurările de fapt invocate ca fiind noi, pe care apelantul-revizuient tinde să o dovedească prin alte probatorii, a fost cunoscută de instanțele de fond, de apel și recurs.
Într-o atare situație, este vorba de un mijloc de probă nou, în completarea dovezilor deja administrate, ori prin revizuire, cale extraordinară de atac, nu este admisibil să se continue judecat prin prelungirea administrării unor mijloace de probă pentru dovedirea unor împrejurări de fapt cunoscute de instanțele care au judecat cauza, în fond, în apel și în recurs.
Nu este posibil ca pe calea revizuirii să se procedeze la o nouă judecată a cauzei, sentință de condamnare intrând în puterea lucrului judecat.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.d Cod procedură penală, potrivit teoriei și practicii judiciare pentru a fi incident acest caz de revizuire se impune ca subiecții oficiali menționați în text să fi comis o infracțiune în legătură cu cercetarea sau judecarea cauzei a cărei revizuire se cere, în speța dedusă judecății ofițerul de poliție care a efectuat urmărirea penală.
Infracțiunea comisă de unul dintre subiecții oficiali enumerați în art.394 alin.1 lit.d Cod procedură penală, trebuie să se fi produs în exercițiul sau în legătură cu exercițiul atribuțiilor funcționale pe care subiectul respectiv le-a avut în desfășurarea procesului penal, adică, abuz în serviciu, represiune nedreaptă, arestare nelegală și cercetare abuzivă, supunere la rele tratamente, etc.
Dovada existenței faptelor penale săvârșite de subiecții oficiali trebuie să rezulte din constatările făcute de organele judiciare penale (ordonanțele procurorului sau hotărârile penale ale instanțelor judecătorești, din care să rezulte că autorii acestor fapte penale au fost trași la răspundere penală.
Ordonanțele procurorului sau hotărârile penale ale instanțelor judecătorești, pot face dovada dacă prin ele se constată existența faptelor și vinovăția făptuitorilor, chiar dacă, eventual, au survenit cauze care au împiedicat trimiterea în judecată sau condamnarea celor vinovați.
În cauza dedusă judecății nu există nici o dovadă în sensul celor mai sus arătate.
Apoi, trebuie observat că, chiar și în condițiile în care apelantul-revizuientul ar fi fost constrâns în cursul urmăririi penale să recunoască săvârșirea infracțiuni, potrivit dispozițiilor procedurale, probele efectuate în cursul urmăririi penale au fost administrate în mod nemijlocit de instanța de judecată.
Din examinarea hotărârii a cărei revizuire se cere și a actelor și lucrărilor acestui dosar, rezultând că hotărârea de condamnarea s-a fundamentat nu doar de recunoașterea inculpatului din cursul urmării penale, recunoaștere asupra căreia a revenit la judecarea cauzei la prima instanță și în fața instanței supreme cu ocazia judecării recursului.
Pentru toate aceste considerente, n temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-revizuient .
În baza art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului justiției a onorariului avocat oficiu.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat apelantul-revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE
În temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-revizuient împotriva sentinței penale nr.89/P din 05.06.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dispune plata sumei de 40 lei din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, reprezentând onorariu avocat oficiu.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 60 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat în care s-a inclus și onorariu avocat oficiu.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- - -
Red. sent.
Red.dec.
12.09/12.09.2008
Ex.2
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Valerica Niculina Grosu