Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 232/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2493/2008)
DECIZIA PENALĂ NR. 232/
Ședința publică de la data de 11 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe Lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol, pronunțarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, și partea civilă, împotriva sentinței penale nr.78 din data de 14 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B și a deciziei penale nr. 438/A din data de 20 iunie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 04 februarie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 11 februarie 2009, când a dat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.78 din 4 februarie 2008, Judecătoria Sectorului 3 Bar espins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpata (fostă ) a fost trimisă în judecată, vizând reținerea incidenței art.41 al.2 Cod penal.
În baza art.11 al.1 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 al.1 lit.d Cod procedură penală a fost achitată inculpata (fostă ) pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de art.215 al.1 Cod penal.
Conform art.14 și 346 al.2 Cod procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă a părții vătămate SC SRL.
S-a reținut că prin rechizitoriul nr.8642/P/2004 din 05.07.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bad ispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei (fostă ) pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art.215/1 al.1 Cod penal, motivându-se că în perioada iunie 2003 - august 2004, în timp ce lucra ca operator de schimb valutar la SC SRL - punctul de lucru din-, sector 1, prin efectuarea de operațiuni fictive de vânzare-cumpărare de valută și prin modificarea sumelor totale din unele registre de casă, a creat plusuri în gestiune în valoare totală de 902.487.750 ROL, pe care și le-a însușit.
Motivându-și soluția de achitare în raport de probatoriile administrate (audierea inculpaților, a unui număr de 5 martori și a expertului, raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, un mare număr de documente financiar-contabile, alte înscrisuri), instanța a stabilit în esență că:
- nu se poate reține săvârșirea de către inculpată a vreunei activități de modificare a documentelor întocmite în desfășurarea activității sale după efectuarea (tipărirea) operațiunilor de schimb valutar și în baza operațiunilor efectuate (tipărite), nu numai că inculpata a negat în mod constant efectuarea de modificări în documentele pe care le-a întocmit, dar aceste apărări au fost verificate de către organele de urmărire penală, care prin Ordonanța nr.1748/D/P/2005 din 13.03.2007 a DIICOT - Biroul Teritorial București au dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art.48 și art.49 din Legea nr.161/2003;
- inculpata nu a avut nici o contribuție la conceperea, implementarea și aplicarea programului informatic utilizat în cadrul casei de schimb valutar;
- nu s-a putut stabili, nici de către expertiza efectuată pe parcursul urmăririi penale, că documentele ce au fost întocmite, semnate și predate sunt toate sau aceleași cu cele care au fost listate de arhiva electronică a societății și nici nu s-a dovedit că aceste documente nu au fost predate de inculpată societății;
- există contradicții numeroase și evidente între concluziile expertizei, care se referă la crearea unor plusuri în gestiune în cuantum total de 387.961.920 ROL și documentele în baza cărora a fost efectuată.
Instanța a concluzionat că, dând eficiență și principiului "in dubio pro reo", nu se pot reține elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, deoarece nu rezultă că inculpata și-ar fi creat efectiv plusuri în gestiune, nu rezultă și nu se poate stabili (datorită caracterului incomplet al documentelor) dacă ele au existat într-adevăr, dacă și de cine ar fi fost însușite.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B și partea civilă SC SRL, susținând în esență că:
- în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată, dovezile administrate fiind suficiente pentru a se dispune condamnarea;
- prejudiciul creat de inculpată este de 30.248,77 RON, actualizat cu indicele de inflație, și el urmează a fi acoperit de către inculpată.
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II- Penală, prin decizia penală nr.438/A din 20 iunie 2008, respins apelurile ca nefondate, cu o motivare bazată pe aceleași elemente ca și instanța de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și partea civilă.
În recursul formulat de Parchet, întemeiat pe prevederile art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, s-a arătat în esență că:
- hotărârile sunt nelegale și netemeinice, achitarea inculpatei pentru infracțiunea de delapidare fiind greșită și în dezacord cu probatoriile administrate;
- există numeroase exemple punctuale de modificare, de către inculpată, a cursului de schimb pe bonurile emise, cu consecința creării de plusuri în gestiune;
- existența infracțiunii de delapidare nu are nici o legătură cu soluțiile de neîncepere a urmăririi penale dispuse prin ordonanța DIICOT, deoarece plusurile în gestiune nu s-au creat prin accesarea fără drept a sistemului informatic iar acesta nu putea fi modificat prin introducerea, schimbarea sau ștergerea de date informatice;
- concluziile raportului de expertiză - obiectivul nr.4 și ale suplimentului sunt în sensul că în perioada iunie 2003 - august 2004, la punctul de lucru unde funcționa inculpata s-au creat plusuri în gestiune în valoare totală de 902.487.750 lei, modalitatea folosită fiind aceea de modificare manuală a cursului de schimb la unele buletine de schimb și implicit la borderourile emise de casa de marcat, prin operațiuni efectuate în numele unor persoane fictive.
Partea civilă și-a motivat recursul în sensul acelorași dispoziții legale, susținând că achitarea inculpatei este greșită și solicitând obligarea ei la plata unor despăgubiri de 90.248,77 RON, actualizată cu indicele de inflație.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond, confirmată de către tribunal prin menținerea soluției, a efectuat în mod cert o cercetare judecătorească incompletă și a dat o eficiență maximă regulii "in dubio pro reo", fără aoc orela în suficientă măsură cu principii de bază ale procesului penal cum sunt aflarea adevărului și rolul activ al organelor judiciare (art.3 și 4 Cod procedură penală). Relevanta sub acest aspect este, intre altele, împrejurarea ca deși au sesizat si au motivat in sensul unor deficiente si contradicții existente in cuprinsul expertizei financiar-contabile efectuate pe parcursul urmăririi penale, instanțele nu au dispus completarea probatoriului cu înscrisuri relevante pentru cercetarea judecătoreasca si s-au limitat doar la audierea expertei. O astfel de soluție este cu atât mai criticabila cu cat inculpata a învederat aspecte ce puteau fi verificate.
Așadar, fără a putea stabili, datorită împrejurărilor cauzei, că s-a comis o eroare gravă de fapt, Curtea va reține caracterul incomplet al probatoriilor administrate și al cercetării judecătorești, ceea ce impune completarea acestora.
De altfel, soluția de achitare și motivarea acesteia sunt într-o importantă măsură contradictorii.
Instanțele au arătat că nu se poate stabili că inculpata ar fi săvârșit fapta de delapidare. În consecință, achitarea ar fi trebuit dispusă în temeiul art.10 lit.a Cod procedură penală (fapta nu există) sau, eventual art.10 lit.c Cod procedură penală (fapta nu a fost săvârșită de către inculpată). Cu toate acestea, achitarea s-a dispus în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, ceea ce presupune că fapta există, a fost săvârșită de inculpată, dar îi lipsește unul din elementele constituite ale infracțiunii.
În consecință, cum împotriva intimatei inculpate nu s-a pronunțat o hotărâre de condamnare, devin incidente dispozițiile art.385/14 al.1/1 teza finală Cod procedură penală, cu privire la necesitatea audierii inculpatei, care nu a fost prezentă la termenul de judecată de la 4 februarie 2009, când s-au dezbătut recursurile.
Așa fiind, Curtea va face aplicarea prevederilor art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală și, admițând recursurile, va casa ambele hotărâri și va reține cauza spre rejudecare, cu fixarea unui termen în vederea audierii inculpatei.
Totodată, se va avea in vedere obținerea de relații de la partea civila cu privire la condițiile si persoana care comunica punctului de schimb valutar cursul si schimbarea valorii valutei tranzacționale inclusiv in timpul aceleiași zile, precum si verificarea operării acestor date in calculator, la punctul de lucru.
Relevante in judecarea cauzei sunt si relațiile cu privire la explicația, justificarea lipsei documentelor predate sub semnătura de către inculpata si care ar fi trebuit sa existe in arhiva fizica a societății, precum si identificarea acestor documente.
In strânsa corelație cu datele susmenționate sunt si constatările consemnate de cei doi revizori cu ocazia controalelor săptămânale, precum si raportul de verificare al punctului de lucru in discuție din luna iulie 2008, întocmit înainte de efectuarea concediului de odihna de către inculpata.
Nu a rezultat din probatoriile administrate verificarea afirmației inculpatei cu privire la obligarea atingerii unui anumit "target" per zi a schimbului valutar ceea ce a justificat, sub un anumit aspect, modul in care si-a desfășurat activitatea.
Sub aspectul stabilirii prejudiciului, este important sa se cunoască daca eventualele plusuri găsite cu ocazia controalelor si confiscate au fost evidențiate si scăzute din suma imputata sau se regăsesc in aceasta.
Nu in ultimul rând, este necesara cauzei depunerea constatărilor contabilității asupra verificării documentelor depuse zilnic sub semnătura de către inculpata.
Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI și partea civilă SC " " SRL împotriva deciziei penale nr.438/A din 20 iunie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II- Penală.
Casează această decizie, precum și sentința penală nr.78 din 4 februarie 2008 Judecătoriei Sectorului 3 și reține cauza spre rejudecare.
Fixează termen la data de 11 martie 2009 în vedere audierii inculpatei (fostă ).
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /09.03.2009
Dact. /09.03.2009/ 2 ex.
Jud. TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a II- Penală: și
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru
