Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 3/

Ședința publică din 08 Ianuarie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Doru Mercan președinte secție, JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu

Judecător: - - -

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 14 februarie 1958, în comuna Scorțoasa, județul B, CNP--, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr. 120/F din 10 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns apelantul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației 4134/2008, emisă de Baroul Argeș.

Procedura, legal îndeplinită.

Ședința a fost înregistrată conform art. 304 alin.1 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: s-au depus la dosar procesul verbal din 26.06.2002 încheiat de B și două cereri.

Curtea pune în vedere inculpatului că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lui.

Inculpatul arată că este de acord să dea declarație.

Curtea procedează la ascultarea inculpatului, răspunsurile acestuia fiind consemnate în declarația atașată la dosarul cauzei.

Apărătorul apelantului inculpat solicită a se emite adresă oficială către Garda Financiară B din care să rezulte dacă la controlul efectuat la SC au fost expertizate în contabilitatea acestei firme și actele contabile prin care erau înregistrate în evidența acesteia livrările de pesticide și îngrășăminte de la SC Rm. către SC și dacă aceste documente se regăsesc în evidențierea veniturilor ce compun balanța de verificare a SC din data de 31.08.1999, documente ce au făcut obiectul procesului verbal din 26.06.2002 al

De asemenea, solicită emiterea unor adrese către SC B și SC Rm.V, care să comunice copia adreselor ce le-au formulat în 1999 către SC, în urma cărora s-a făcut restituirea a peste 50% din produsele ce fuseseră livrate, cerere nerezolvată de către instanța de fond.

Reprezentantul parchetului arată că din materialul probator administrat în cauză inculpatul s-a folosit de nume și calități mincinoase. El și-a dat această calitate de director general și denumirea unei societăți comerciale care nu exista ca societate. Apreciază că probele solicitate nu sunt pertinente, concludente și utile cauzei și se opune la administrarea acestora.

Curtea constată că probele solicitate nu sunt pertinente și utile cauzei, urmând a le respinge.

Apărătorul recurentului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, punând în discuție totodată și problema de drept legată de faptul că printr-o încheiere de îndreptare de eroare materială pronunțată în camera de consiliu, instanța de fond s-a pronunțat asupra unei chestiuni legate de fondul cauzei.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, cu privire la excepția invocată lasă la aprecierea instanței.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpat solicită achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată prin această încheiere s-au încălcat mai multe drepturi ale inculpatului și pune concluzii de admitere a apelului declarat de inculpat, casarea hotărârii în totalitate și trimiterea la instanța de fond pentru a se respecta dreptul procesual al inculpatului.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului potrivit concluziilor scrise depuse la dosar.

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.120/F din 10 septembrie 2008, Tribunalul Vâlcea, n baza art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a și b Cod penal, a condamnat pe inculpatul, în prezent arestat în altă cauză și deținut în Penitenciarul Colibași, județul A, la 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.

S-a făcut aplicarea art.71 rap. la art.64 lit.a și b Cod penal, precum și aplicarea art.57 Cod penal.

În baza art.14 și art.346 alin.1 proc.pen. art.998 și urm. Cod civil, a obligat pe inculpat să plătească părții civile Râmnicu V suma de 9.348.366.954,18 lei rol (934.836,69 lei) cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce va fi reactualizată la data plății efective.

În baza art.191 alin.1 proc.pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul pentru avocatul delegat din oficiu, ce va fi avansat anticipat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI nr.65/P/2003 din 06 august 2004 fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea în stare de recidivă postcondamnatorie și post executorie a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a și b Cod penal.

S-a reținut în esență, că inculpatul, folosindu-se de nume și calități mincinoase, a indus în eroare pe partea vătămată Râmnicu V, la încheierea contractului comercial d e vânzare-cumpărare cu plata în produse, nr.8552 din 23 aprilie 1999, cu scopul de a obține pentru sine un folos necuvenit și creând un prejudiciu în valoare totală de 9.348.366.954,18 lei rol.

În faza de urmărire penală, la dosar au fost depuse plângerile părții vătămate, contracte comerciale, contract de distribuție de produse, contracte de prestări servicii, delegații pentru ridicări de mărfuri, avize de expediție, procese-verbale încheiate de organele de poliție, având ca scop verificarea cantităților de îngrășăminte chimice furnizate de către societatea al cărui director general a declarat că este inculpatul, procese-verbale de compensare, facturi, au fost audiați martorii, -, și.

În faza cercetării judecătorești au fost solicitate relații de la partea civilă privind situația livrărilor de pesticide și îngrășăminte chimice către B, s-a solicitat cazierul judiciar al inculpatului, s-au cerut relații privind situația juridică a societății în numele căreia a fost încheiat contractul comercial cu partea vătămată, au fost audiați martorii, s-a luat declarație inculpatului, au fost depuse memorii de către inculpat în care arată poziția referitoare la infracțiunea pentru care este trimis în judecată.

În urma administrării probatoriului, prima instanță a reținut că fapta inculpatului care, atribuindu-și în mod mincinos calitatea de director general al unei societăți comerciale inexistente, a indus în eroare partea vătămată la încheierea și executarea contractului comercial d e vânzare-cumpărare cu plata prețului în produse, cu scopul de a obține un folos material injust și creând astfel o pagubă în patrimoniul Râmnicu V, întrunește atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. și ped. de dispozițiile art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în condițiile art.57 penal.

S-a notat, de asemenea, că Râmnicu Vaf ost indusă în eroare la încheierea și în executarea contractului, întrucât, deși deținea 4000 ha. teren, inculpatul a înființat culturi numai pe aproximativ 1600 ha. acesta nu a avut utilajele tehnice corespunzătoare pentru întreținerea vulturilor pe o suprafață așa mare de teren, nu avea personal în dotare astfel de utilaje și în același timp întreaga cantitate de îngrășăminte chimice a înstrăinat-o în interes propriu sau a vândut-o în compensare cu datoriile pe care le avea la diferite societăți sau unor persoane fizice.

Cum și cantitatea de porumb și -soarelui a fost vândută de către inculpat, iar contravaloarea acesteia și-a însușit-o, rezultă cu certitudine intenția inculpatului de a prejudicia pe partea vătămată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, susținând că nu a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată și că se impune achitarea sa.

Procurorul de ședință a pus concluzii de admitere a apelului declarat de inculpatul întrucât dispozitivul sentinței și minuta nu se referă la revocarea liberării condiționate de care a beneficiat inculpatul la un moment dat, iar această omisiune este considerată în mod greșit de instanța de fond ca o eroare materială. Solicită, în continuare, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de criticile formulate, precum și din oficiu întreaga cauză sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este fondat, pentru motivul invocat din oficiu de instanță.

Din practicaua sentinței penale nr.120/F din 10 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, rezultă că dezbaterile au avut loc în acea zi și s-a dispus condamnarea inculpatului la 13 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.

La o dată ulterioară, 26 septembrie 2008, aceeași instanță, printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale dată în camera de consiliu, a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.265 din 13 februarie 1996 a Judecătoriei Buzău, rămasă definitivă prin decizia penală nr.130 din 17 februarie 1998 a Curții de Apel Ploiești.

Totodată, în baza art.39 alin.(1) penal, a contopit acest rest de pedeapsă cu pedeapsa aplicată în cauza de față și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 13 ani închisoare.

Art.197 alin.2 proc.pen. prevede că dispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.

Din examinarea minutei și a deciziei tribunalului se constată că instanța a omis să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de fondul cauzei, de natură a afecta grav drepturile inculpatului referitoare la revocarea beneficiului liberării condiționate pentru un rest de pedeapsă rămas neexecutat dintr-o pedeapsă anterioară (3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.265 din 13 februarie 1996 a Judecătoriei Buzău, rămasă definitivă prin decizia penală nr.130 din 17 februarie 1998 a Curții de Apel Ploiești ) și contopirea acestui rest de pedeapsă cu pedeapsa aplicată în cauza de față.

Omisiunea de a se pronunța asupra acestor chestiuni de drept nu poate fi considerată o eroare materială, cum în mod greșit a socotit instanța de fond, încercând să o remedieze prin încheiere de îndreptare a erorii și este sancționată cu nulitatea hotărârii întrucât instanța a apreciat cu privire la situația juridică a inculpatului în camera de consiliu, respectiv cu încălcarea publicității ședinței de judecată, a principiului contradictorialității, precum și a dreptului la apărare.

Acest fapt este de natură a prejudicia grav drepturile inculpatului care, deținut fiind, nu a fost citat și asistat de un apărător pentru a se discuta în contradictoriu problema de drept legată de revocarea beneficiului liberării condiționate de care a beneficiat la un moment dat.

Pentru considerentele expuse, în baza art.379 alin.1 pct.2 lit.b proc.pen. apelul declarat de inculpatul va fi admis, va fi casată sentința și va fi trimisă cauza spre rejudecare în fața primei instanțe.

Cu prilejul rejudecării, se vor avea în vedere de către instanța de fond și celelalte critici invocate de apelantul-inculpat.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 februarie 1958 în comuna Scorțoasa, județul B, cu domiciliul în comuna, județul B, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.120/F din 10 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, desființează sentința și trimite cauza la aceeași instanță în vederea rejudecării

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, rămân în sarcina acestuia, iar onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./16.01.2009

Jud.fond: -

Președinte:Doru Mercan
Judecători:Doru Mercan, Elena Minodora Rusu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Pitesti