Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 320/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 59/1934 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 320
Ședința publică de la 23 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie vicePREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie
- - - - președinte Secție Penală
- - - - JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
Grefier: -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului penal formulat de - COMERȚ SRL B împotriva nr. 11 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, privind pe inculpatul -.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns dl. în calitate de reprezentant al recurentei și domnul avocat reprezentând pe inculpatul intimat lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care, constatând dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
pentru recurentă depune concluzii scrise și solicită admiterea recursului conform motivelor invocate.
Av., pentru intimatul inculpat, arată că hotărârea atacată este legală și temeinică întrucât Codul d e procedură penală stabilește exact cine și în raport cu ce anume poate să exercite căile de atac. Ori recurenta nu era parte în cauza de față.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că recurenta nu poate solicita despăgubiri civile întrucât nu are calitatea de parte civilă iar infracțiunea dedusă judecății era una de pericol social și nu de rezultat.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Constată că Prin sentința penală nr. 148/26.03.2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, inculpatul -, fiul lui - și născut la 8 decembrie 1982 în C jud. O, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, administrator la - SRL C, necăsătorit, CNP -, domiciliat în C, str. - nr. 38 jud. O, a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit dispoz.art.81 și 82, și cu aplic.art. 33 lit. a și 34 lit. b, pentru un număr de 52 de infracțiuni la legea CEC-ului având încadrarea juridică prev. de art. 84 al. 1 pct.2 din legea nr. 59/1934
I s-au pus în vedere inculpatului dispoz. art. 83
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că, inculpat - în calitate de administrator al - Amical SRL C cu sediul în C, str. - nr. 38 jud. O, în perioada ianuarie - martie 2006, emis un număr de 52 file CEC pentru care nu avea disponibil în cont cauzându-le celor 15 societăți comerciale de la care s-a aprovizionat cu diferite mărfuri,un prejudiciu în valoare de 153.984,74 lei.
Inculpatul atât în timpul urmăririi penale cât și în timpul judecății a mers la societățile comerciale și a stabilit cu acestea eșalonări a plății respectivelor sume. O parte din marfa achiziționată de inculpat și nevândută a fost restituită societăților comerciale de la care fusese cumpărată, motiv pentru care o parte din acest prejudiciu a fost recuperat.
În momentul în care inculpatul a realizat că nu poate plăti filele CEC emise, a început să vândă o parte din marfa achiziționată la prețuri mult mai mici decât cele de achiziție, la diferite societăți comerciale, fără forme legale ( - SRL și -. Mini SRL - filele 180, 181) pentru a putea plăti respectivele file CEC.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză prima instanță a reținut că, în relațiile comerciale la care inculpatul a luat parte, era o uzanță în a se accepta din partea cumpărătorilor file cec în care sunt menționate ca și termene de introducere la plată, date ulterioare emiterii respectivei file cec, respectiv se acceptă un termen de 7-14 zile pentru a se vinde o parte din marfa cumpărată. De aici concluzia că vânzătorii mărfurilor au cunoscut,sau cel puțin au acceptat, posibilitatea ca în momentul emiterii respectivelor file cec, societatea debitoare să nu aibă în cont disponibilul necesar achitării respectivei sume, fiind convinși că până la împlinirea termenului de introducere la plată a respectivelor file cec, va exista însă suma necesară achitării acestora.
S-a constatat că în nici unul din raporturile comerciale derulate între societatea al cărui administrator a fost inculpatul și societățile furnizoare, acesta nu s-a folosit de mijloace dolosive care să fi determinat pe partenerii contractuali să încheie respectivele contracte, pentru plata mărfurilor respective emițându-se respectivele file cec. Din această cauză instanța de fond a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpatului infracțiunea de înșelăciune, infracțiunea pentru care s-au făcut inițial cercetări, lipsa unei intenții frauduloase a inculpatului rezultând și din faptul că după intrarea în interdicție bancară acesta a încercat să ajungă la diferite înțelegeri cu societățile debitoare, încheind o serie de protocoale cu acestea, și plătind ulterior parte din sumele datorate.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72, și a apreciat că scopul preventiv educativ al acesteia poate fi atins și fără executare, dispunând suspendarea condiționată a acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel peste termen - COMERT SRL cu sediul în B, șos. - nr. 11, bloc. 108.A,.2,. 7 sector 2, cu sediul ales în M jud. I- - 56, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie constând în aceea că încadrarea juridică a faptei nu este corectă motivat de faptul că instanța a apreciat în mod greșit că lipsește elementul inducerii în eroare.
Apelanta a susținut că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prin emitere de CEC-uri fără acoperire prev. de art. 215 al. 1 și 4
Apelanta a mai arătat că nu a declarat apel în termen deoarece nu a fost introdusă în cauză în calitate de parte civilă și nici nu i s-a comunicat dispozitivul hotărârii, situație în care în cazul său sunt aplicabile dispoz. art. 365 C.P.P. care reglementează apelul peste termen în cazul părții care a lipsit atât la judecată cât și la pronunțare.
Instanța de apel a apreciat că apelul nu poate fi considerat peste termen, în sensul dispoz. art. 365 alin. 1 C.P.P. deoarece apelanta nu a avut nici o calitate în cauză și nu a participat la judecată.
Prin nr. 11 din 23 ianuarie 2008 a Tribunalului Olt apelul a fost respins însă ca este inadmisibil.
Instanța de apel a arătat că, potrivit dispoz.art. 362 alin. 1 lit. a,b,c,d,e C.P.P. pot face apel procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; inculpatul în ce privește latura penală și civilă; partea vătămată în ce privește latura penală; partea civilă și partea responsabilă civilmente în ce privește latura penală și latura ci și/sau martorul, expertul, interpretul și apărătorul în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora.
Observând aceste dispoziții legale, în raport cu actele și lucrările dosarului s-a constatat că apelanta nu a avut nici una dintre aceste calități în cauza dedusă judecății.
S-a reținut că apelanta a susținut în plângerea penală adresată organelor de urmărire penală că a fost prejudiciată ca urmare a manoperelor frauduloase ale inculpatului, dar că infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată și condamnat, respectiv infracțiuni la legea cec-ului,sunt infracțiuni de pericol și nu infracțiuni de prejudiciu.
In această situație s-a apreciat că, în mod corect prima instanța nu a dispus introducerea în cauză a apelantei - COMERT SRL B, care are posibilitatea recuperării unor eventuale prejudicii fie prin punerea în executare a angajamentului de plată luat de către inculpat, fie pe calea unei acțiuni civile adresate instanței civile, posibilitate reglementată expres de dispoz. art. 19 și art.20
C.P.P.S-a arătat că apelanta ar fi avut calitatea de parte civilă în cauză numai în situația în care în sarcina inculpatului s-ar fi reținut infracțiunea de înșelăciune prin emiterea de cec-uri știind că pentru valorificarea lor nu există provizia sau acoperirea necesară prev.de art. 215 alin. 1 și 4
Întrucât din actele dosarului a rezultat că apelanta a avut cunoștință în momentul emiterii cec-rilor că societatea inculpatului nu avea disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, instanța de apel a concluzionat că fapta constituie infracțiunea prev.de art. 84 al. 1 pct.2 din legea nr. 59/1934, și nu infracțiunea de înșelăciune prin emiterea unui cec, prev. de art. 215 al. 1 și 4, deoarece îi lipsește un element constitutiv și anume inducerea în eroare astfel că, încadrarea juridică a faptei dată de prima instanță ar fi corectă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs - COMERȚ SRL B invocând nelegalitatea și netemeinicia și făcând trimitere la disp. art. 3859cpt. 17 și 21
C.P.P.În acest sens, prin concluziile scrise depuse la dosar s-a susținut că faptei comise de inculpat i s-a dat o greșită încadrare juridică - întrucât acesta a comis infracțiunea de înșelăciune și nu infracțiuni la legea cecului - și că judecata în primă instanță s-a efectuat fără citarea recurentei care s-a constituit atâțt parte vătămată cât și parte civilă din cursul urmăririi penale.
Analizând recursul formulat în raport cu actele și lucrările dosarului instanța constată că recursul formulat este fondat dar din alte considerente decât cele invocate.
Dispozițiile art. 362 prevăd C.P.P. cine anume poate declara apelul și în raport cu ce latură a procesului penal. Din cuprinsul acestor dispoziții instanța remarcă faptul că apelul poate fi declarat nu doar de părțile procesului penal, în sensul art. 23, 24 C.P.P. ci și de orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau o măsură a instanței (art. 362 al. 1 lit. f C.P.P.), aspect pe care instanța de apel a omis să îl menționeze.
Ca atare, pentru aprecierea inadmisibilității unui apel trebuie analizat, în primul rând, dacă persoana ce l-a declarat este parte în procesul penal în sensul art. 23, 24 C.P.P.; în cazul în care se constată că aceasta nu este parte în procesul penal în sensul arătat este necesar să se analizeze apoi dacă invocă încălcarea sau nu a unui interes legitim.
Cu alte cuvinte, se poate vorbi de inadmisibilitate numai în situația în care se constată faptul că, persoana ce declară calea de atac nu este una din părțile procesului penal, că declară apelul în raport cu alte aspecte ale procesului și că nici nu invocă un interes legitim.
În caz contrar, instanța sesizată este obligată să analizeze calea de atac pe fond și să se pronunțe ca atare.
În speța de față sesizarea organelor de urmărire penală s-a făcut prin plângerea pe care recurenta - Comert SRL Baf ormulat-o, plângere în care aceasta a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune, apreciind că acesta i-a produs un prejudiciu.
Organele de urmărire penală au început urmărirea penală a inculpatului atât pentru infracțiunea de înșelăciune cât și pentru infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 deși în varianta cecurilor fără acoperire cele două infracțiuni nu pot coexista.
Prin rechizitoriu s-a apreciat însă că inculpatul nu a avut intenția de a înșela pe - Comert SRL B ( ca dealtfel și nici pe celelalte societăți la care a lăsat cecuri în alb) motiv pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracțiunea de înșelăciune și trimiterea în judecată numai pentru infracțiuni la legea cecului.
- Comerț SRL B, în apelul formulat, a apreciat însă ca fiind greșită o astfel de încadrare juridică și a susținut în continuare faptul că inculpatul a comis infracțiunea de înșelăciune, solicitând tragerea la răspundere penală și obligarea la plata de despăgubiri.
În această situație instanța de apel trebuia să constate că apelanta invocă un interes legitim și se impune cercetarea pe fond a susținerilor acesteia, mai ales că instanțele de judecată nu sunt ținute de încadrarea juridică dată faptelor de organele de urmărire penală.
Pe de altă parte, nu i se poate imputa - Comert SRL că ar fi trebuit să atace dispoziția din rechizitoriu privind scoaterea de sub urmărire penală, separat, cu plângere în temeiul art. 2781întrucât C.P.P. în speța de față cele două infracțiuni se exclud reciproc. Cu alte cuvinte, inculpatul a comis o singură faptă care, potrivit legii, realizează conținutul constitutiv al unei singure infracțiuni - ori infracțiunea la legea cecului ori pe cea de înșelăciune.
separată a dispoziții de scoatere de sub urmărire penală cuprinsă în rechizitoriu este posibilă numai când este vorba de o infracțiune de sine stătătoare, diferită de cea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. În celelalte cazuri problema încadrării juridice corect trebuie ridicată în fața instanței.
În fine, împrejurarea că în speță, anterior, s-a respins tot ca inadmisibil un apel al unei alte societăți comerciale, soluție rămasă definitivă prin nerecurare, nu duce automat la concluzia că și apelul din cauza de față este inadmisibil deoarece condițiile în care inculpatul a emis cecurile fără acoperire, față de aceste două societăți, pot fi diferite.
Pe de altă parte în cauză hotărârea este și contradictorie întrucât în considerente se arată că se respinge pe fond cererea apelantei de schimbare a încadrării juridice iar în dispozitiv se face mențiune că apelul este respins ca inadmisibil.
Prin urmare, în temeiul celor arătate mai sus și constatând existența cazurilor de casare prev. de art. 3859pct. 9 și 10 se C.P.P. va admite recursul formulat, va fi casată în totalitate decizia iar cauza se va trimite pentru rejudecare la instanța de apel Tribunalul O l
Cu ocazia rejudecării instanța de apel va avea în vedere soluționarea pe fond a apelului declarat urmând să se pronunțe asupra celorlalte critici invocate de apelantă.
Văzând și disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de - COMERȚ SRL B împotriva nr. 11 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, privind pe inculpatul -.
Casează decizia.
Trimite cauza la Tribunalul Olt pentru rejudecarea apelului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 aprilie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.
3 ex.
Președinte:Constantin Iriza Aurel IlieJudecători:Constantin Iriza Aurel Ilie, Mariana Pascu
