Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 348/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 348
Ședința publică de la 04 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Susanu Otilia
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat la termenul din 28.05.2009 prin procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă SC Grup SRL V împotriva deciziei penale nr. 21 din data de 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr-.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, la cererea apărătorului părții civile recurente pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.435/21 martie 2008 Judecătoria Vaslui, în baza art. 334 Cod procedură penală, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui și a dispus în acest sens, astfel: din infracțiunea prevăzută de art.215, ind. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, într-o infracțiune prevăzută de art. 215, al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal, pentru faptele comise în perioada mai - decembrie 2002 și o infracțiune prevăzută de art. 215, ind.1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, pentru infracțiunea comisă în anul 2004.
L-a condamnat pe inculpatul, astfel:
-în baza art. 215, ind. 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal, la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru faptele comise în perioada mai - decembrie 2002;
-în baza art. 215, ind. 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru fapta comisă în 2004;
În baza art. 449, al. 1, lit. a Cod procedură penală, a dispus descontopirea în pedepsele componente a pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr. 187/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui;
-1 an închisoare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal;
-3 ani închisoare pt. comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33, lit. a Cod penal și art. 41, al. 2 Cod penal, grațiată conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.
În baza art. 85, al. 1 Cod penal, a dispus anularea suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290, Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal, aplicată de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr. 187/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui.
În baza art.7 din Legea nr. 543/2002, a dispus revocarea beneficiului grațierii condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr. 1876/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 215 indice l al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 și art. 33 lit. a Cod penal.
Conform art. 33, lit. a, art. 34 lit. b, art. 36, al. 1, 2 și art. 85 Cod penal, a contopit pedepsele de l an închisoare și 3 ani închisoare aplicate de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr.187/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 397/A/2003, cu pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal, aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Potrivit art.7 din Legea nr.543/2002, a cumulat pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin prezenta sentință penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, rezultând pedeapsa finală de 4 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b Cod penal.
Conform art. 14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 - 999 Cod civil, a obligat inculpatul la plata despăgubirilor către partea civilă SC GRUP V, în cuantum de 159.119.751 ROL.
A obligat inculpatul la plata diferenței de onorariu expert, în cuantum de 400 RON.
În baza art. 189 și 191, al.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 400 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.2536/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215, indice 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, întrucât acesta și-ar fi însușit pe nedrept suma de 196.692.405 ROL, de la partea civilă ″ Grup″
În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați inculpatul și martorii, -, Șopron, și s-a efectuat o expertiză contrabilă judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul a fost salariat la partea civilă ″ Grup″ V, începând cu luna ianuarie 2002, ocupând postul de gestionar la Punctul de lucru
Inculpatul primea de la sediul central al părții civile bunurile (băuturi alcoolice și nealcoolice), pe care ulterior le distribuia la diverși consumatori pe bază de factură fiscală, iar banii erau încasați de acesta pe bază de chitanță fiscală.
Inculpatul, în cursul exercitării atribuțiilor sale de serviciu, avea obligația de a întocmi actele de recepție a mărfii primite de la V, de a întocmi facturi fiscale pentru clienți, de a încasa bani etc. pe produsele vândute, precum și depunerea acestora în casieria părții civile ″ Grup″
Datorită unor probleme personale (soția inculpatului era grav bolnavă și avea nevoie de îngrijiri medicale și medicamente, necesitând un efort financiar suplimentar, care depășea posibilitățile materiale ale familiei sale), inculpatul, în perioada 5.2002 până la data de 24.XI.2002, a întocmit 23 de facturi fiscale pentru diverse bunuri livrate din gestiunea sa la diverși consumatori.
Inculpatul a încasat de la acești clienți ai părții civile contravaloarea acestor bunuri livrate, pe bază de chitanță fiscală, dar banii astfel rezultați nu i-a mai depus în casieria părții civile, ci și i-a însușit în mod ilegal, pentru scopul mai sus arătat.
Ca urmare a acestui aspect, inculpatul a încasat de la clienții părții civile suma de 46.431.330 ROL.
Susținerile inculpatului, că nu ar fi avut de-a face cu aceste facturi și că banii nu i-ar fi însușit în mod nelegitim, sunt contrazise de expertizele efectuate în cauză, cât și de faptul că aceste facturi fiscale se regăsesc în contabilitatea clienților părții civile, fiind achitate în întregime la furnizor.
Ulterior, tot în cursul lunii decembrie 2002, inculpatul a încasat contravaloarea a 24 de facturi fiscale, pe bază de chitanță fiscală, suma de 48.220.132 ROL, pe care nu a depus-o, așa cum era normal, la casieria părții civile, ci și-a însușit-o în același scop.
În urma controalelor efectuate la partea civilă, s-a mai descoperit faptul că inculpatul, la data de 8.IX.2004, a emis factura fiscală nr. -/8.IX.2004, către beneficiarul ″″ Această factură nu a fost înregistrată în contabilitatea părții vătămate iar marfa a fost însușită de inculpat. Prejudiciul astfel cauzat se ridică la suma de 6.422.680 ROL.
Conform adresei ″″, se arată că în această perioadă nu a avut afaceri cu partea civilă, fapt care contrazice apărările inculpatului cu privire la nevinovăția sa referitoare la această infracțiune.
Prin infracțiunile comise, inculpatul a cauzat părții civile un prejudiciu de 196.692.405 ROL, din care a fost recuperată numai în parte suma de 37.572.654 ROL.
În baza art. 334 Cod procedură penală, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vasluia solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor comise de inculpat din infracțiunea prevăzută de art. 215, indice 1, alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal pentru faptele din perioada mai - decembrie 2002 și infracțiunea prevăzută de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal pentru fapta comisă în data de 8.IX.2004.
Instanța de fond a dispus admiterea în totalitate a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor comise de inculpat, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, întrucât între faptele comise în perioada mai - decembrie 2002 și fapta comisă la data de 8.IX.2004 este o perioadă foarte mare de timp, nefiind în prezența unei rezoluții unice infracționale a inculpatului, ci a două rezoluții infracționale distincte ale acestuia.
Totodată, pentru infracțiunile comise în perioada mai - decembrie 2002 nu s-a putut reține starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37, lit. a Cod penal, întrucât inculpatul fusese condamnat definitiv de Judecătoria Vaslui abia la data de 7.2003.
Starea de recidivă prevăzută de art.37, lit. a Cod penal poate fi reținută doar pentru infracțiunea comisă în data de 8.IX.2004.
Infracțiunile comise de inculpat sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă:
-declarațiile inculpatului;
-declarațiile martorilor;
-rapoartele de expertiză;
-plângerea părții civile;
-adresa ″″;
-facturile și chitanțele emise de inculpat de la ″ Grup″ V;
La individualizarea cuantumului pedepselor, instanța, conform art. 72 Cod penal, a avut în vedere pericolul social concret al faptelor comise, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate. Au fost, de asemenea, avute în vedere datele personale ale inculpatului, faptul că acesta a recunoscut în parte infracțiunile comise, a recuperat o parte din prejudiciul cauzat părții civile.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a dispus aplicarea unei pedepse de câte 1 an închisoare pentru comiterea celor două infracțiuni de delapidare, considerând că acestea sunt de natură a asigura scopurile prevăzute de art. 52 Cod penal.
În baza art. 449, al. 1, lit. a Cod procedură penală, a dispus descontopirea în pedepsele componente a pedepsei de 1 an închisoare, aplicate de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr.187/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui, astfel:
-1 an închisoare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal;
-3 ani închisoare pt. comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 1 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal.
În baza art. 85, al. 1 Cod penal, a dispus anularea suspendării condiționate a acestei pedepse de 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 290, Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal, întrucât infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal, este comisă până la rămânerea definitivă a sentinței penale nr.187/2003 a Judecătoriei Vaslui, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui.
Totodată, a dispus, în baza art.7 din Legea nr.543/2002, revocarea beneficiului grațierii condiționate a pedepsei de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 215 indice l al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 și art. 33 lit. a Cod penal, aplicată de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr.187/2003, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui, întrucât s-a comis o nouă infracțiune în termenul de 3 ani prevăzut de lege.
Astfel, în baza art. 33, lit. a, art. 34 lit. b, art. 36, al. 1, 2 și art. 85 Cod penal, a dispus contopirea pedepsei de l an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal și a pedepsei de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal și art. 33, lit. a Cod penal, aplicate de Judecătoria Vaslui prin sentința penală nr.187/2003 și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 397/A/2003, cu pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41, al. 2 Cod penal, aplicată inculpatului prin prezenta sentință penală, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, a dispus cumularea rezultantei de 3 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin prezenta sentință penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.215, indice 1, al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37, lit. a Cod penal, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsa finală de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b Cod penal.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 - 999 Cod civil, a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor către partea civilă SC ″ GRUP″ V, în cuantum de 159.119.751 ROL, reprezentând contravaloarea prejudiciului rămas nerecuperat din totalul de 196.692.405 ROL.
A obligat inculpatul la plata sumei de 400 RON către expertul contabil, ca rest al sumei de 900 lei, pe care acesta trebuia să o achite acestuia pentru efectuarea raportului de expertiză contabilă judiciară.
Inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține că hotărârea nu este motivată și nu se face vinovat de comiterea faptelor ce i-au fost reținute în sarcină.
În subsidiar susține că pedepsele aplicate sunt prea severe, iar faptei îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 18 ind. 1 Cod penal.
În privința laturii civile susține că prejudiciul produs prin infracțiune este în sumă de 48.220.132 lei (ROL) din care s-a recuperat suma de 37.572.654 lei(ROL) rămânând nerecuperată diferența de 10.647.478 lei(ROL).
Prin decizia penală nr. 21/A/21.01.2009 a Tribunalului Vasluis -a decis:
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.435 din 21 martie 2008 Judecătoriei Vaslui, pe care o desființează, în parte, în latura penală și civilă.
Rejudecând, menține dispoziția privind descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 187/2003 a Judecătoriei Vaslui - definitivă conform deciziei penale nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui - în pedepsele componente, precum și cea privind anularea suspendării condiționate a executării uneia dintre aceste componente - cea de 1 an închisoare.
Înlătură revocarea grațierii condiționate pentru pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, menținând astfel aplicarea disp. art.1 din Legea nr. 543/2002, stabilită prin sentința penală nr.187/2003 a Judecătoriei Vaslui, definitivă conform decizia penală nr. 379/A/2003 a Tribunalului Vaslui.
În temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală achită inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 ind.1 alin. 1 Cod penal cu aplic. disp. art. 37 lit. a Cod penal și înlătură pedeapsa de 1 an închisoare.
Conform disp. art. 33 lit. a, 34 lit. b, 36 alin.1 și 2 și art. 85 alin.1 Cod penal contopește pedeapsa anterioară de 1 an închisoare, pentru care s-a menținut anularea suspendării condiționate a executării dispusă prin sentința apelată, cu pedeapsa actuală de 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În temeiul disp. art. 85 alin.3 Cod penal raportat la art. 81, 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării acestei pedepse, fixează termen de încercare 3 ani și atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
Menține aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal și conform disp. art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Înlătură dispozițiile contrare din sentință, în privința laturii penale și menține celelalte dispoziții.
Cu privire la latura civilă a cauzei, constată că prejudiciul produs prin infracțiunea prev. de art. 215 ind. 1 alin. 1 cu aplic. disp. art. 41 alin.2 Cod penal este de 48.529.552 lei ROL, din care s-a recuperat suma de 31.149.954 lei ROL, și în consecință, obligă inculpatul să plătească părții civile SC GRUP SRL V suma de 17.379.598 lei ROL reprezentând prejudiciu nerecuperat, înlăturând totodată dispozițiile contrare din sentință.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
În luarea acestei decizii Tribunalul a argumentat după cum urmează:
În mod just și în deplin consens cu materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului comiterea infracțiunii de delapidare prev. de art. 215 ind. 1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de gestionar la grup V, Punctul de lucru H - în perioada mai - decembrie 2002, prin acte repetate, și-a însușit din gestiune suma totală de 48.529.552 lei ROL.
În acest sens sunt consemnările existente în raportul de expertiză contabilă existent la filele 287 - 293 din dosarul de fond, care se coroborează cu recunoașterile parțiale ale inculpatului, cu depozițiile martorilor și cu celelalte acte și lucrări ale dosarului.
Din examinarea ansamblului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în cel al cercetării judecătorești de la instanța de fond, nu rezultă însă că inculpatul și-ar fi însușit în luna decembrie 2002, bani s-au mărfuri în valoare de 89.195.583 lei ROL ori ar fi întocmit fictiv facturi în valoare de 45.013.926 lei ROL.
În absența unor probe clare care să demonstreze faptul însușirii sumelor constatate lipsă în gestiune așa cum cer dispozițiile art. 215 ind. 1 alin. 1 Cod penal, tribunalul apreciază ca fiind greșită condamnarea inculpatului pentru această faptă prevăzută de art. 215 ind.1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art.37 lit. a Cod penal,așa încât urmează să dispună achitarea inculpatului sub acest aspect.
Critica ce vizează nemotivarea hotărârii apelate este greșită.
Situația de fapt este clar stabilită de probele administrate atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond, fiind corect reținută de prima instanță în privința infracțiunii de delapidare, comisă de inculpatul în formă continuată.
Nici critica referitoare la cuantumul pedepsei nu este întemeiată, în ceea ce privește pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 ind.1 alin.1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal.
Prima instanță a realizat o justă individualizare a acestei pedepse - în cadrul criteriilor generale prev.de art.72 și 52 Cod penal - cu luarea în considerare a gradului concret de pericol social, a prejudiciului produs prin infracțiune și a faptului că acesta a fost parțial recuperat, a împrejurărilor comiterii faptei, precum și a elementelor ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului.
Potrivit dispozițiilor art. 18 ind. 1 alin. 1 și 2 Cod penal "Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului".
Examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva criteriilor enumerate de dispozițiile legale invocate, tribunalul reține că, fapta inculpatului de a-și însuși din gestiune, prin acte repetate, suma totală de 48.529.552 lei ROL nu poate fi apreciată ca fiind lipsă în mod vădit de importanță, ci prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În raport de împrejurările concrete în care a comis fapta, de prejudiciul produs și de faptul că acesta a fost în mare măsură recuperat, precum și de elementele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, tribunalul constată că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea ei, urmând a face aplicarea dispozițiilor art.81 - 83 Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei, tribunalul reține că, din prejudiciul total produs prin infracțiunea de delapidare prev. de art. 215 ind.1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal s-au recuperat până în prezent sumele de 27.149.954 lei și respectiv 4.000.000 lei - așa cum rezultă din înscrisurile existente la file 17 - 21 din dosarul de urmărire penală și 34 din dosarul de fond, vol.II.
Dintr-un simplu calcul aritmetic rezultă că rămâne nerecuperată suma de 17.379.598 lei, pe care inculpatul va fi obligat să o plătească părții civile.
În termen legal partea civilă " GRUP" SRL V, a atacat cu recurs decizia tribunalului criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului partea civilă arată că este nemulțumită de modul cum a fost soluționată atât latura penală cât și latura civilă a cauzei.
În latura penală susține că în mod greșit a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 215 ind. 1 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, întrucât din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine că inculpatul a comis această infracțiune împotriva societății creând un prejudiciu total în sumă de 182.739.061 rol.
În latura civilă, susține că s-a constituit parte civilă cu suma de 189.730.000 rol, acest prejudiciu fiind cert individualizat în cele două expertize precum și în suplimentul de expertiză de la instanța de apel și instanța de apel nu trebuia să treacă peste aceste constatări ale expertului.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul părții civile este nefondat din următoarele motive:
Cu privire la critica laturii penale a cauzei este de reținut că instanța de apel a sesizat corect că, din probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și la instanța de fond, nu rezultă că inculpatul și-ar fi însușit în cursul lunii decembrie 2002, bani sau mărfuri în sumă de 89.195.583 rol sau că ar fi întocmit fictiv facturi în valoare de 45.013.926 rol.
Și instanța de recurs apreciază că în lipsa unor probe certe care să conducă la convingerea că inculpatul și-a însușit sumele constatate lipsă în gestiune nu poate fi vorba de comiterea faptei incriminate în dispozițiile art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal, așa încât soluția de achitare dispusă de tribunal ca instanță de apel este cea corectă și legală.
În baza acestor argumente, critica laturii penale a cauzei nu este fondată.
Cu privire la critica adusă în latura civilă, instanța de recurs reține că, probatoriul administrat în cauză constând în expertiza contabilă și înscrisurile aflate la dosar demonstrează că prejudiciul cauzat prin însușirea din gestiune în mod repetat în perioada mai -decembrie 2002, când inculpatul era gestionar la " GRUP" SRL V, este de 48.529.552 lei ROL.
Din acest prejudiciu, a fost recuperat suma de 31.149.954 lei ROL, rămânând de recuperat suma de 17.379.598 lei ROL.
Această sumă ca diferență de prejudiciu neachitat, a fost plătită de inculpat cu chitanța nr. - din 26.01.2009, care a fost depus la dosar în cursul judecării recursului.
Interpelată partea civilă cu privire la acest aspect al plății diferenței de prejudiciu, reprezentantul ei a precizat că nu are cunoștință de existența chitanței, dar este posibil să se fi plătit această sumă.
Cu această chitanță partea civilă a demonstrat că a achitat în totalitate prejudiciul efectiv și dovedit prin infracțiune.
Așa fiind, motivele invocate de recurenta -parte civilă privind greșita soluționare a laturii civile nu sunt întemeiate.
Nu sunt alte motive de nelegalitate a hotărârii atacate.
Pentru cele ce preced, instanța de control judiciar constată că decizia recurată este legală și temeinică, recursul fiind nefondat și pe cale de consecință în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală urmează să fie respins ca atare.
Recurenta va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către stat conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de partea civilă SC " Grup" SRL V, împotriva deciziei penale nr. 21 din 21.01.2009, a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească statului suma de 80 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
17.06.2009
Tribunalul Vaslui:
-
-
Președinte:Scriminți ElenaJudecători:Scriminți Elena, Anton Dan, Susanu Otilia
