Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 354/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 354/ DOSAR NR-
Ședința publică din 28 mai 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Barbu judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și partea civilă Asociația de proprietari ""Sf. G, împotriva deciziei penale nr. 111/A din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Dezbaterile în fond în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 22 mai 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 28 mai 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 137 din 27 mai 2007 Judecătoriei Sf. G, s-a dispus respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului G, din infracțiunea prevăzuta de art. 215 /1 al. 1. pen. cu aplic. art. 41 al. 2. pen. și art. 42. pen. în infracțiunea prevăzuta de art. 43 din Legea nr. 82/1991.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. rap. la art. 10 al. 1 lit. d pr.pen. inculpatul Gaf ost achitat pentru infracțiunea de delapidare în forma continuată, prevăzuta de art. 215/1 al.1 pen. cu aplic. art. 41 al. 2. pen. art. 42. pen.
Sub aspectul laturii civile, au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de partea civila Asociația de proprietari "" Sf.
Cu privire la cheltuielile judiciare avansate de către stat s-a dispus ca acestea să rămână în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit statutului asociației de proprietari - 76-89 dosar parchet, structura organizatorică a asociației este formată din Comitet executiv, președinte, Comisie de cenzori, fiecare dintre aceștia având obligațiile impuse prin statut.
Potrivit art. 47-48 din statut, activitatea de management de proprietate și managementul financiar ( contabilitate și casierie) se asigura fie de persoane juridice, fie de persoane fizice - angajate prin contract individual sau convenție civilă, administratorul, contabilul și casierul fiind așadar angajați pe baza de contract individual de muncă sau convenție civilă, pe perioada determinată, prevăzându-se în mod expres drepturile și obligațiile fiecărei persoane angajate astfel, administratorul - persoana fizica, putând fi angajat și în funcțiile de contabil și casier dacă îndeplinește condițiile prevăzute în statut.
Inculpatul a fost angajat începând cu data de 01.02.1999, prin convenție civilă ( 302-303 dosar parchet) în funcția de administrator al asociației, obligațiile acestuia fiind - conform convenției civile -administrarea bunurilor asociației, încasarea sumelor de bani de la membrii asociației, încasarea altor sume de bani, întocmirea listelor și alte sarcini prevăzute în statutul asociației de proprietari.
Prima instanță, având în vedere prevederile art. 215/1 al. 1. pen. a reținut că infracțiunea de delapidare poate fi săvârșită prin oricare din modalitățile prevăzute alternativ de textul indicat, presupunând, din punct de vedere obiectiv însușirea bunului ( respectiv luarea în stăpânire a acestuia, trecerea bunului în patrimoniul făptuitorului), sau folosirea bunului ( întrebuințarea temporară a bunului, ceea ce presupune de asemenea trecerea bunului în stăpânirea făptuitorului), ori traficarea bunului ( specularea, exploatarea bunului ), iar din punct de vedere subiectiv, infracțiunea nu poate fi săvârșită decât cu intenție, de regulă directă, legea prevăzând de asemenea interesul - pentru sine sau pentru altul.
Potrivit declarației inculpatului diferențele de sold au rezultat din faptul că în cadrul asociației erau și familii care beneficiau de ajutor de încălzire ( existând în acest sens tabelul întocmit lunar de primărie cu fiecare persoană care beneficia de acest ajutor), inculpatul încasând în atare situație doar diferența dintre totalul înscris pe factura de întreținere și ajutorul social, plătind furnizorului doar suma efectiv încasată, diferența urmând a fi primita de furnizor de la Primăria Sf. G, existând și situații în care furnizorul deși primise aceste sume acordate de primărie cu titlu de ajutor social, nu a comunicat asociației cuantumul sumei primite astfel), totodată existând și situații în care beneficiarul ajutorului de întreținere nu a plătit deloc cheltuielile de întreținere, însa din oficiu de la centrul de calcul al furnizorului, persoana respectivă beneficia de ajutor, suma scăzându-se astfel din factura curentă.
Totodată, inculpatul a precizat că au existat situații în care persoanele care aveau datorii la întreținere, pentru a evita plata unor penalități și majorări de întârziere, achitau facturile de întreținere direct la furnizor, fără ca inculpatul sa fie încunoștințat cu privire la acest aspect, situație în care pentru luna următoare se calculau diferențele și restanțele, abia în momentul înmânării facturii persoana făcând dovada plații direct la furnizor, mai mult furnizorul comunica în luna următoare doar cuantumul sumei totale încasate, fără însa a evidenția și a defalca fiecare sumă pe numele persoanelor care au făcut plățile direct la furnizor.
In ceea ce privește suma de 62.908.300 lei investită la, inculpatul a precizat faptul că acești bani au fost depuși la, ca urmare a hotărârii comitetului executiv al asociației, pe baza unui proces verbal in care se consemna acest aspect, respectiv hotărârea de a se depune suma de bani la, in scopul de a obține un folos pentru asociație, inculpatul neînsușindu-și nici o suma de bani din fondurile asociației, nedobândind nici in perioada respectiva nici ulterior bunuri mobile de valoare sau proprietăți imobiliare.
Prin sentința atacată s-a reținut că declarațiile inculpatului se coroborează cu probele administrate în dosar, atât cu rapoartele de expertiză întocmite în cauză, cât și cu depozițiile martorilor audiați, precum și cu înscrisurile existente la dosar.
Prin raportul de expertiză efectuată în cursul urmăririi penale, se menționează faptul că asociația a folosit chitanța cu regim special, din care rezultă foarte clar sumele încasate, sumele încasate au fost centralizate într-un borderou pe baza căruia banii au fost introduși în registrul de casă, registrul de casă a fost ținut și condus destul de ordonat, fără a fi însă calculat soldul zilnic, având doar soldul la sfârșitul fiecărei perioade, contabilitatea asociației fiind ținută în partida simplă, fără a fi întocmită balanța de verificare, menționându-se totodată și faptul că au fost găsite adrese de la furnizor către asociație prin care s-a comunicat faptul că unele persoane au achitat direct la furnizor sumele datorate, pentru unele persoane putând fi stabilit apartamentul, constatându-se insa și existența unor nume care nu erau de găsit pe lista proprietarilor, opinându-se in atare situație faptul ca exista posibilitatea ca unele persoane împuternicite sa fi făcut plați pentru alte persoane din cadrul asociației.
S-a stabilit astfel drept prejudiciu produs asociației suma de 654.636.494 ROL- ca diferență dintre soldul datoriei proprietarilor calculat și soldul din ultima factura, precum și suma de 62.908.300 ROL - bani depuși la pe numele președintelui din acea perioada - martorul.
De remarcat cu privire la noțiunea de prejudiciu utilizată în cuprinsul primei expertize faptul că suma de 654.636.494. ROL stabilită, reprezintă de fapt soldul facturilor neîncasate de inculpat, datoria proprietarilor fiind mai mare decât cea din facturile întocmite, această sumă nefiind însă încasată de inculpat și folosită în alte scopuri, expertiza menționând totodată că suma poate fi reținută ca neîncasată in condițiile în care nu se poate justifica prin sentințe judecătorești sau titluri de executare silita ( pentru locatarii acționați în judecată de asociație, pentru neplata facturilor de întreținere).
In cursul judecații s-a efectuat o noua expertiză, care vine în completarea primei expertize, întrucât s-a dovedit faptul că prima expertiză a fost efectuată în absența unor date, a unor documente contabile.
Astfel, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 78, 147,157, pentru efectuarea expertizei au fost necesare, pe lângă actele existente în cursul urmăririi penale ( pe baza cărora s-a efectuat prima expertiza) și altele - respectiv situația datoriilor și plaților avute de asociație începând cu data de 1 ianuarie 1999, situația ajutoarelor sociale acordate în perioada 1 ianuarie 1999- 31 august 2002, calculațiile pentru blocurile indicate de expert prin înscrisul aflat la fila 147 ( acestea neregăsindu-se la sediul asociației, documentele nefiind arhivate corespunzător), facturile care confirma încasarea de la membrii asociației a sumelor de bani ( 157), abia în momentul existenței tuturor acestor documente putând fi efectuata expertiza solicitata în cursul judecații, ceea ce conduce la concluzia evidenta că prima expertiza a fost efectuată pe baza unei documentații incomplete, a doua expertiza venind în completarea acesteia.
Prima instanță a apreciat că nu se poate vorbi de o contrarietate intre cele doua expertize, ci de o completare a primei expertize prin cea de-a doua, acesta din urma fiind efectuata pe baza întregii documentații.
De altfel, și în privința sumelor stabilite nu rezultă diferențe considerabile - stabilindu-se astfel suma de 62.908.300 ROL ca sumă depusă la - aceeași ca și cea stabilita în prima expertiză, precum și suma de 687.985.516 ROL - ca sumă nepreluată de inculpat (nicidecum însușită), aceasta rezultând în urma verificării întregii documentații, astfel cum s-a menționat anterior ( spre deosebire de prima expertiza, efectuată în absența unor date ).
Din concluziile raportului de expertiza efectuată în faza judecații rezulta cu certitudine faptul ca plățile efectuate de inculpat au fost mai mari cu 34.874.687 lei decât încasările ( nefiind posibilă stabilirea provenienței acestei sume rezultată în plus, acesta putând proveni fie din sume încasate și omise la înregistrare, fie din sume personale)- 11,. 16 raport de expertiza.
Totodată, în ceea ce privește noțiunea de prejudiciu utilizata de expert, atât din cuprinsul raportului de expertiza întocmit cât și din lămuririle date în fața instanței de judecată de către expert prima instanță a reținut că suma de 687.985.516 lei reprezintă sumă neîncasată, nicidecum însușita, excluderea sau omiterea acestei sume neechivalând cu însușirea acestei sume - iar în ceea ce privește acest aspect, rezultă din cuprinsul statutului atribuțiile și responsabilitățile factorilor decizionali din cadrul asociației în ceea ce privește aprobarea listelor de plata, asigurarea organizării evidenței contabile și a înregistrării la zi a operațiunilor financiar - contabile ( Comitetul executiv - art. 41 statut), verificarea și validarea documentelor și angajamentelor de plata, efectuarea controlului preventiv pentru plățile cu numerar, urmărirea depunerilor în contul curent al asociației a numerarului care depășește plafonul de casa, verificarea cel puțin trimestriala a gestiunii asociației, a modului de stabilire și încasare a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației - cu consemnarea aspectelor constatate intr-un registru de procese verbale ( comisia de cenzori - art. 46 din Statut)- cu privire la acest aspect chiar expertul precizează faptul ca atribuții de control financiar aveau alte persoane din cadrul asociației, care ar fi trebuit sa exercite controlul, financiar-contabil,administratorul neputând sa transfere nici un din fondul asociației fără viza de control a acestor persoane- ori o atare viza de control nu există ( declarația aflata la fila 70 dosar II instanță ).
În cursul judecații la instanța de fond, partea civila a solicitat, extinderea procesului penal și cu privire la o alta fapta, vizând greșita ținere a contabilității de către inculpat, cu privire la acest aspect, astfel cum rezultă din încheierea de ședința din data de 20.-, reprezentantul Ministerului Public și-a exprimat în mod ferm punctul de vedere precizând că Ministerul Public nu înțelege să solicite o extindere a procesului penal pentru nici o alta infracțiune, întrucât nu consideră că ar fi suficiente probe în acest sens, de altfel toate aspectele fiind cunoscute încă din faza urmăririi penale, nefiind vorba de o împrejurare noua, apărută în cursul judecații.
Așa cum s-a reținut anterior, faptele pentru care a fost trimis în judecata inculpatul sunt pe larg descrise în actul de sesizare a instanței, acestea alcătuind starea de fapt avută în vedere, fiind vorba așadar de însușirea de către inculpat a unor sume de bani, în mod repetat, din fondurile asociației și folosirea acestor sume in scopuri personale.
Doar în condițiile în care faptele descrise în actul de sesizare a instanței ar întruni elementele constitutive ale altei infracțiuni, s-ar putea dispune, în condițiile art. 334.pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei descrise, însă nu se poate schimba încadrarea juridică, respectiv reținerea unei alte fapte în sarcina inculpatului, întemeiată pe o cu totul altă stare de fapt, pe descrierea unor alte fapte decât cele reținute în actul de sesizare a instanței. In acest sens a fost de altfel și opinia reprezentantului Ministerului Public, precum și a apărătorului inculpatului, cu ocazia punerii în discuție a schimbării încadrării juridice solicitată de reprezentantul parții civile, respectiv din infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în infracțiunea prevăzuta de art. 43 din legea nr. 82/1991.
Cu privire la această cerere de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzuta de art. 215/1 al. 1. pen. cu aplic. art. 41 al. 2. pen. în infracțiunea prevăzuta de art. 43 din Legea nr. 82/1991, prima instanță a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii subiective - intenția inculpatului în săvârșirea faptei nefiind dovedită în cauză prin nici un mijloc de probă, mai mult având în vedere și considerentele expuse, respectiv faptul că schimbarea de încadrare juridică intervine doar în situația în care faptele descrise în sarcina inculpatului prin actul de sesizare ar întruni elementele constitutive ale unei alte infracțiuni, însa nicidecum în situația în care se invocă alte fapte săvârșite de inculpat - care nu sunt reținute în sarcina acestuia prin actul de sesizare, acestea putând fi eventual cercetate doar printr-o extindere a procesului penal, însă în cauză de fața reprezentantul Ministerului Public și-a exprimat în mod clar punctul de vedere, învederând că nu înțelege să solicite extinderea procesului penal pentru nici o altă faptă.
In ceea ce privește susținerea din actul de sesizare în sensul că inculpatul și-ar fi însușit suma de bani în cuantum de 62.908.300 lei din fondurile asociației, prima instanță a reținut că nu există nici o dovada în acest sens.
Din actele dosarului rezultă faptul că această sumă a fost depusă de inculpat la, eliberându-se certificat de investitor pe numele fostului președinte al asociației - martorul, cu clauza de împuternicire pentru inculpat, suma fiind înregistrată în registrul de casa aferent perioadei 15 mai 2000- 14 iunie 2000, respectiv la data de 14 iunie 2000, ultimele trei poziții, astfel cum se menționează în cuprinsul raportului de expertiza - 11.
Aceasta sumă de bani a fost depusă ca urmare a procesului verbal încheiat la data de 08.04.2000, în urma ședinței comitetului executiv al asociației, cu participarea șefilor de scară, aflat la fila 14 din caietul de procese verbale al Asociației, atașat dosarului.
Acest proces verbal cuprinde mențiunea în sensul că se aprobă mutarea unor resurse financiare la, pentru ca această instituție avea cea mai mare dobândă.
Susținerea potrivit căreia această mențiune ar fi fost efectuată ulterior, nu este dovedită în cauză, mai mult nu s-a dovedit persoana care a efectuat respectiva mențiune.
Prin decizia penală nr. 111/A din 18 decembrie 2009, Tribunalul Covasnaa respins, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G și partea civilă Asociația de Proprietari "" Sf. G împotriva sentinței penale nr. 137 din 27 mai 2008 Judecătoriei Sf. G, pe care a menținut-o, făcând totodată în cauză aplicarea dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și respectiv a prevederilor art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Din întregul material probatoriu administrat în cauza, a constatat că în mod corect prima instanță a reținut că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare în formă continuată, prevăzuta de art. 215/1 al. 1. pen. cu aplic. art. 41 al. 2. pen. reținuta în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, sub aspectul laturii obiective, nefiind dovedită în cauză vreo acțiune de însușire, folosire sau traficare a unor sume de bani din fondurile parții civile de către inculpat, având în vedere concluziile raportului de expertiză contabilă efectuată în cursul judecății în care se reține că plățile efectuate de inculpat au fost mai mari decât încasările, neexistând alte probe din care să rezulte preluarea de către inculpat a vreunei sume de bani din fondurile asociației, în interesul său ori pentru altul, iar suma depusa la a fost depusă pe baza procesului verbal din data de 08.04.2000 care cuprinde mențiunea în sensul depunerii banilor la ( nefiind dovedită vreo infracțiune de fals sau uz de fals în sarcina inculpatului, dimpotrivă, acesta fiind scos de sub urmărire penala sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni) și nici sub aspectul laturii subiective - intenția inculpatului de însușite, folosire sau traficare, nefiind dovedită prin nici un mijloc de proba.
De asemenea, corect s-a mai reținut că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale infracțiunii prevăzute de art. 43 din Legea nr. 82/1991, nefiind dovedita intenția inculpatului. În plus, instanța de control judiciar a constatat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici sub aspectul laturii obiective, întrucât, astfel cum rezultă din expertiza contabilă efectuată în cursul judecății, contabilitatea a fost condusă numai în partidă simplă, care nu presupune întocmirea unui bilanț contabil.
Pentru aceste motive a constatat că în mod corect, prima instanță a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului G și a dispus achitarea acestuia pentru infracțiunea de delapidare în formă continuată reținută în actul de sesizare.
Pe cale de consecință, reținând că inculpatul nu și-a însușit nici o suma de bani din fondurile asociației a constatat că și soluția pronunțată pe latura civilă a cauzei este temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și partea civilă Asociația de Proprietari "" Sf.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasnaa solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, inculpatul a cauzat un prejudiciu asociației de proprietari în valoare de 687.985.516 lei ROL, reprezentând totalul sumelor nepreluate (excluse și omise) din facturile emise în perioada 01.01.1999-31.07.2002, precum și suma de 62.908.300 ROL, depusă la, care nu poate fi recuperată. Din declarațiile membrilor comitetului executiv al asociației rezultă că aceștia nu au discutat și nici nu au aprobat depunerea vreunei sume de bani la, în contul asociației de proprietari. Cazul de casare invocat este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală.
Asociația de Proprietari "" a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, admiterea acțiunii civile pe care au formulat- Cazurile de casare invocate sunt cele prevăzute de art. 385/9 pct. 17, 18 Cod procedură penală. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că deși în cauză s-a demonstrat prin expertiză faptul că asociația a suferit un prejudiciu în urma modului în care a fost administrată de către inculpat, în mod paradoxal soluția a totuși una de respingere a acțiunii civile formulate.
În ședința publică din data de 22.05.2009 instanța de recurs a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 215/1 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 258 alin. 1 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
Cu privire la schimbarea încadrării juridice, procurorul de ședință a apreciat că se poate dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare în infracțiunea de neglijență în serviciu, pentru faptele având ca prejudiciu sumele nepreluate, excluse și omise din facturi, în valoare de 687.000.000 lei ROL, iar pentru faptele din datele de 21.04.2000 și 23.05.2000, referitoare la sumele din fondul asociației depuse la, încadrarea juridică este cea de delapidare.
Reprezentantul Asociației de Proprietari "" a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare în infracțiunea de neglijență în serviciu, inculpatul gestionând în mod defectuos fondurile asociației, fapt ce a produs grave tulburări în desfășurarea activității și un prejudiciu care a fost cuantificat.
Apărătorul inculpatului a arătat că nu este de acord cu schimbarea încadrării juridice cu privire la cele două acte materiale, respectiv depunerea sumelor de la bani la, fiind de acord însă cu schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu, cu excepția omiterii din tabel a unor datornici. Nu este vorba de neglijența gestionării unor fonduri, pentru că în expertiză s-a stabilit clar că inculpatul nu și-a însușit nicio sumă de bani, fiind doar o greșeală de contabilitate.
La dezbaterea recursurilor, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, iar pentru actele materiale din 21.04.2000 și 3.05.2000, referitoare la sumele de bani depuse la, menținerea încadrării juridice din rechizitoriu, respectiv infracțiunea de delapidare. În privința infracțiunii de neglijență în serviciu se impune constatarea prescripției răspunderii penale și în consecință, încetarea procesului penal, iar sub aspectul laturii penale, obligarea inculpatului la plata întregului prejudiciu stabilit prin expertiză.
Partea civilă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, indiferent de soluția pronunțată cu privire la latura penală, obligarea inculpatului la acoperirea prejudiciului produs prin gestionarea defectuoasă a fondurilor asociației.
În recurs inculpatul a depus înscrisuri, respectiv o adeverință eliberată de Biroul Executorului Judecătoresc -, din care rezultă că în cursul lunii ianuarie 2002 inculpatul Gas olicitat înregistrarea a 5 cereri de executare silită în calitate de administrator al Asociației de Proprietari "", precum și procesul verbal încheiat în data de 18.09.2002 cu ocazia predării gestiunii de către inculpatul G reprezentanților asociației de proprietari, când au fost predate 30 de hotărâri judecătorești rămase definitive cu privire la datornicii asociației și procesul verbal din data de 11.09.2002 când au fost predate 39 de hotărâri judecătorești din anul 2001 rămase definitive și 48 de hotărâri din anul judecătorești definitive din anul 2000.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, curtea reține următoarele:
Instanțele de fond au reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză. Acestea au relevat faptul că inculpatul Gaf ost angajat începând cu data de 01.02.1999, prin convenție civilă în funcția de administrator al asociației, obligațiile acestuia fiind administrarea bunurilor asociației, încasarea sumelor de bani de la membrii asociației, încasarea altor sume de bani, întocmirea listelor și alte sarcini prevăzute în statutul asociației de proprietari. În perioada 1999-august 2002 inculpatul a colectat sumele de bani datorate de locatari. Potrivit raportului de expertiză tehnică contabilă nr. 45/17.03.2008 întocmit în cauză cu ocazia judecării apelului, prejudiciul cauzat asociației de locatari se datorează sumelor nepreluate (excluse și omise) din facturile emise în perioada 01.01.1999-31.07.2002 în valoare de 687.985.516 lei în condițiile în care nu au fost încasate sumele stabilite prin sentințele judecătorești în vigoare la data predării gestiunii, din care au fost scăzute sumele achitate de locatari neidentificați direct la CEC (15.967.683 lei ROL) și sumele achitate direct de locatari direct la SC. Com. SA (114.328.710 lei), precum și din suma depusă la fondul, respectiv 62.597.423 lei. În final, prejudiciul cauzat asociației de proprietari a fost stabilit prin expertiză la suma de 620.597.423 lei.
Într-adevăr, probele administrate în cauză nu au făcut dovada faptului că inculpatul și-ar fi însușit această sumă de bani, însă este cert faptul că în perioada în care acesta a administrat asociația de proprietari, asigurând managementul financiar al asociației prin gestiunea bunurilor și fondurilor bănești, asociația de proprietari a acumulat datorii mari la furnizorii de servicii gospodărești, deși în listele întocmite lunar locatarii figurau ca achitând la zi facturile. Practic, datoriile proprietarilor de apartamente nu au fost preluate de la o lună la alta în perioada 01.01.1999-iulie 2002, fapt ce demonstrează că inculpatul G și-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, respectiv cele privind managementul financiar al asociației, de gestiune a bunurilor și fondurilor bănești, cauzând o vătămare importantă intereselor legale ale membrilor asociației prin acumularea de către asociația de proprietari a unei datorii față de furnizorii de servicii de 620.597.423 lei ROL. Această sumă cuprinde și sumele depuse de inculpat la, în cuantum total de 62.908.300 lei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, membri ai asociației de proprietari, rezultă că, deși nu este clar faptul că s-ar fi discutat într-o ședință a asociației despre depunerea unei sume de bani la în scopul utilizării ei ulterioare în folosul asociației, totuși, o parte dintre membrii asociației ( a se vedea declarațiile martorilor - 549 dosar urmărire penală și - 553 dosar urmărire penală) au cunoscut despre demersul făcut de către inculpat în sensul depunerii la 21.04.2000 și 3.05.2000 a sumei de 62.908.300 lei, aspect confirmat și de martorul, care era președinte al asociației și pe numele căruia a și fost eliberat certificatul de investitor, iar suma respectivă a fost înregistrată în registrul de casă aferent perioadei 15 mai-14 iunie 2000. Acest fapt demonstrează faptul că inculpatul nu a urmărit obținerea de către el sau de către o altă persoană a acestor sume de bani sau a celor rezultate în urma depunerii la fondul de investiții, ci a urmărit obținerea unei sume mai mari de bani în folosul asociației. De aceea, și în acest caz, inculpatul și-a îndeplinit în mod defectuos îndatoririle sale de serviciu, administrând în mod greșit banii asociației de proprietari.
Nefiind dovedită intenția inculpatului de a produce o vătămare intereselor legale ale asociației și membrilor acesteia, forma de vinovăție ce poate fi reținută inculpatului nu poate fi decât culpa, astfel că, încadrarea juridică corectă pentru faptele săvârșite de către acesta, nu poate fi decât aceea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Inculpatul G, în calitatea sa de administrator (manager de proprietate) și-a îndeplinit defectuos îndatoririle sale de serviciu, îndatoriri care rezultă din art. 49, 55 și 56 din Statutul Asociației de Proprietari "", cauzând o vătămare importantă intereselor legale ale asociației și ale membrilor acesteia, prin datoriile acumulate față de furnizori, însumate la 620.597.423 lei. Inculpatul nefiind funcționar public, sunt aplicabile dispozițiile art. 258 Cod penal, în acest caz maximul pedepsei prevăzute de lege reducându-se cu o treime.
Văzând perioada săvârșirii faptei, în formă continuată, se constată faptul că răspunderea penală este înlăturată pentru inculpatul G, fiind aplicabile dispozițiile art. 124 Cod penal, astfel că sub acest aspect se impune încetarea procesului penal, conform art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală. Inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal în situația constatării intervenției prescripției răspunderii penale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, dat fiind faptul că probele administrate în cauză, în principal expertiză tehnică contabilă, au demonstrat că inculpatul G este răspunzător de administrarea defectuoasă a fondurilor bănești ale Asociației de Proprietari, vinovăția sa fiind sub forma culpei, urmează a se dispune obligarea inculpatului la acoperirea prejudiciului cauzat și care a fost evaluat prin expertiză la suma de 620.597.423 lei.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și partea civilă Asociația de Proprietari "" împotriva deciziei penale nr. 111/18.12.2008 a Tribunalului Covasna, pe care o casează, desființând și sentința penală nr. 137/27.05.2008 a Judecătoriei Sf. G, sub aspectul încadrării juridice dată faptei, al soluției de achitare a inculpatului și al soluționării laturii civile.
Rejudecând cauza în aceste limite,
În baza art. 334 Cod procedură penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 258 alin. 1 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală, se va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 258 alin. 1 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 14 Cod procedură penală, și art. 998-999 Cod civil, inculpatul va fi obligat să plătească părții civile Asociația de Proprietari ""suma de 620.597.423 lei ROL, despăgubiri civile.
Vor fi menținute dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și partea civilă Asociația de Proprietari "" împotriva deciziei penale nr. 111/18 decembrie 2008 a Tribunalului Covasna, pe care o casează, desființând și sentința penală nr. 1372/27 mai 2008 a Judecătoriei Sf. G, sub aspectul încadrării juridice dată faptei, al soluției de achitare a inculpatului și al soluționării laturii civile.
Rejudecând cauza în aceste limite:
În baza art. 334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, din infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 258 alin. 1 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 258 alin. 1 Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 14 Cod procedură penală și art. 998-999 Cod civil, obligă inculpatul să plătească părții civile Asociația de Proprietari "" suma de 620.597.423 lei ROL, despăgubiri civile.
Menține dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
ptr. aflată în concediu
de odihnă, semnează președinte complet
GREFIER,
Red. 18.06.2009
Dact. 28.06.2009
3 ex.
Jud apel E,
Jud fond
Președinte:Manuela BarbuJudecători:Manuela Barbu, Nicoleta Hădărean, Elena Barbu
