Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 397/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.397

Ședința publică din data de 22 aprilie 2008,

PREȘEDINTE: Ștefana Anghel

JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu

JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea

GREFIER: - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la 23 martie 1974, domiciliat în B, sector 3, Bulevardul -, nr.57, -.4,.1,.17, și partea civilă SC SA, cu sediul în, Șoseaua de Centură, împotriva deciziei penale nr.6/14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.823/12.04.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-a desființat în parte, în latură penală și civilă sentința atacată și pronunțându-se o nouă hotărâre, în baza art.86/1 cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, compus potrivit art.86/2 cod penal din durata pedepsei aplicate, la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, stabilit de instanță.

Potrivit art.86/3 cod penal pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În temeiul art.359 cod proc.penală s-a atras atenția apelantului inculpat asupra disp. art.86/4 cod penal privind efectele revocării suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în caz de neîndeplinire cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și de neachitare a despăgubirilor civile.

S-a constatat că inculpatul a achitat părții civile suma de 8500 lei, astfel că a fost obligat să plătească acesteia suma de 106.500 lei despăgubiri civile reprezentând rest prejudiciu neacoperit.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.

Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru astăzi 22 aprilie 2008, când a dat următoarea decizie:

CURTEA:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.823/12.04.2007 Judecătoria Ploiești, în baza art.215/1 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 aalin.2 cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.03.1974 în H, domiciliat în B, B-dul.-, nr.57,.4E,.1,.17, sector 3, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, faptă din perioada septembrie 2004 - februarie 2005.

În baza art.290 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cp a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.85 cod penal s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.510/2004 a Judecătoriei Sectorului II B, definitivă prin decizia penală nr.1240/19.09.2006 a Curții de Apel București, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.184 alin.2,4 cod penal.

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b, art.36 alin.1 cod penal au fost contopite pedepsele de 3 ani închisoare, 6 luni închisoare și 3 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art.71 cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a,b cod penal.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SA, cu sediul în, Șoseaua de Centură, județ P, împotriva inculpatului.

În baza art.348 cod pr.penală s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate de inculpat, aflate la filele 94 - 101, 174 - 181 dosar urmărire penală.

În baza art.193 alin.1 cod pr.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă în cuantum de 2856 ron, onorariu avocat.

În baza art.191 cod pr.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 300 ron onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 ron, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, inculpatul a avut calitatea de reprezentant tehnic de vânzări în cadrul SC SA, pe caza contractului individual de muncă înregistrat sub nr.-/2004, fila 157 dosar urmărire penală. Atribuțiile de serviciu ale inculpatului constau în coordonarea activității de desfacere, promovarea relațiilor comerciale cu potențialii clienți, repartizarea produselor, întocmirea formalităților de livrare a produselor și de încasare a contravalorii acestora la termenele convenite.

În cursul lunii februarie 2005, reprezentanții părții vătămate au formulat plângere penală împotriva inculpatului susținând că acesta a încasat diverse sume de bani de la clienții societății, pe care le-a folosit în interes personal, eliberând chitanțe false, cauzându-i un prejudiciu de 1.272.296.822 ROL,

După interpretarea probelor administrate la urmărirea penală, instanța de fond a constatat vinovăția inculpatului pornind chiar de la recunoașterile constante ale acestuia, atât în fața conducerii societății, invocându-se nota explicativă aflată la fila 14 dosar p, cât și în fața organelor de cercetare penală (declarație, fila 317 p).

În latură civilă, prima instanță a ținut cont de concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat de asemenea la urmărirea penală, aflat la filele 326 și urm dosar p, necontestat de părți, potrivit căruia prin activitatea infracțională, inculpatul a cauza părții civile un prejudiciu de 114.909,28 ron.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, susținând în principal că pe parcursul soluționării în fond a cauzei nu a avut posibilitatea de a se apăra și de a fi audiat, întrucât procedura de citare a fost viciată și nu a avut cunoștință de proces.

Astfel, s-a arătat că la termenele din data de 10.10.2006 și 02.11.2006, inculpatul a fost citat la adresa din B, B-dul.-, nr.57, -.H, deși numărul blocului era 4. iar procedura de citare a fost îndeplinită prin afișare, fiind în opinia sa viciată.

Soluția instanței de fond a mai fost criticată de inculpat și sub aspectul individualizării pedepsei, pe motiv că nu s-au luat în considerare disp.art.74 și art.76 cod penal, respectiv conduita sa bună înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea după săvârșirea acesteia, rezultând din prezența în fața organelor de urmărire penală și recunoașterea săvârșirii faptelor, precum și de situația sa familială.

Cu privire la latura civilă a cauzei inculpatul apelant a precizat că este dispus să acopere în întregime prejudiciul stabilit prin expertiză, întrucât are un loc de muncă, iar din salariu poate achita lunar părți din prejudiciu.

Tot sub aspectul laturii civile, apelantul inculpat a arătat că prin chitanța nr.- emisă de BRD Generale la data de 25.09.2005, a achitat către intimata parte civilă suma de 7.00 lei iar prin chitanța depusă la fila 45 din dosar, se atesta și plata către partea civilă a sumei de 1.500 lei, parte din prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii.

Față de cele arătate, apelantul inculpat a solicitat în principal admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81 cod penal sau sub supraveghere conform art.86/1 cod penal

Prin decizia penală nr.6/14.01.2008 Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.823/12.04.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, a desființat în parte, în latură penală și civilă sentința atacată și pronunțând o nouă hotărâre, în baza art.86/1 cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani, compus potrivit art.86/2 cod penal din durata pedepsei aplicate, la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani, stabilindu-se totodată măsurile de supraveghere

În latură civilă s-a constatat că inculpatul a achitat părții civile suma de 8500 lei, astfel că a fost obligat inculpatul să plătească părții civile diferența de 106.500 lei despăgubiri civile reprezentând rest prejudiciu neacoperit.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Prahovaa constatat că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond care a realizat o justă interpretare și apreciere a probelor administrate în cauză, în toate fazele procesului penal, din acestea rezultând atât existența faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată cât și săvârșirea acestora de către inculpat.

Situația de fapt, astfel cum a fost expusă mai sus a rezultat din probele administrate în cauză, acestea coroborându-se de altfel și cu declarațiile date de inculpat în faza de urmărire penală, precum și în fața instanței de control judiciar, de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor.

Și încadrarea juridică dată faptelor de către instanța de fond s-a apreciat că este legală, fapta inculpatului de a-și însuși în mod repetat sume de bani încasate de la clienții părții vătămate, eliberând în schimb chitanțe false, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare, prev. și ped. de art.215/1 alin.1 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.

A apreciat tribunalul că, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în raport de atitudinea sinceră avută de inculpat pe parcursul procesului penal, de împrejurarea că în prezent acesta își asigură existența în mod cinstit, fiind angajat cu contract de muncă la SC 3 SRL și de faptul că, pe parcursul procesului penal a făcut demersuri pentru achitarea prejudiciului cauzat părții civile, achitând suma de 8.500 lei că, soluția instanței de fond, care aplicat inculpatului o pedeapsă cu executare în regim privativ de libertate este prea aspră, iar scopul preventiv - educativ al pedepsei ar putea fi atins chiar și fără privarea de libertate a inculpatului.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, tribunalul a constatat că pe parcursul procesului penal, inculpatul a achitat către partea civilă suma de 8.500 lei, parte din prejudiciul cauzat, motiv pentru care a modificat sentința în latură civilă, cu obligarea inculpatului la plata restului de prejudiciu rămas neacoperit.

Împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Prahova au declarat recurs inculpatul și partea civilă SC SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta parte civilă a criticat soluția exclusiv în latură penală, respectiv sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, susținând în esență că tribunalul a manifestat o clemență exagerată față de inculpat atunci când a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate, sub supraveghere, ignorând astfel pericolul social concret ridicat al faptei acestuia.

A subliniat astfel recurenta faptul că, inculpatul, în calitate de director de zonă al SC SA a prejudiciat societatea prin săvârșirea faptelor într-o perioadă îndelungată de timp, pe baza unui plan infracțional stabilit în detaliu, fapt ce dovedește o perseverență infracțională deosebită ce merită sancționată cu o pedeapsă privativă de libertate.

În ceea ce-l privește pe recurentul inculpat, acesta nu a depus la dosarul cauzei motivele de recurs și nici nu s-a prezentat în fața instanței spre a susține oral criticile concrete privind decizia tribunalului.

Examinând cererile de recurs prin prisma susținerilor părților, precum și din oficiu, în limita cazurilor de casare consacrate de disp.art.385/9 alin.2 și 3 cod pr.penală, ce pot fi examinate ca atare, Curtea constată ambele recursuri nefondate, pentru următoarele considerente:

Instanțele anterioare au reținut în mod corect vinovăția inculpatului dovedită de probele existente în dosarul cauzei, în principal de recunoașterile recurentului inculpat și constatările expertului desemnat la urmărirea penală.

Încadrarea juridică a faptelor este de asemenea corectă, fiind de altfel necontestată de părți.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea reține că într-adevăr cele 2 instanțe au avut aprecieri diferite în privința modalității de executare a pedepsei, în sensul că în timp ce prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă cu executare în regim privativ de libertate, instanța de control judiciar a considerat că reeducarea acestuia se poate obține și prin suspendarea sub supraveghere a aceleiași pedepse.

Interpretând criteriile enumerate în art.72 cod penal, în raport de situația concretă a inculpatului, de circumstanțele personale ale acestuia, de cele reale ale faptei, dar și de criticile recurentei părți civile, Curtea achiesează la opinia tribunalului, considerând că, aplicarea unei pedepse privative de libertate ar constitui o ripostă prea aspră față de inculpat.

Prin recunoașterea faptelor în integralitatea lor dar și prin încercările de a acoperi prejudiciul cauzat recurentei părți civile, inculpatul a dovedit că a înțeles consecințele comiterii în viitor de fapte asemănătoare.

Chiar dacă, actul de clemență al tribunalului, pare în contradicție cu susținerile părții civile privind gravitatea concretă a faptei inculpatului, Curtea apreciază că, instanța de control judiciar a ținut cont și a valorificat în mod concret toate elementele apte să contribuie la o justă individualizare a pedepsei, respectiv sinceritatea inculpatului, regretul manifestat, lipsa antecedentelor penale, comportamentul ulterior comiterii faptei, încercările de diminuare a prejudiciului, dar și gravitatea concretă a faptei acestuia, modul în care a înțeles să înșele încrederea partenerilor săi, respectiv felul în care a pregătit și desfășurat întreaga activitate infracțională.

Stabilirea unui termen de încercare de 5 ani, în care inculpatul va trebui să se abțină de la săvârșirea oricăror acte antisociale sau fapte penale, constituie o garanție a îndreptării acestuia și totodată un risc ce poate antrena oricând o răspundere mult mai grea, în sarcina acestuia.

În consecință, constatând că nu există motive care să atragă casarea deciziei atacate, în baza art.385/15pct.1. lit.b cod pr.penală, Curtea va respinge ambele recursuri ca nefondate.

Văzând și disp.art.192 alin.2 cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la 23.03.1974, domiciliat în B, B-dul.-, nr.57,-.4,.1,.17 și partea civilă SC SA, cu sediul în, Șoseaua de Centură, județ P, împotriva deciziei penale nr.6/14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, și a sentinței penale nr.823/12.04.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Obligă recurenții la cheltuieli judiciare astfel: pe inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului d e Justiție, iar partea civilă SC SA la 50 lei cu același titlu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.04.2008.

Președinte, Judecători,

- - - -

Grefier,

- -

ȘA/MM

2 ex./14.05.2008

f-

Judecătoria Ploiești

a-

;

Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3113/2006

Președinte:Ștefana Anghel
Judecători:Ștefana Anghel, Gabriela Diaconu, Ioana Nonea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 397/2008. Curtea de Apel Ploiesti