Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 423

Ședința publică de la 23 Aprilie 2009

PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Membri Robert Emanoil Condurat

- - - - - judecător

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 38 de la 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpata, asistată de avocat, apărător ales, lipsind partea civilă Primăria comunei, județul G pentru care răspunde avocat.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei și întrucât nu se formulează alte cereri, iar reprezentantul parchetului nu are obiecțiuni, în baza dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat având cuvântul pentru inculpată, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 289 Cod penal, care ar fi absorbită în infracțiunea de delapidare și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea rejudecării pentru această ultimă infracțiune, având în vedere că nu a fost efectuată o expertiză contabilă așa cum s-a cerut, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului și redozarea pedepselor.

Avocat pentru partea civilă, solicită respingerea recursului declarat de către inculpată, ca fiind nefondat.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpată, având în vedere a recunoscut și regretat faptele săvârșite, atât la urmărirea penală dar și în fața instanțelor de fond și apel.

Inculpata recurentă având cuvântul, declară că își însușește concluziile apărătorului său.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

În aplicarea dispozițiile art. 38514Cod procedură penală, din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr.4367/ 15 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr-, în baza art. 215 ind.1 alin. 1 Cod Penal cu aplic. art. 41 - 42 Cod Penal a fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la data de 23.04.1977 în Tg.J, jud. G, cu domiciliul în com., sat, jud. G, fără antecedente penale, CNP - la 1 an închisoare.

În baza art. 289.Cod Penal cu aplic. art. 41-42 Cod Penal, a fost condamnată inculpata la 6 luni închisoare.

În baza art. 33 - 34 Cod Penal, au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă și de executat fiind 1 an închisoare.

În baza art. 81 Cod Penal,s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei pe durata prev. de art. 82.Cod Penal și i s-au pus în vedere inculpatei disp. art. 83.Cod Penal

I s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. teza II - și lit. b Cod Penal pe durata prev. de art. 71 Cod Penal și în baza art. 71 alin. 5.Cod Penal s-a suspendat pedeapsa accesorie pe durata suspendării executării pedepsei principale. S-a dispus anularea actelor false, respectiv borderourile desfășurător ale încasărilor și s-a constatat ca fiind recuperată paguba.

A fost obligată inculpata la 150 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-J, nr. 2642/P/2008 din 28.07.2008, a fost trimisă în judecată inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de delapidare prev. de art.215 ind.1 alin.1 pen. și de fals intelectual prev. de art.289 pen. cu aplicarea art.41, 42.pen.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în perioada ianuarie-aprilie 2008, inculpata, în calitate de referent la Biroul contabilitate, salarizare, impozite și taxe locale din cadrul Primăriei, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale și-a însușit din banii încasați de la populație suma de 8606 lei.

Potrivit fișei postului, inculpata avea ca atribuții " încasarea sumelor de bani reprezentând impozite și taxe locale, prin numărare faptică de la persoane fizice și juridice, deplasându-se în teren", precum și " depunerea zilnică a sumelor încasate la casieria unității."

Prin nedepunerea întregii sume achitate de persoanele fizice ca și impozit sau amenzi cum au fost în situația numiților (chitanța nr. 176 seria - -), (chitanța nr. 321), (chitanța nr. 771) sau prin depunerea unei sume mai mici decât cea încasată de la persoanele fizice ca și taxe și impozite cum a fost situația numiților (chitanța seria - -), (chitanța nr. -),a, falsificând astfel borderourile desfășurătoare ale încasărilor, în sensul că nu a trecut toată suma încasată, inculpata însușindu-și suma de 8606 lei.

Aceste aspecte au fost evidențiate în nota de constatare nr. 5159/ 23.04.2008 privind verificarea gestionară a referentului cu sarcini de încasare de impozite și taxe.

În cursul urmăririi penale inculpata a achitat în totalitate prejudiciul, Primăria comunicând că nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal.

Ascultată în cursul cercetării judecătorești, inculpata a recunoscut și regretat faptele săvârșite și a solicitat audierea de martori în circumstanțiere.

Față de aceste considerente, constatând că faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare și fals intelectual prevăzute și pedepsite de art.215 ind.1 alin.1 pen și art.289 pen, fapte ce au fost dovedite cu probele efectuate în cursul urmăririi penale, coroborate cu declarația inculpatei și declarațiile martorilor din faza cercetării judecătorești a procesului penal, instanța a dispus condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății.

Trecând la individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatei, instanța de fond a reținut drept criterii condițiile concrete în care au fost săvârșite faptele, pericolul social al acestora și consecințele produse, valoarea prejudiciului care a fost recuperat integral dar și circumstanțele personale ale inculpatei, care nu are antecedente penale și a avut o poziție sinceră în timpul procesului cu reținerea incidenței dispozițiile art. 81 și următorii Cod penal.

Probatoriile administrate în cauză, respectiv nota de constatare nr. 5159 din 23 aprilie 2008 întocmită de Comisia de Verificare a, nota explicativă a inculpatei, borderou centralizator privind sumele rulate de către inculpată, fișa postului în care era încadrată inculpata, actele financiar contabile întocmite de către aceasta, depozițiile martorilor, Polina, și, fișa privind cazierul judiciar al inculpatei precum și declarațiile acesteia date la urmărirea penală, în timpul cercetării judecătorești și în apel, le-a avut în vedere instanța de fond la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică, la individualizarea pedepselor aplicate și soluționarea laturii civile a cauzei în condițiile arătate mai sus.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpata care a solicitat redozarea pedepsei aplicate cu motivarea că a recuperat prejudiciul, nu a mai suferit condamnări și a recunoscut comiterea faptei.

Prin decizia penală nr. 38 de la 25 februarie 2009, a fost espins ca nefondat apelul formulat de inculpata și a fost obligată la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei reprezintă onorariu pentru avocat din oficiu și se va achita din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.

Pentru a statua astfel, tribunalul a constatat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatei. Au fost avute în vedere recunoașterea de către inculpată a faptelor comise, împrejurarea că a achitat prejudiciul în totalitate și faptul că nu a mai fost condamnată și instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă orientată la minimul special prevăzut de lege după care apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a cesteia a suspendat-o condiționat.

Cererea pentru redozarea pedepsei nu a putut fi primită având în vedere gradul de pericol social al faptelor comise, întinderea prejudiciului și posibilitatea că acesta putea fi mult mai mare dacă fapta nu ar fi fost descoperită și modalitatea concretă a comiterii celor două infracțiuni.

Împotriva acestei decizii și a sentinței, a declarat recurs inculpata, invocând incidența cazurilor de casare prev. de art. 3859pct. 6, 14 și 18 Cod procedură penală, care vizează lipsa de apărare, existența unei erori grave de fapt și consecința condamnării pentru infracțiunea prev. de art. 289 Cod penal, care ar fi absorbită în infracțiunea de delapidare, precum și greșita individualizare a pedepselor aplicate.

Recursul este nefondat.

Analizând probatoriile administrate în cauză, Curtea reține că instanța de fond a încadrat corect faptele și a stabilit în mod indubitabil vinovăția inculpatei, sub forma intenției directe, cu aceste probatorii care se coroborează de altfel cu recunoașterea necondiționată a acesteia atât la urmărirea penală cât și în timpul cercetării judecătorești și în calea de atac a apelului.

Nu poate fi reținut motivul de recurs al inculpatei în sensul că, în mod greșit ar fi fost condamnată și pentru infracțiunea de fals intelectual, având în vedere, pe de o parte, că înscrisurile la care se face referire în speță nu ar fi înscrisuri oficiale, iar pe de altă parte, această infracțiune ar fi absorbită în infracțiunea de delapidare întrucât este evident că înscrisurile falsificate de către inculpată, cu prilejul întocmirii acestora, sunt înscrisuri oficiale în sensul legii, iar pe de altă parte, infracțiunea prev. de art. 289 este o infracțiune distinctă.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, care reprezintă motivul subsidiar de recurs, Curtea apreciază că pedepsele de 1 an și respectiv de 6 luni închisoare aplicate în speță, la limita minimului special prevăzut de lege pentru aceste infracțiuni, în raport de criteriile de individualizare reținute în speță, cu aplicarea dispozițiile prev. de art. 81 și următorii Cod penal, respectă întrutotul dispozițiile prev. de art. 72 și următorii Cod penal raportate la speță, iar pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare este în măsură să realizeze finalitatea dispozițiile prev. de art. 52 Cod penal.

Pe cale de consecință, cum susținerile inculpatei recurente nu dat conținut cazurilor de casare invocate, iar la examinarea din oficiu, în limitele prev. de art. 3859Cod procedură penală, în temeiul dispozițiile prev. de art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va fi respins recursul declarat de inculpată, iar în baza dispoz. art. 192 Cod procedură penală, va fi obligată recurenta la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 38 de la 25 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 4367 de la 15 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Judecătoria Tg. J, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 23 aprilie 2009.

- - - - - - -

Grefier,

Red.jud-.

Gh.

IB/28.04.2009

23 aprilie 2009,

va urmări și încasa de la rec.inc. suma de 340 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Mihai Marin
Judecători:Mihai Marin, Membri Robert Emanoil Condurat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Craiova