Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 534/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.2151Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.534
Ședința publică de la 21 mai 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - JUDECĂTOR 3: Robert
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, partea civilă Asociația de proprietari nr.21 și inculpata, împotriva deciziei penale nr.241 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta inculpată, asistată de avocat, apărător ales și avocat, apărător ales, pentru recurenta parte civilă Asociația de Proprietari nr.21 C, care lipsește.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, s-a constatat dosarul în stare de judecată, acordându-se cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului promovat pentru cauza de nelegalitate invocată, în sensul reținerii art.41 alin.2 Cod penal, pentru fiecare infracțiune, precum și majorarea pedepsei pentru infracțiunile deduse judecății, cu motivarea că în raport de condițiile concrete de săvârșire și de urmările produse, se impune un regim sancționator mai sever în privința cuantumului, dar cu menținerea modalității de executare. Pentru motivul de nelegalitate vizând achitarea inculpatei pentru infracțiunea prev.de art.280 din Legea 53/2003, s-a arătat că nu se susține, motivându-se că în prezent a intervenit un nou act normativ, respectiv Legea nr.241/2005, în raport de care soluția adoptată de instanța de apel este legală, condițiile de incriminare din noua lege fiind mult mai restrictive.
Avocat pentru recurenta parte civilă a solicitat admiterea recursului promovat, casarea hotărârilor pe latură civilă și obligarea inculpatei la plata de despăgubiri la valoarea reținută de prima expertiză contabilă, arătându-se că instanța de apel nu a motivat reducerea cuantumului prejudiciului reținut.
Pentru recursul formulat de parchet s-a lăsat la aprecierea instanței, iar pentru recursul inculpatei, s-au formulat concluzii de respingere, solicitându-se acordarea onorariului de avocat.
Avocat pentru recurenta inculpată a solicitat admiterea recursului promovat, casarea hotărârilor și, în primă teză, trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanță, motivându-se că nu au fost analizate apărările inculpatei și nu s-a stabilit corect situația de fapt, în condițiile în care există date că înregistrările sumelor plătite de asociați s-au realizat de către mai multe persoane, inclusiv de cenzori și președintele asociației, în perioada cât inculpata a fost internată în spital, iar expertiza contabilă a stabilit că prejudiciul reclamat de asociație este rezultatul unor erori de calcul, iar nu a însușirii sumelor de către inculpată.
Aceleași critici au fost susținute și privitor la latura civilă a cauzei, arătându-se că valoarea prejudiciului este incorect stabilită, cu ignorarea apărărilor formulate de inculpată.
Pentru recursul parchetului s-au formulat concluzii de admitere în parte sub aspectul reținerii art.41 Cod penal, iar pentru recursul formulat de partea civilă s-au formulat concluzii de admitere, în sensul casării hotărârilor și trimiterii cauzei spre rejudecare, conform art.3859pct.10 Cod pr.penală.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul asupra recursului formulat de inculpat și partea civilă, a arătat că recursul părții civile este întemeiat, în sensul stabilirii valorii prejudiciului conform primei expertize contabile din speță, iar recursul inculpatului este nefondat, întrucât instanța se pronunță în raport de limitele sesizării, nefiind admisibilă cererea de extindere a procesului penal față de alte persoane (președinte și cenzori asociație), formulate direct în recurs, iar stabilirea răspunderii civile solidare a inculpatei cu aceste persoane, profită părții civile, singura care o poate invoca.
Având ultimul cuvânt, recurenta inculpată a solicitat admiterea recursului propriu și respingerea celorlalte recursuri ca nefondate, arătând că a înregistrat toate sumele încasate, iar diferențele constatate de expertizele contabile se datorează faptelor altor persoane, care au ținut evidența gestiunii inculpatei pe perioada cât aceasta era internată, inculpata precizând că nu s-a dovedit că și-ar fi însușit vreo sumă de bani.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr.2802 din 20.09.2007, Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, în baza art.2151alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpata (fostă ) - fiica lui și, născută la data de 26.02.1952, în orașul C, județul A, CNP -, domiciliată în C, str. - 2. - 2, scara 1, apartament 9, județul D, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 290 Cod penal, a condamnat pe inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar în baza art. 33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe termenul de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit.a, rap. la art. 10 lit.b Cod pr.penală, cu aplicarea art. 13 Cod penal, a achitat inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 280 din Legea nr. 53/2003.
În baza art.14, rap. la art.346 Cpp, cu aplicarea art. 998.civ. s-a admis acțiunea părții civile ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 21, cu sediul în C, str. -, - 41, scara 1, parter, județul
A fost obligată inculpata să plătească acesteia suma de 16.944,3510 lei, prejudiciu produs și nerecuperat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul din data de 11.12.2006, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova în dosar nr. 2383/P/2004 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatei, (fostă ), pentru săvârșirea infracțiunilor de: delapidare, prevăzută și pedepsită de art. 2151alin. 1 Cp, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cp, nedepunerea, în termen de 15 zile, a sumelor încasate de la salariați cu titlu de contribuții datorate sistemului public de asigurări sociale, bugetului asigurărilor pentru șomaj și bugetului asigurărilor sociale de sănătate, prevăzută de art. 280 din Legea nr. 53/2003, cu aplicarea art. 13 Cp, în final cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
Cauza a fost înaintată Judecătoriei Craiova pentru competență soluționare, primind numărul de înregistrare -.
În fapt, s-a reținut că în perioada 10-31.10.2003, inspectori din cadrul Primăriei Municipiului C - Direcția Economico - Financiară - au efectuat un control financiar - contabil pe anul 2002-2003 la Asociația de Proprietari nr. 21, ocazie cu care, la 09.10.2003 s-a procedat la verificarea casieriei, fără a se constata diferențe semnificative (a se vedea procesul-verbal încheiat cu această ocazie). La 31.10.2003, la o nouă verificare a casieriei, s-a constat o diferență de 42.583.457 lei între monetarul existent și soldul scriptic conform registrului de casă.
Totodată, s-a constatat că administratorul - casier a modificat originalul registrelor jurnal de încasări și plăți, începând cu luna aprilie 2003 și până la 31.10.2003, după plecarea echipei de control, sens în care organele de control au sesizat Poliția Municipiului
Prima instanță, analizând materialul probator administrat, a reținut următoarea situație de fapt:
1.Conform contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial d e Muncă D sub numărul 9730/24.06.2003, inculpata a îndeplinit, începând cu data de 01.03.2003, funcția de contabil - administrator la Asociația de Proprietari nr. 21 C, având ca atribuții de serviciu: efectuarea încasărilor și plăților în numerar, întocmirea și păstrărea evidențelor contabile și a registrelor Asociației de Proprietari privind activitatea financiar - gestionară a bunurilor și a fondurilor bănești.
Pe parcursul controlului financiar contabil, s-a constat că inculpata, deși avea studii economice, nu ținea o evidență contabilă riguroasă, respectiv: - începând cu 01.04.2003, nu a mai fost întocmit registrul de casă, operațiunile de încasări și plăți fiind înregistrate cu întârzieri semnificative și cu erori în registrul jurnal de încasări și plăți; - sumele percepute de la proprietari în contul fondului de reparații nu erau evidențiate în rubrica "încasări", în documentele contabile ale asociației, iar plătitorilor fiindu-le eliberate chitanțe scoase din uz, existând astfel trei chitanțiere.
Cu ocazia controlului financiar - contabil s-a mai constatat că, în registrul jurnal de încasări și plăți se operează plăți fără documente justificative sau plăți "duble", casierul administrator înregistrând în evidențe atât plățile în avans efectuate de către proprietari, cât și justificarea întregii sume (fără deducerea sumei deja avansate).
În vederea stabilirii activității infracționale desfășurate de inculpată în perioada 01.03-31.10.2003 și a prejudiciului produs de aceasta asociației de proprietari, organele de cercetare penală au dispus, la 09.11.2004, efectuarea în cauză a unei expertize contabile, care a stabilit că prejudiciul total produs Asociației de Proprietari în perioada în care a îndeplinit funcția de administrator - casier este de 169.443.510 lei vechi, astfel: 52.882.572 lei reprezintă lipsă în gestiune constată de organele de control la 31.10.2003, care pS. din erori de adunare pe coloana de încasări a registrului de casă; 5.184.668 lei reprezintă sume înregistrate la rubrica "plăți", reprezentând restituiri din fondul de reparații, care nu au fost înregistrate anterior la rubrica "încasări"; 2.520.000 lei reprezintă suma depusă în contul personal din fondurile asociației ca garanție materială pentru administratorul; 19.770.998 lei reprezintă plăți înregistrate dublu, ca avans și justificare; 35.585.000 lei reprezintă plăți efectuate fără alte documente justificative decât chitanțe emise de furnizor; 53.500.272 reprezintă plăți efectuate pe bază de documente justificative necorespunzătoare, astfel încât nu s-a putut stabili realitatea efectuării acestora.
Ca modalitate de creare a acestui prejudiciu, în expertiza contabilă s-a reținut că inculpata a înregistrat la plată sume care nu au fost plătite în realitate beneficiarilor și sume nejustificate de documente legale, respectiv care nu conțin semnătura de primire a beneficiarului indicat în registrul jurnal de încasări și plăți.
S-a stabilit că sumele înregistrate ca plăți reprezentând restituiri către proprietari din fondul de reparații nu pot fi compensate cu sumele încasate inițial în contul acestui fond, întrucât încasările nu au fost evidențiate în documentele contabile ale asociației, astfel încât plățile apar în evidențe ca fiind făcute din alte încasări (cheltuieli de întreținere).
Expertiza contabilă a mai constat că asociația de proprietari a reținut, însă nu a virat la fondurile de asigurări sociale contribuții datorate de angajați în cuantum de 12.523.830 lei și datorate angajaților în cuantum de 21.652.840 lei, aferente lunilor martie, august, septembrie și octombrie 2003, iar pentru lunile mai, iunie și iulie, reținerile au fost virate cu întârziere, în luna august 2003.
Totodată, s-a reținut că la sfârșitul lunii martie 2003, inculpata a modificat prin ștergere cu pastă corectoare reportul, totalul încasărilor și soldul zilei, astfel încât nu s-a putut stabili ce sume au fost înscrise anterior, după cum urmează: - fila de registru - jurnal de încasări și plăți este cea originală, iar copia este modificată; - începând cu 16 aprilie 2003, sumele de la report, total încasări și soldul zile au fost modificate pe fiecare filă a registrului - jurnal, prin aceeași modalitate, până la 31.10.2003; - pentru întreaga perioadă, inculpata nu a completat suma de la totalul încasărilor și soldul zilei și nici reportul pentru ziua următoare; aceste valori erau înscrise ulterior.
Inculpata a întocmit o balanță pentru contul "casa", însă nu pentru fiecare lună în parte. Pentru lunile în care au fost întocmite aceste balanțe (mai, iunie 2003), documentele conțin alte sume decât cele încasate în lunile respective, în acest fel totalurile pentru fiecare lună și pentru întreaga perioadă nu poate fi controlat, nefiind centralizat.
Expertiza grafică efectuată în cauză a stabilit că modificările de pe filele registrelor de casă și copiile acestora, precum și de pe registrul - jurnal de încasări și plăți au fost efectuate de inculpata.
Fiind audiată, inculpata nu a oferit explicații plauzibile pentru modul în care și-a desfășurat activitatea de administrator - casier al asociației de proprietari, susținând că minusul de casă descoperit la 31.10.2003 de organele de control nu reprezintă decât o eroare de calcul datorată grabei în care a făcut recalcularea sumelor din registrele - jurnal de încasări și plăți, recunoscând că nu întocmea zilnic soldul casei, din cauza lipsei de timp. Cu această motivație, inculpata a recunoscut că a modificat originalele registrelor de încasări și plăți. a negat că și-ar fi însușit vreo sumă de bani din fondurile asociației de proprietari.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, la 08.09.2005, inculpata a fost audiată de procuror, în prezența apărătorului ales și a relevat că modificările efectuate în registru jurnal de încasări și plăți și în registru de casă au fost efectuate pentru corectarea unor erori de calcul, iar sumele înscrise ulterior reprezintă realitatea rezultată din recalcularea sumelor înscrise pe fiecare coloană; pentru sumele încasate la fondul de reparații, inculpata a declarat că a eliberat chitanțe fiscale plătitorilor, înregistrând pe acestea distinct încasările reprezentând cheltuieli de întreținere, fond de rulment ș fond de reparații, iar suma totală era înregistrată fără defalcare, în registru - jurnal. Inculpata a învederat că a ținut o evidență separată a încasărilor și plăților făcute din fondul de reparații și că, garanția sa materială a fost depusă din fondurile asociației, însă i s-au dat instrucțiuni în acest sens de către președintele asociației de proprietari, care i-a întocmit astfel, întreaga documentație.
În vederea lămuririi aspectelor precizate de inculpată cu ocazia audierii în cursul judecății în primă instanță, s-a dispus efectuarea unei noi expertize contabile, care să răspundă la obiectivele stabilite inițial și, în plus, să verifice apărările formulate.
Astfel, prin raportul de expertiză întocmit la 20.01.2006, s-au stabilit următoarele:
La 31.10.2003 - data încheierii controlului efectuat de către inspectorii din cadrul Primăriei C, soldul criptic era de 54.277.212 lei vechi, iar soldul faptic (de numerar) era de 8.472.000 lei vechi rezultând o diferență (lipsă de numerar în casierie) de 45.805.212 lei vechi. Noua expertiză contabilă efectuată în cauză nu a reținut ca lipsă de numerar suma de 7.070.000 lei apreciată ca fiind un prejudiciu de către expertul desemnat inițial, întrucât această sumă reprezintă contribuții la fondul de reparații, evidențiate separat, într-o evidență "extracontabilă". Pentru aceste sume, inculpata a întocmit și eliberat plătitorilor chitanțele numerotate de la 72 la 82, în perioada 17.03.2003-28.08.2003, acestea fiind documente scoase din uz. Prin urmare, chiar dacă evidența acestor sume nu a fost regulat ținută, nu există indicii cu privire la însușirea sau folosirea lor pe nedrept de către învinuită.
În luna aprilie 2003, s-au făcut plăți fără existența vreunui document justificativ, în sumă de 300 RON care, conform explicațiilor înscrise în registrul - jurnal din 10-15 și 18 aprilie 2003, se referă la restituirea fondului de reparații la blocul J 33, pentru proprietarii apartamentelor 2,3,11,16. După verificarea acestor operațiuni, expertiza contabilă a stabilit că a fost reținută suma de la proprietari prin chitanțe neoficiale, neoperate la rubrica "încasări", suma de 250 RON, operându-se ulterior, la rubrica "plăți", fără vreun document justificativ, suma de 300 de RON. Deși această operațiune a fost apreciată de expertul contabil ca fiind făcută "din eroare", datorată necunoașterii modalității de plată a cheltuielilor pentru reparații de către inculpată, însușirea sumei de bani este demonstrată chiar prin modul de efectuare a înregistrărilor (neevidențierea în contabilitate a sumei de 250 RON, încasate cu chitanțe neoficiale și plata ulterioară a sumei de 300 RON, nejustificată de vreun document, ceea ce a avut ca urmare, în esență, modificarea soldului perioadei și înregistrarea unei cheltuieli nereale).
În perioada 11-14.04.2003, inculpata a înregistrat la plată suma de 22.165.268 lei pe bază de proces - verbal întocmit de, șef de scară la blocul J 49, reprezentând o parte din contravaloarea reparațiilor la acoperiș. La 10.06.2003, pe baza unui referat întocmit de, inculpata a plătit martorului suma de 13.500.000 lei, pentru aceleași reparații. La 13.06.2003, inculpata a înregistrat la plată suma de 31.335.004 lei, pentru care nu semnează nimeni de primire, însă este trecut beneficiar. Fiind audiat, martorul declară că, la începutul anului 2003 efectuat reparații la acoperișul blocului, suportând împreună cu alți proprietari costurile acestora în cuantum de aproximativ 54.000.000 lei vechi. A depus la asociație acte justificative pentru decontarea cheltuielilor din fondul de reparații, iar la 10.06.2003 a întocmit în numele și în prezența șefului de scară, un referat prin care a solicitat suma de 13.500.000 lei. Martorul a arătat că aceasta este singura sumă primită de la asociația de proprietari, pentru care a și semnat și că diferența de aproximativ 40.000.000 lei nu i-a fost restituită, inculpata motivând că fondul de reparații a fost epuizat.
La data de 13.05.2006, a fost operată la rubrica "plăți", suma de 31.335.004 lei vechi, în contul unor reparații la acoperișul - 49, efectuate din sursele proprii ale locatarilor, sumă din care a primit doar suma de 13.500.000 lei vechi.
La 27.05.2003, se plătește de către inculpată suma de 3.400.000 lei vechi, cu titlu de avans pentru efectuarea unor lucrări de întreținere la - 37, numitei, în baza unui referat aprobat de către președintele asociației. Ulterior, după efectuarea lucrării, s-au depus documente justificative pentru cheltuirea sumei de 6.021.400 de lei vechi, pe care învinuita a înregistrat-o integral ca plată, fără a ține seama de avansul deja achitat. Fiind audiată ca martor, a declarat că a primit inițial suma de 340 RON, cu titlu de avans, iar la finalizarea lucrării, doar diferența de 2.621.400 de lei, prin urmare, învinuita a înregistrat o plată dublă, care a modificat soldul perioadei în minus, însușindu-și astfel suma de 340 de RON.
La 12-13.06.2003 se înregistrează la rubrica "plăți" din registrul - jurnal de încasări și plăți suma de 670.000 lei vechi, ca fiind făcută către, - 33,. 7, fără a exista vreun document justificativ sau semnătura de primire a acestei sume. Fiind audiată de organele de poliție, martora a declarat că nu a solicitat și nici nu a primit vreodată sume de bani de la administratorul pentru a efectua reparații la blocul în care locuiește.
La 17.06.2004 și la 03.07.2003, inculpata a înregistrat de două ori la plată suma de 600.000 lei către, bloc. J 40,. 6, pentru efectuarea de reparații, deși martorul a depus referat și documente justificative numai pentru suma de 600.000 lei și a declarat că a primit acești bani o singură dată.
La 3/4.07.2003, martorul a solicitat și a primit suma de 1.475.000 lei ca avans pentru reparațiile acoperișului blocului J 50 în care locuiește, în valoare totală de 9.075.000 lei. La 07.08.2003, inculpata a mai decontat martorului sumele de 6.600.00 lei și 2.475.000 lei. În total, martorul figurează în evidențe că a primit suma de 10.550.000 lei, înregistrându-se astfel la plată de două ori avansul de 1.475.000 lei. Martorul declară că a primit în total de la asociație suma de 9.075.000 lei.
La 7/8 iulie 2003, a solicitat suma de 450.000 lei din fondul de reparații, primită la data de 21.07.2003. La primirea documentelor justificative, învinuita a înregistrat la plată din nou această sumă, deși martora a declarat că a primit-o o singură dată.
În perioada 11/14.07.2003, inculpata a înregistat la plată suma de 4.426.000 lei, către, pentru efectuarea de reparații la acoperișul blocului. Acesta a primit avans suma de 900.000 de lei, iar la 28/29.07.2003, administratorul înregistrează întreaga sumă reprezentând costul lucrării, respectiv 4.426.000 lei, fără a ține seama de avansul de 900.000 lei plătit efectiv anterior. Fiind audiată, soția numitului a arătat că a primit de la învinuită suma de 900.000 lei în luna iulie, iar diferența de 3.450.000 lei din costul lucrării i-a fost plătită la 31.10.2003, în timpul controlului efectuat de inspectorii din cadrul Primăriei C, deși a fost înregistrat la rubrica "plăți" în registrul - jurnal din 11-14.07.2003. Prin urmare, inculpata a înregistrat în plus la plată suma de 900.000 lei.
La 16.09.2003, a solicitat și primit de la asociație suma de 2.350.000 lei reprezentând avans reparații, prezentând ulterior acte justificative în valoare de 2.480.000 lei. La 17.09.2003, învinuita a înregistrat din nou la rubrica "plăți" întreaga sumă de 2.480.000 lei, fără a se ține seama de avansul plătit. Martorul a declarat că a primit o singură dată suma de 2.350.000 lei.
La 25.09.2003, inculpata înregistrat de două ori la plăți, în total, suma de 1.000.000 lei vechi, reprezentând chirie pentru luna septembrie 2003, pentru sediul asociației (a se vedea pagina 5 din expertiză).
La 26.09.2003, a solicitat și primit un avans de 1.650.000 lei pentru reparații la blocul J 31. La 29.09.2003, aceasta depunând documente justificative în cuantum de 1.732.494 lei, iar inculpata înregistrat din nou la plată această sumă, fără a ține seama de avansul acordat anterior.
La 11.09.2003, inculpata a depus la CEC C, din fondurile asociației de proprietari, suma de 2.520.000 lei, reprezentând garanția sa materială. Acest fapt este confirmat de expertiza contabilă, în care s-a constat că, suma a fost consemnată într-un cont distinct, inițial pe numele asociației iar ulterior pe numele casierei. Întrucât această operațiune a fost înregistrată la "plăți" cu aprobarea președintelui asociației și a fost consemnată la CEC la dispoziția Asociației nr. 21, neputând fi ridicată decât cu acordul acesteia, expertiza nu a reținut suma de 250 RON ca prejudiciu creat în gestiunea asociației. În conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 22/1969, garanția materială a gestionarului trebuia reținută din rate lunare din salariul acestuia, prin urmare, obligația de constituire a garanției materiale incumbă personal administratorului - gestionar. Consemnând această sumă din fondurile asociației de proprietari, a indisponibilizat o parte din veniturile asociației pentru realizarea unei obligații personale. Faptul că învinuita nu și-a însușit această sumă după încetarea raporturilor de muncă cu Asociația de proprietari nu are relevanță pentru existența infracțiunii de delapidare, care, în acest caz, se conturează modalitatea folosirii banilor de către administrator în interesul personal, de asemenea prevăzută din dispozițiile art. 2151Cp.
Expertiza contabilă a reținut că, prin activitatea infracțională desfășurată, inculpata a creat Asociației de Proprietari nu prejudiciu total de 111.726.482 lei vechi, compus din: 45.805.212 lei vechi - lipsă de numerar în casieria asociației, cu ocazia predării gestiunii la 31.10.2003, de către; la cererea organelor de cercetare penală, expertiza contabilă a subliniat că această sumă reprezintă o lipsă certă de numerar din casieria societății și nu poate fi consecința unei erori de calcul; 68.296.270 lei vechi - plăți nelegale efectuate prin casieria asociației, în perioada 01.04-31.10.2003, de către învinuită.
Această sumă a fost înregistrată la rubrica "plăți", fie fără a fi justificată de documente, fie ca o plată dublă (o dată ca avans, în vederea procurării de materiale, iar ulterior, în momentul în care proprietarii aduceau documente justificative, era înregistrată la plată întreaga sumă, fără a se ține seama de avansul deja plătit), astfel cum s-a detaliat anterior, având ca rezultat final o modificare în plus a soldului. Din această sumă, expertul contabil a dedus compensările efectuate pentru locatarii și, întrucât, pentru o parte din sumele cheltuite de aceștia cu reparațiile la spațiile comune, nu s-au efectuat plăți propriu - zise, ci s-au făcut deduceri la cheltuielile de întreținere (a se vedea, în acest sens, fila 18 din raportul de expertiză).
Expertul contabil reține ca împrejurări care au determinat producerea acestui prejudiciu, lipsa totală de control la nivelul asociației, de către președinte și de către comisia de cenzori, necunoașterea și neaplicarea corectă a sumelor legale privind organizarea și funcționarea asociației de proprietari, în mod deosebit cu privire la angajarea și ordonanțarea cheltuielilor de reparații și conducerea necorespunzătoarea a registrelor de evidență primară la nivel de asociație.
- persoana care a îndeplinit funcția de cenzor al Asociației de Proprietari nr. 21 declarat că fost desemnată să îndeplinească această funcție în lipsă, de către Adunarea Generală a asociației, nu cunoaște data de la care a fost numită și nu a semnat un contract de muncă sau de colaborare în acest sens. a mai relevat că are pregătire de inginer chimist, nu are cunoștințe de contabilitate și, prin urmare, nu a efectuat verificări ale contabilității asociației și nu a semnat acte contabile.
Faptul că învinuita are studii economice, potrivit propriilor declarații, demonstrează, o dată în plus, că înscrierile apreciate de expert ca fiind "erori" determinate de necunoașterea sistemului de lucru cu fondul de reparații reprezintă activități efectuate cu intenție, pentru a încărca rubrica "plăți" cu operațiuni nereale și pentru a-și însuși sumele astfel înregistrate.
2. În procesul-verbal întocmit de organele de control din cadrul Primăriei C s-a reținut că la 30.10.2003, după plecarea echipei care a verificat gestiunea Asociației de Proprietari nr.21, a modificat originalul registrelor jurnal de încasări și plăți, începând cu luna aprilie 2003 și până la 31.10.2003, copia acestora rămânând neschimbată. Expertiza grafică efectuată în cauză a confirmat că inculpata a modificat, prin ștergere cu pastă corectoare și înscrierea altor date la rubricile "sold precedent", "total încasări și plăți", "încasări" și "sold de casă" de pe registrul - jurnal din 23.10.2003 și de pe registrele de casă din 31.03.2003, 27-29.10.2003 și 31.10.2003.
În legătură cu aceste aspecte, inculpata a declarat că, în urma controlului, organele desemnate de Primărie i-au comunicat că lipsește din adunarea sumelor de pe registrul - jurnal, o pagină din luna martie și una din luna iunie, drept pentru care, în prezența inspectorilor a început recalcularea totalurilor, a șters cu pastă corectoare reporturile și a înscris peste acestea sumele pe care le-a considerat corecte. Învinuita mai precizează că, ulterior a constat erorile de adiționare, pe care le-a refăcut, pentru întreaga perioadă.
Expertiza contabilă a reținut că sumele modificate sau adăugate ulterior de către inculpată în registrul - jurnal se regăsesc numai pe originalul acestuia, nu au fost susținute de alte documente și au constat în corectarea unor erori de înscriere a unor sume pe încasări, în loc de plăți sau de adiționări eronate și că acestea nu influențează în vreun fel rezultatele expertizei.
Deși învinuita a susținut că aceste modificări au fost efectuate la indicația organelor de control, această apărare nu este susținută de nici un mijloc de probă administrat în cauză. Chiar dacă expertul contabil a apreciat că modificările efectuate nu au influențat valoarea prejudiciului creat asociației de proprietari, având în vedere modalitatea folosită de învinuită (ștergerea cu pastă corectoarea și suprascrierea altor sume), față de cea impusă de lege (bararea cu o singură linie și înscrierea, alăturată, a sumei corecte), precum și data la care aceasta a efectuat modificările (în perioada controlului efectuat de către organele desemnate de primărie), apreciem că învinuita a acționat astfel în încercarea de a-și acoperi activitatea infracțională desfășurată anterior. Astfel, chiar dacă expertiza contabilă a reținut că această activitate nu influențează prejudiciul reținut în sarcina învinuitei, admite totuși că dificultățile întâmpinate cu analizarea acestor documente contabile, modificate în așa fel încât numai pot fi verificate înregistrările efectuate anterior.
3. Din verificările efectuate de către organele de control din cadrul Primăriei Car ezultat că Asociația de proprietari a reținut dar nu a virat la termenele legale sumele reprezentând obligații ce revin bugetului de stat și fondurilor speciale aferente fondului de salarii. Fiind audiată în legătură cu aceste aspecte, învinuita a recunoscut că a virat cu întârziere aceste sume, precizând însă că a acționat astfel la instrucțiunile președintelui asociației, deoarece se acorda prioritate plății facturilor pentru utilități.
Potrivit extrasului de registru de deces, nr. 2363/14.10.2004, - fost președinte al Asociației de proprietari nr. 21 - a decedat la 13.10.2004, prin urmare acesta nu a putut fi audiat în legătură cu aspectele relevate de învinuită.
Expertiza contabilă efectuată a reținut că învinuita trebuia să vireze sumele datorate cu titlu de obligații către bugetul de stat, provenind din salarii calculate de asociație, până la data de 25 lunii următoare, obligație respectată numai în parte. Astfel, pentru perioada verificată, au fost reținute impozit pe salarii în cuantum de 10.107.042 lei vechi, contribuție pentru sănătate de 6,5 % reținută de la asigurați în cuantum de 9.073.329 lei vechi, contribuția pentru fondul de șomaj de 1% reținut prin statele de plată de la angajați, în cuantum de 1.072.000 lei și CAS 9,5% reținut de la angajați, în cuantum de 10.184.000 lei vechi. Din aceste sume, nu au fost virate impozitul pe salarii aferent lunilor ianuarie - martie, august - octombrie 2003, în cuantum de 3.025.280 lei vechi, contribuția pentru sănătate reținută de la angajați, aferentă lunilor ianuarie - martie și august - octombrie 2003, în cuantum de 3.613.787 lei vechi, fond de șomaj 1 % datorat de angajați pentru lunile martie și august - octombrie 2003, în cuantum de 536.000 lei vechi și CAS 9,5% reținut de la angajați, aferent lunilor martie și august - octombrie 2003, în cuantum de 5.092.000 lei.
Cu privire la datoriile anterioare lunii martie 2003, învinuita a susținut că trebuiau plătite de fostul administrator. Atât timp cât aceasta a îndeplinit în fapt, începând cu 01.03.2003, funcția de administrator casier la asociația de proprietari, apreciem că, de la această dată, devenea responsabilă de îndeplinirea tuturor obligațiilor pe care asociația le avea în calitate de angajator și încă neexecutate, prin urmare, vinovăția sa nu poate fi înlăturată.
Expertul asistent ales de învinuita a întocmit o opinie separată, prin care a susținut că, deși învinuita a avut un contract de muncă încheiat cu Asociația de proprietari, aceasta a fost angajată în funcția de administrator contabil și nu există nici un document care să demonstreze să a fost încadrată în funcția de casier și că, deși există incompatibilitate între funcția de contabil și cea de casier, învinuita a executat operațiuni e încasări și plăți cu numerar, specifice gestionarului, în condiții de lucru impuse de președintele și cenzorul. Această susținere nu are relevanță pentru reținerea infracțiunilor de delapidare, atât timp cât, din materialul probator administrat rezultă în afara oricărui dubiu că a îndeplinit, atât în fapt, cât și în drept, funcția de administrator - gestionar al Asociației de proprietari.
În esență, expertul asistent a reținut că, atât președintele asociației, cât și cenzorul au îndeplinit în fapt funcția de casier, aspect nesusținut decât de declarațiile învinuitei și că prejudiciul real cauzat Asociației de proprietari este în cuantum de 12.620.998, care ar urma să fie suportat, în mod egal, de cele trei persoane cu funcții de răspundere, fără a detalia această opinie, în sensul precizării motivelor și defalcării sumelor care ar fi trebuit deduse din prejudiciul reținut de expertul desemnat de organele de cercetare penală.
Asociația de Proprietari nr. 21, prin președinte a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 169.443.510 lei vechi, prejudiciu calculat de prima expertiză contabilă efectuată în cauză, apreciind că aceasta este valoarea reală a pagubei produse asociației.
(fostă ) are 54 de ani, studii medii, este căsătorită iar în prezent este pensionar. Din fișa de cazier judiciar rezultă că prin sentința penală nr. 5757/24.11.2000 a Judecătoriei Craiova, a mai fost condamnată la 1.000.000 lei vechi amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de insultă, prevăzută de art. 205 Cp.
În cursul procesului penal, învinuita nu a recunoscut săvârșirea nici uneia dintre infracțiunile reținute în sarcina sa.
Fapta învinuitei, de a-și însuși și de a folosi în interes propriu sume de bani aflate în administrarea sa, în perioada martie - octombrie 2003, în care a îndeplinit funcția de administrator - casier la Asociația de proprietari nr. 21, creând astfel un prejudiciu de 111.723.482 lei vechi, prin metodele explicate la punctul 1 din expozitiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151alin. 1 Cp.
Fapta învinuitei, de a modifica, la 30.10.2003, soldurile de pe registru - jurnal de încasări și plăți și de pe registrele de casă, astfel cum a fost detaliat la punctul 2 din expozitiv, pentru a încerca astfel o acoperire a lipsei de numerar constate de organele de control ale infracțiunii din cadrul Primăriei Municipiului C, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cp.
Fapta învinuitei, de a nu depune, în termen de 15 zile, în conturile stabilite, sumele încasate de la salariați cu titlu de contribuții datorate sistemului public de asigurări sociale, bugetului asigurărilor pentru șomaj și bugetului asigurărilor sociale de sănătate, astfel cum este explicat la punctul 3 din expozitiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 280 din Legea nr. 53/2003, cu aplicarea art. 13 Cp.
În raport de pedeapsa mai mică prevăzută de art. 280 din Codul Muncii, față de cea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, privind combaterea evaziunii fiscale s-a apreciat că primul text de lege reprezintă legea penală mai favorabilă, aplicabilă faptei săvârșită de inculpată în perioada martie - octombrie 2003.
Cu ocazia cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 10.05.2007, avocat pentru partea civilă Asociația de Proprietari nr. 21 a arătat că pretențiile solicitate sunt aceleași ca la urmărirea penală, respectiv, 16.944, 3510 lei. La același termen de judecată, instanța a procedat și la audierea martorilor:,. Inculpata audiată de instanță nu a recunoscut săvârșirea faptelor; a declarat că nu a făcut decât să execute ordinele primite de la fosta conducere a asociației, a avut doar calitatea de statistician în cadrul Asociației, funcția de cenzor fiind ocupată de martora, dar în acest moment nu se mai regăsește nici unul dintre procesele - verbale de control încheiate de aceasta.
De asemenea, a folosit chitanțe scoase din uz, care nu se înregistrează în contabilitate, exclusiv pentru ca persoana să aibă dovada sumei plătite. Nu își amintește dacă a efectuat de mai multe ori aceeași înregistrare în registrele de casă, dar la solicitarea echipei de control, de remediere a unei greșeli de adunare, a modificat registrul cu pastă corectoare.
Instanța a procedat și la audierea martorilor:, -, I - (propusă în circumstanțiere).
Coroborând lipsa sumei menționată în raportul de expertiză și evidențiată de controlul efectuat, cu declarația martorei ( " știu că inculpata încasa sumele de bani și făcea mențiuni despre aceasta, dar nu am văzut - o niciodată completând registrul de casă. Banii încasați îi lua de fiecare dată acasă"), cu recunoașterea inculpatei, în sensul modificării înregistrărilor, cu celelalte declarații ale martorilor, din care rezultă înregistrarea de mai multe ori a aceleiași operațiunii, instanța apreciază că apărarea inculpatei nu poate fi primită, având în vedere și pregătirea de bază a acesteia.
Considerând că aceasta a săvârșit faptele reținute în sa, ținând cont și de dispozițiile art. 72 Cp, privind individualizarea pedepsei, urmează ca, în baza art. 2151alin. 1 Cp, să o condamne la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, iar în baza art. 290 Cp, la pedeapsa de 6 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a, rap. la art. 34 lit. b Cp, va dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare. Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate, având în vedere persoana inculpatei și afecțiunile de care suferă aceasta, urmează ca, în baza ar. 81 și 82 Cp, să dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de încercare de 3 ani și 6 luni, urmând să atragă atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cp.
Având în vedere abrogarea dispozițiilor art. 280 din Legea nr. 53/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b Cpp, cu aplicarea art. 13 Cp, instanța a dispus achitarea inculpatei pentru această infracțiune.
În baza art. 14, raportat la art. 346 Cpp, cu aplicarea art. 998.civ. având în vedere cuantumul prejudiciului produs reținut în cuprinsul raportului de expertiză, s-a admis acțiunea părții civile Asociația de Proprietari nr. 21 și să oblige inculpata la plata sumei de 16.944, 3510 lei, cu acest titlu.
În baza art. 191 Cpp, a obligat inculpata să plătească statului suma de 1100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova și inculpata, criticând soluția sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Parchetul și-a suplimentat oral motivele de apel, criticând sentința sub următoarele aspecte:
- instanța de fond a omis să dispună anularea actelor false; nu a aplicat dispozițiile art.71 alin.5 și Cod Penal față de infracțiunea prevăzută de art.280 din Legea 53/2003, infracțiune pentru care nu a intervenit dezincriminarea, fiind reincriminată în condițiile art.6 din Legea 53/2003 și să se constate intervenită prescripția răspunderii penale.
Inculpata, în motivele scrise și susținerea orală a apelului, prin avocat ales, critică sentința sub următoarele aspecte:
- prin soluția pronunțată, instanța de fond nu a ținut cont de concluziile scrise depuse cu privire la individualizarea pedepsei și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de delapidare prev. de art.215/1 alin.1 Cod Penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu prev. de art.246
Cod Penal- greșita reținere în sarcina inculpatei a infracțiunii de delapidare, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul existenței elementului material al laturii obiective ( nu s-a făcut dovad însușirii, folosirii sau traficării de bani), nu există un raport de cauzalitate între faptele inculpatei și lipsurile constatate în gestiune, nu s-a făcut dovada intenției cu care inculpata a acționat pentru obținerea unui venit pentru sine sau altul, solicitând achitarea în temeiul art.10 lit.d
C.P.P.- nu s-a stabilit cu certitudine prejudiciul cauzat, în cauză efectuându-se trei expertize contabile, de fiecare dată fiind prezentat un alt prejudiciu, solicitând stabilirea corectă a prejudiciului, sau reținerea prejudiciului stabilit de expertul asistent în valoare de 12.620.998 ROL.
În susținerea motivelor de apel, inculpata a solicitat administrarea de probatorii, respectiv luarea unui interogatoriu, audierea martorilor I pe starea de fapt și efectuarea unei noi expertize contabile pentru determinarea prejudiciului cauzat părții civile Asociația de Proprietari nr.21.
Prin decizia penală nr.241 din 8 octombrie 2008, Tribunalul Dolj, a admis apelurile, a desființat sentința penală și rejudecând:
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap. la art.10 lit. d Cod pr.penală, a achitat pe inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.280 din Legea 53/2003 cu aplic.art 13 Cod penal.
În baza art. 2151alin.1 Cod penal, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a și alin.2 Cod penal, art. 76 lit.d Cod penal, a condamnat inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 290 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.74 alin.1 lit.a și alin.2 Cod penal, art.76 lit.e Cod penal, condamnă pe aceeași inculpată la pedeapsa de o lună închisoare.
În baza art.33 lit.a Cod penal, art. 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) luni închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 Cod penal, respectiv 2 ani și 3 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile art.71 alin.5 Cod penal.
S-a dispus anularea actelor false (registrul jurnal de încasări și plăți și registrul de casă).
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de Proprietari nr.21 și obligă inculpata către partea civilă la plata sumei de 111.926.482 lei vechi, reprezentând despăgubiri civile.
A fost obligată inculpata la plata sumei de 11.000 lei cheltuieli judiciare către stat la fond, din care 900 lei reprezintă contravaloarea expertizelor contabile efectuate în cauză.
Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.
Tribunalul, examinând potrivit dispozițiilor art.371, 372 și 378.C.P.P. apelurile declarate prin prisma lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și din oficiu, a apreciat că acestea sunt întemeiate, însă pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a făcut o temeinică apreciere a tuturor probelor administrate, reținând în mod corect vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.
Astfel, criticile inculpatei cu privire la greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art.2151alin.1 Cod penal sau la o eventuală schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art.246 Cod penal, respectiv infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cod penal, sunt nefondate.
Tribunalul a reținut că probatoriul administrat în cauză - respectiv procesul-verbal întocmit de organele de control și anexele la acesta, acte contabile și copii ale acestora, declarațiile martorilor, I, declarațiile părții civile Asociația de Proprietari nr.21 prin reprezentanți legali, raportul de expertiză grafică, procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală, înscrisuri, raportul de expertiză contabilă cu suplimente și anexe întocmit de expertul și expertul contabil asistent ( filele 307-363 dosar urmărire penală), declarațiile inculpatei - au confirmat faptul că aceasta și-a însușit și a folosit în interes propriu sume de bani aflate în administrarea sa în perioada martie-octombrie 2003, perioadă în care a îndeplinit funcția de administrator-casier la Asociația de Proprietari nr.21, creând un prejudiciu de 111.926.482 lei vechi - prejudiciu reținut în mod corect însă de expertiza contabilă întocmită de expertul (fila 327), pe care instanța de apel o va avea în vedere, întrucât aceasta se coroborează cu celelalte probe administrate - aceste fapte întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prev de ar.2151alin.1 Cod penal și nu abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art.246 Cod penal, sau neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 Cod penal.
Modalitățile prin care a fost creat prejudiciul au fost lipsa efectivă de numerar din casieria Asociației cu ocazia predării gestiunii din ziua de 31.10.2003 - suma lipsă constatată în baza probatoriului administrat ridicându-se la 45.805.212 lei vechi - dar și plăți nelegale efectuate prin casieria Asociației de inculpată pentru lucrări de reparații care au constat în acordarea de avansuri și nereținerea lor și trecerea la plăți a unor sume de reparații la blocul executate de către Asociație în regie proprie și care au depășit sumele reținute lunar prin listele cheltuielilor de întreținere și reparații cu acest scop - respectiv suma de 66.121.270 lei vechi.
Din coroborarea probatoriului administrat în cauză s-a reținut că inculpata a efectuat încasări cu chitanțele scoase din uz, nu a înregistrat în registrul de jurnal contribuția unor locatari la fondul de reparații, a modificat originalul, cât și copiile filelor registrului jurnal de încasări și plăți și în anumite situații a atașat diferite documente la justificare plăților numerar, documente care nu constituie justificări legale, nefiind semnate de beneficiar.
Apărările inculpatei că nu a folosit banii în interes propriu, că, fiind bolnavă și internată în spital, au realizat încasări și alte persoane printre care și martora - cenzor al Asociației, că, neavând pregătirea necesară, nu a cunoscut modul cum trebuie să-și desfășoare activitatea de administrator-casier la Asociația de Proprietari, sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză și nu exclud vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prevăzută de art.2151alin.1 Cod penal.
Sub aspectul încadrării juridice, tribunalul a constatat că faptele reținute în sarcina inculpatei de delapidare și nevărsare a contribuțiilor la bugetul de stat s-au desfășurat în perioada martie-octombrie 2003, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale.
Tribunalul a constatat că în cauză se impunea reținerea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal, referitoare la infracțiunea continuată; ori, cum apelul Parchetului a fost făcut în favoarea inculpatei, reținerea corectă a încadrării juridice ar echivala cu o înrăutățire a situației juridice a inculpatei în conformitate cu dispozițiile art.372
C.P.P.În mod corect s-a reținut de prima instanță în sarcina inculpatei săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 Cod penal, întrucât din probele administrate în cauză, tribunalul a reținut că inculpata, la 30.10.2003, a modificat soldurile de pe registru-jurnal de încasări și plăți și de pe registrele de casă, pentru a încerca astfel să acopere lipsa de numerar constatată de organele de control din cadrul Primăriei municipiului
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.280 din Legea nr. 53/2003, tribunalul a reținut și constată următoarele:
Prin abrogarea art.280 din Legea nr. 53/2003 prin Legea nr.241/2005, infracțiunea nu a fost dezincriminată, reținerea și nedepunerea de către angajator în termenul legal de 30 zile a contribuțiilor cu reținere la sursă datorate, fiind prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005. Astfel, în mod greșit instanța de fond a dispus achitarea inculpatei în temeiul art.10 lit.b C.P.P. reținând că această faptă nu mai este prevăzută de legea penală.
Sub aspectul condițiilor de săvârșire a faptei prevăzute de noua reglementare a infracțiunii dată de art.6 din Legea nr.241/2005, această lege este mai favorabilă, întrucât, din probele administrate în cauză rezultă că aceste condiții sunt îndeplinite, în speță, inculpata achitând contribuțiile în termenul astfel prelungit ca urmare a modificării legislative - respectiv 30 zile - iar sub aspectul laturii subiective, pentru perioada de întârziere a îndeplinirii obligațiilor, inculpata a fost internată în spital și în imposibilitate de a vărsa contribuțiile datorate, lipsind astfel intenția nevărsării acestor contribuții la termen.
Față de aceste considerente, s-a dispus achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de nevărsare cu intenție a contribuțiilor cu reținere la sursă, în temeiul art.10 lit.d p Cod Penal, soluția de achitare fiind mai favorabilă față de constatarea prescrierii răspunderii penale în raport de pedeapsa mai mică prevăzută de art.280 din Legea nr.53/2003, întrucât - conform raportului de expertiză contabilă - aceste contribuții au fost achitate, iar o schimbare a încadrării juridice ar însemna o încălcare a dispozițiilor art.372
C.P.P.Sunt întemeiate criticile inculpatei cu privire la cuantumul pedepselor aplicate.
Având în vedere probatoriul administrat, martorii în circumstanțiere audiați și referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune, văzând dispozițiile art.72 Cod penal și art.52 Cod penal, reținând ca circumstanțe judiciare atenuante dispozițiile art.74 alin.1 lit.a și alin.2 Cod penal, respectiv buna comportare a inculpatei în societate anterior săvârșirii faptelor, faptul că este integrată social, este pensionară și la primul conflict cu legea penală, se vor aplica inculpatei dispozițiile art.76 Cod penal, pedepsele fiind orientate în cuantum sub minimul special prevăzut de legea penală, respectiv pedeapsa de 3 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.2151alin.1 Cod penal și o lună închisoare pentru infracțiunea prev. de art.290 alin.1 Cod penal.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatei de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată fiind în concurs real prevăzut de art.33 lit.a Cod penal, se va aplica inculpatei, conform dispozițiilor art.34 lit.b Cod Penal, pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, apreciind că această pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei poate duce la îndeplinirea scopului educativ și preventiv al pedepsei.
Pedeapsa accesorie însoțește de drept pedeapsa principală a închisorii, iar neaplicarea acesteia ar conduce la o interzicere a tuturor drepturilor civile prevăzute de art.64 Cod penal, contrar dispozițiilor legii.
Sunt fondate astfel criticile parchetului privind aplicarea pedepsei accesorii în condițiile art.71 alin.5 Cod penal.
Astfel, având în vedere împrejurările și modul de săvârșire a faptelor reținute în sarcina inculpatei, dar și persoana acesteia, văzând și principiul proporționalității, se va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, cu excepția interzicerii dreptului electiv, pedeapsă care va fi suspendată condiționat, în condițiile art.71 alin.5 Cod penal.
În temeiul art.348 C.P.P. s-a dispus anularea actelor false, respectiv a însemnărilor efectuate în registrul jurnal de încasări și plăți și registrul de casă.
Sub aspectul laturii civile, instanța de apel a constatat - în baza probelor administrate - că prejudiciul cauzat de inculpată prin faptele reținute în sarcina sa este de 111.926.482 lei vechi, prejudiciu reținut și de expertiza contabilă efectuată de expertul .Cererea inculpatei de a se avea în vedere la stabilirea prejudiciului concluziile expertului asistent, respectiv valoarea de 12.620.998 ROL este nefondată, întrucât concluziile expertului asistent nu se coroborează cu celelalte probe administrate pe tot parcursul procesului penal sus menționate.
Astfel, văzând dispozițiile art.998-999 Cod civil, art.346 C.P.P. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de Asociația de Proprietari nr.21, inculpata urmând a fi obligată la plata sumei de 111.926.482 lei vechi ( 11.192, 6482 RON) cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, partea civilă Asociația de Proprietari nr.21 C și inculpata, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
În recursul parchetului s-au invocat critici de nelegalitate vizând greșita încadrare juridică a infracțiunilor, în sensul reținerii incidenței art.41 alin.2 Cod penal și a greșitei soluții de achitare pentru infracțiunea prev.de art.280 din Legea nr.53/2003 - critică nesusținută cu ocazia dezbaterilor - precum și privitor la greșita cuantificare a pedepselor aplicate în cauză, solicitându-se majorarea acestora, într-un cuantum care să conducă la realizarea scopului preventivo-educativ al pedepsei.
În recursul părții civile, s-a invocat greșita stabilire a valorii prejudiciului la a cărui recuperare a fost obligată inculpata, solicitându-se obligarea inculpatei la plata sumei de 16.944,35 lei.
În recursul inculpatei s-a invocat încălcarea dreptului la apărare al acesteia, solicitându-se casarea hotărârilor și trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanță, în temeiul art.3859pct.10 Cod pr.penală, întrucât s-a reținut în sarcina inculpatei activitatea desfășurată de alte persoane în perioada cât aceasta era internată și, de asemenea, s-a arătat că simpla constatare a unor lipsuri în gestiune nu echivalează cu delapidarea reținută în sarcina inculpatei.
Curtea, analizând recursurile de față, reține:
Situația de fapt a fost stabilită în speță în mod corect în raport de întregul material probator administrat (cu înscrisuri, testimonial și științific - prin expertizele grafoscopice și contabile), atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, fiind certă lipsa în gestiunea ținută de inculpată în calitate de contabil administrator a sumei de 111.926.482 lei ROL, aferent perioadei 17 martie 2003 - 30 octombrie 2003, alcătuită din lipsă în gestiune în sumă de 45.805.212 ROL și plăți efectuate nelegal pentru lucrări de reparații, în baza unor documente justificative necorespunzătoare, în sumă de 66.121.270 ROL.
Totodată, în mod corect s-a reținut că inculpata a modificat file din registrul de încasări și plăți în perioada 16 aprilie 2003 - 31 octombrie 2003, precum și file din registrele de casă și copiile acestora, expertiza grafică stabilind că scrierea îi aparține inculpatei.
Astfel, s-a reținut că la data controlului efectuat în 31 octombrie 2003, soldul scriptic pentru sume încasate era de 54.277.212 ROL, iar soldul faptic (de numerar), era de 45.805.212 ROL, diferența de 7.070.000 lei ROL, reținută de prima expertiză contabilă reprezentând contribuții la fondul de reparații încasate în mod real și evidențiate contabil, dar în alte documente decât registrele de încasări și plăți și care au servit fie la restituiri din fondul respectiv, către proprietarii care au suportat cheltuieli cu reparații (suma de 5.184.668 ROL), fie pentru garanția materială depusă de inculpată (2.520.000 ROL), dar care în cursul urmăririi penale s-a recuperat de la inculpată. În consecință, instanța de apel a reținut corect că suma reprezentând lipsa în gestiune este în valoare de 45.805.212 lei ROL.
De asemenea, se reține că ambele expertize contabile au stabilit că neregulile constatate la capitolul "plăți nelegal efectuate" - rezultă din evidențele greșit întocmite, respectiv efectuarea de plăți fără existența unui document justificativ în perioadele: aprilie 2003 (11-14 aprilie 2003), 13 mai 2003, 27 mai 2003, 12-13 iunie 2003, 17 iunie 2003 și 3 iulie 2003, 3/4 iulie 2003, 7/8 iulie 2003, 11-14 iulie 2003, 16 septembrie 2003, 25-26 septembrie 2003.
Apărarea inculpatei susținută atât în faza de apel, cât și în faza de recurs, privitor la încasarea sumelor plătite de proprietari de alte persoane în perioada cât s-a aflat internată în spital, este fondată numai în parte, respectiv pentru perioada 7 iulie - 14 iulie 2003, dar nu influențează asupra cuantumului prejudiciului reținut, deoarece expertiza contabilă a stabilit că sumele plătite nejustificat, prin evidențierea dublă a plăților efectuate se ridică la suma totală de 1.350.000 ROL, aferent plăților de la datele de 7-8 iulie 2003, respectiv 11-14 iulie 2003. În acest sens, se reține că prima expertiză contabilă a statuat că valoarea totală a plăților efectuate nelegal este de 108.856.270 ROL, iar expertiza contabilă efectuată în cursul judecății, stabilește suma de 68.296.270 lei, obținută prin diminuarea valorii inițiale cu sumele reprezentând plățile efectuate în baza chitanțelor emise de furnizori, sumele operate de alte persoane și diferența între sumele reprezentând plăți înregistrate dublu și sumele reprezentând valoarea reală a plăților.
Pentru celelalte susțineri are recurentei inculpate, privitor la omisiunea instanței de apel dea se pronunța asupra apărărilor formulate, se reține caracterul nefondat, întrucât criticile acesteia, în calitate de apelantă inculpată, au fost analizate, reținându-se că aceasta răspunde pentru toate sumele constatate ca lipsă în gestiunea sa, fiindu-i imputabilă acțiunea de a accepta obligațiile derivând din funcția de administrator contabil, fără a solicita inventarierea gestiunii pe care a preluat-
Față de aceste considerente, se reține că atât prejudiciul, cât și faptele inculpatei care au condus la producerea acestuia, au fost corect reținute de instanța de apel, sub acest aspect criticile părții civile și inculpatei, fiind nefondate.
Totodată, se reține că pentru existența infracțiunii de delapidare, astfel cum este incriminată în art.2151alin.1 Cod penal, este necesar să se dovedească oricare din acțiunile incriminate în elementul material al infracțiunii - însușirea, folosirea sau traficarea de bani pe care îi gestionează sau administrează făptuitorul - neavând relevanță penală dacă bunurile respective sunt folosite în interesul făptuitorului sau pentru altă persoană. În speță, este cert că inculpata a încasat sumele de bani stabilite de expertiza contabilă și, fiind singura care administra acești bani, i-a folosit inclusiv sub aspectul plăților nejustificate, respectiv nu a putut justifica lipsa în gestiune constatată de organele de control, situația în care în mod corect s-a reținut săvârșirea cu vinovăție a infracțiunii de delapidare.
În ceea ce privește recursul promovat de parchet, privitor la incidența dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal, pentru infracțiunile prev.de art.2151Cod penal și art.290 Cod penal, se reține că în cauză nu s-a probat existența unei rezoluții infracționale unice pentru fiecare din actele materiale, având conținutul acestor infracțiuni, comise de inculpată, ci, dimpotrivă, că acestea au fost comise la diferite intervale de timp, în realizarea unor rezoluții distincte, astfel că, în mod corect, instanțele au reținut concursul real de infracțiuni, aplicând corespunzător art.33 lit.a Cod penal.
Sub aspectul criticilor de netemeinicie, vizând greșita individualizare a pedepselor aplicate, se reține, de asemenea, caracterul nefondat, întrucât probele administrate demonstrează împrejurări care au fost reținute drept circumstanțe personale atenuante, în sensul art.74 Cod penal, justificând aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, respectiv: lipsa antecedentelor penale, conduita cooperantă a inculpatei, starea de boală dovedită cu numeroase acte medicale, depuse la dosar.
Față de toate considerentele expuse, se reține caracterul nefondat al recursurilor din prezenta cauză, urmând ca în conformitate cu prevederile art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, să fie respinse, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, partea civilă Asociația de Proprietari nr.21 și inculpata, împotriva deciziei penale nr.241 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă pe recurenta parte civilă și pe recurenta inculpată la plata a câte 80 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 21 mai 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
PS/
21 mai 2009.
- Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la rec.inc. suma de 11.080 lei, cheltuieli judiciare către stat și de la partea civilă suma de 80 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Robert
