Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 6/

Ședința publică din 21 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

Grefier: - -

Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara - este reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații, și partea responsabilă civilmente SC SA prin lichidator judiciar, împotriva sentinței penale nr. 324/PI din 13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul apelant pentru care se prezintă avocat ales, inculpatul apelant, pentru care se prezintă avocat din oficiu, inculpatul apelant, pentru care se prezintă avocat, părțile civile intimate și părțile responsabile civilmente.

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul inculpatului, av., solicită audierea martorului, confruntarea inculpatului cu martorii și precum și revenirea asupra efectuării unei expertize grafoscopice pentru a stabili dacă semnăturile existente pe filele CEC din dosarul de urmărire penală îi aparțin inculpatului.

Procurorul pune concluzii de respingere a probelor solicitate, având în vedere că pentru administrarea acestora este necesară prezența inculpatului, iar acesta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

Avocata solicită acordarea unui ultim termen în vederea administrării probelor solicitate.

Avocatul din oficiu, lasă la aprecierea instanței.

Deliberând, instanța respinge cererea în probațiune formulată de avocatul, având în vedere că au fost acordate suficiente termene pentru administrare de probe și nici una din probele solicitate nu poate fi administrată fără prezența inculpatului.

Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocatul solicită în principal admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare de către prima instanță în vederea audierii martorilor și, iar în subsidiar, solicită achitarea inculpatului întrucât fapta nu a fost săvârșită de către acesta. Referitor la apelul părții civile SC pune concluzii de respingere.

Avocata solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, pe care o apreciază mult prea mare. Pune concluzii de respingere a apelului părții civile.

Avocatul din oficiu solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și reducerea pedepsei aplicate inculpatului. Pune concluzii de respingere a apelului părții civile.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelurilor formulate în cauză ca nefondate și menținerea soluției de condamnare a inculpaților.

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 254/P/2003 emis la data de 17.06.2003, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 al.2, 3, 4, 5.Cod Penal cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal art. 75 lit. a p, art. 13 din Legea 87/1994 cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal art. 13.Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a și Cod Penal art. 37 lit. b Cod Penal, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 al.2, 3, 4, 5.Cod Penal cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal art. 75 lit. a Cod Penal, art. 290 al.1 cu Cod Penal aplic. art. 41 al.2 Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a și Cod Penal inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 215 al.2, 3, 4, 5.Cod Penal cu aplic. art. 41 al.2 și Cod Penal 75 lit. a Cod Penal, art. 290 al.1 cu Cod Penal aplic. art. 41 al.2 Cod Penal, cu aplic. art. 33 lit. a

Cod Penal

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, în calitate de administrator la SC SA C și SC Line SRL T, împreună cu alte două persoane, au înșelat mai multe părți vătămate cu suma totală de 1.255.527 lei, prim emiterea mai multor cecuri fără acoperire, în același timp el sustrăgându-se de la plata sumei de 11.088 lei reprezentând TVA prin necontabilizarea vânzării mărfurilor sub prețul de achiziție.

În sarcina inculpatului s-a reținut că, împreună cu alte două persoane, a înșelat mai multe părți vătămate cu suma totală de 1.271.540 lei, prin folosirea de nume, calități mincinoase și mijloace frauduloase, în același timp el falsificând un contract de vânzare-cumpărare și un proces verbal, pe care le-a folosit în relația cu SC SRL.

În sfârșit, în sarcina inculpatului s-a reținut că, împreună cu ceilalți doi inculpați, a înșelat mai multe părți vătămate cu suma totală de 428.669 lei, prin folosirea de nume, calități mincinoase și emitere de cecuri fără acoperire, el falsificând o delegație de ridicare de mărfuri de la SC Auto SRL T și două facturi de achiziție de la SC SRL

Inițial, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Timiș sub nr.7036/P/2003.

După efectuarea cercetării judecătorești în cauză, prin nr.784/PI/02.12.2005 Tribunalul Timișa dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 14 ani închisoare, în urma contopirii pedepsei de 14 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.2-5.Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.75 lit.a și Cod Penal art.37 lit.b cu Cod Penal o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.13 și Cod Penal art.37 lit.b

Cod Penal

Prin aceeași sentință, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare, în urma contopirii unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.2-5.Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.75 lit.a cu Cod Penal o pedeapsă de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.290 alin.1

Cod Penal

Totodată, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, în urma contopirii unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.2-5.Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.75 lit.a cu Cod Penal o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.290 cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2

Cod Penal

În privința tuturor inculpaților, instanța a dispus executarea pedepsei în regim de detenție, deducând perioada arestului preventiv.

În același timp, inculpații au fost obligați în solidar la plata despăgubirilor civile către părțile civile.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, precum și partea civilă DGFP D, cererile formând obiectul dosarului nr.744/P/2006 al Curții de Apel Timișoara.

Prin nr.146/A/11.04.2006 Curtea de Apel a admis apelurile declarate în cauză, a desființat sentința apelată și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Timiș.

În motivarea deciziei s-a arătat că prima instanță a soluționat cauza fără citarea ANAF B, DGFP D neavând calitatea de a sta în cauză ca și parte civilă.

De asemenea, s-a reținut că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii inculpatului de restituire a dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în vederea completării urmăririi penale, instanța de apel constatând că Tribunalul Timiș nu a administrat întreg probatoriul necesar soluționării cauzei și aflării adevărului.

Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Timiș sub nr.6057/27.04.2006.

Prin nr.442/PI/19.07.2006 Tribunalul Timiș, constatând că nu este posibilă completarea materialului probator în fața primei instanțe, așa cum s-a solicitat de instanța de apel, decât cu mare întârziere, date fiind mijloacele de probă ce urmează a fi administrate, în temeiul art.333 a C.P.P. dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în vederea completării urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, calea de atac formând obiectul dosarului nr.4795/59/21.07.2006 al Curții de Apel Timișoara.

Prin nr.814/R/24.07.2006 Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, a casat sentința recurată și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Timiș.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a constatat că prima instanță nu s-a conformat deciziei nr.146/2006 a Curții de Apel Timișoara prin care s-au indicat ce probe trebuie administrate în cauză, motiv pentru care instanța de recurs a restituit dosarul în vederea continuării judecății, cu administrarea probelor indicate.

Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Timiș sub nr-.

Analizând atât nr.146/A/11.04.2006, cât și nr.814/R/24.07.2006, ambele ale Curții de Apel Timișoara, instanța de rejudecare a constatat că au fost indicate în mod concret probele ce ar fi trebuit să fie administrate în cauză în vederea completării materialului probator.

Însă aceste probe nu au putut fi administrate în cauză, datorită conduitei culpabile a inculpatului. Acesta, deși a solicitat expres completarea probatoriului, s-a prezentat în fața instanței la un singur termen de judecată, respectiv la termenul din 12.01.2007, când a solicitat amânarea soluționării cauzei în vederea angajării unui apărător. Ulterior acestui moment, deși au fost acordate termene repetate în acest sens, respectiv 09.02.2007, 09.03.2007, 06.04.2007, 07.05.2007 și 06.06.2007 inculpatul nu s-a mai prezentat, astfel că probele nu au putut fi administrate în cauză.

Instanța de apel a dispus efectuarea unor confruntări ale inculpatului cu mai mulți martori audiați în cauză. La termenul de judecată din 12.01.2007, inculpatul a menționat că dorește să fie confruntat doar cu martorii și, instanța luând act de poziția acestuia. nu au putut fi efectuate întrucât martorul este plecată în Italia și nu se cunoaște data întoarcerii în țară, pentru ca la termenele ulterioare, atât inculpatul cât și martorul să nu se prezinte în fața instanței.

De asemenea, instanța de apel a solicitat efectuarea unei expertize grafologice pentru a se stabili dacă semnăturile de pe filele cec aparțin inculpatului. La termenul de judecată din 17.01.2007 instanța a încuviințat cererea inculpatului și a dispus efectuarea expertizei, care nu a putut fi însă realizată întrucât inculpatul nu s-a prezentat pentru a oferi probe de semnătură și nu a prezentat alte înscrisuri originale care să conțină semnătura sa.

Totodată, instanța de apel a dispus stabilirea, în urma cercetărilor la BCR sucursala C, a persoanei care a ridicat la data de 29.01.2003 suma de 17.404.807.730 lei din contul SC SA Instanța a efectuat o adresă la BCR Sucursala C, din răspunsul băncii reieșind că la data de 29.01.2003 nu exista suma de bani indicată mai sus în contul SC SA În consecință, au fost solicitate lămuriri suplimentare de la expertul, care a efectuat raportul de expertiză contabilă în cauză, la dosar fiind depus răspunsul acesteia în scris.

În același timp, în condițiile în care inculpatul a susținut că la data desfășurării activității infracționale, el a fost plecat din țară cu pașaportul fratelui său, instanța a încuviințat cererea acestuia privind audierea în calitate de martor a numitului, punând în vedere inculpatului să prezinte martorul sau să indice domiciliul acestuia pentru a fi citat. În ciuda acestor solicitări, inculpatul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, motiv pentru care s-a renunțat la audierea acestui martor.

În sfârșit, în lipsa unor date suplimentare care să fie oferite de către inculpați, instanța nu a putut proceda nici la confruntarea numiților și cu inculpatul, acesta din urmă neprezentându-se.

În consecință, instanța de rejudecare a procedat la soluționarea cauzei pe baza probelor existente la dosar.

Prin sentința penală nr. 324 din 13.06.2007, Tribunalul Timiș, în baza art.215 alin.2, 3, 4, 5.Cod Penal raportat la art.37 lit.b și Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.75 lit.a Cod Penal, art.39 alin.4 Cod Penal, art.42 și art.78 a Cod Penal condamnat inculpatul la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

În baza art.65 alin.2 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.13 din Legea nr.87/1994 raportat la art.37 lit.b și Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, 42.Cod Penal și 13.Cod Penal a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

În baza art.65 alin.2 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a raportat Cod Penal la art.34 lit.b a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 12 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare.

În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art.35 alin.3 a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art.350 a C.P.P. menținut față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, până la data începerii executării pedepsei aplicate.

În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului de la data de 04.05.2004 până la data de 24.07.2006.

În baza art.215 alin.2, 3, 4, 5.Cod Penal raportat la art.41 alin.2 și Cod Penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod Penal, art.42 și art.78 a Cod Penal condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 11 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

În baza art.65 alin.2 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.290 alin.1 raportat Cod Penal la art.41 alin.2 și Cod Penal cu aplicarea art.42 a Cod Penal condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art.33 lit.a a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 11 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare.

În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art.35 alin.1 a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art.350 a C.P.P. menținut față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, până la data începerii executării pedepsei aplicate.

În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului de la data de 26.02.2003 până la data de 06.06.2005.

În baza art.215 alin.2, 3, 4, 5.Cod Penal raportat la art.41 alin.2 și Cod Penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod Penal, art.42 și art.78 a Cod Penal condamnat inculpatul la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată.

În baza art.65 alin.2 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.290 alin.1 raportat Cod Penal la art.41 alin.2 și Cod Penal cu aplicarea art.42 a Cod Penal condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În baza art.33 lit.a a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.

În baza art.35 alin.1 a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a-c pe Cod Penal o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

În baza art.350 a C.P.P. menținut față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, până la data începerii executării pedepsei aplicate.

În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului de la data de 26.02.2003 până la data de 20.06.2005.

În baza art.14 raportat C.P.P. la art.346 și C.P.P. cu aplicarea art.998, 999,1000 alin.3 și 1003.civ. a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Line SRL T, la plata sumelor de 5326, 01 lei daune materiale către partea civilă SC 2000 SRL, 4391, 93 lei daune materiale către partea civilă SC Plus SRL T și 11.088, 64 lei către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)

În baza art.14 raportat C.P.P. la art.346 și C.P.P. cu aplicarea art.998, 999,1000 alin.3 și 1003.civ. a obligat, în solidar, inculpații și și în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC Cons SRL B, la plata sumelor de 33.121, 47 lei daune materiale către partea civilă SC SRL B și 3.500, 74 lei daune materiale către partea civilă SC Distribution SA

În baza art.14 raportat C.P.P. la art.346 și C.P.P. cu aplicarea art.998, 999,1000 alin.3 și 1003.civ. a obligat, în solidar, inculpații, și, și în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC SA C, la plata sumelor de 127.704, 61 lei daune materiale către partea civilă SC SRL O, 177.506 lei către partea civilă SC SRL S, 154.204, 89 lei daune materiale către partea civilă SC SRL G, 176.611, 34 lei daune materiale către partea civilă SC SRL O S, 78.530, 15 lei daune materiale către partea civilă SC Management SA O, 185.067 lei daune materiale către partea civilă SC SA

În baza art.14 raportat C.P.P. la art.346 a C.P.P. respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă Auto SRL T până la concurența sumei de 500.000 lei.

S-a luat act că partea civilă SC Auto SRL Taf ost radiată din Registrul Comerțului.

În baza art.118 lit.e confiscă Cod Penal de la inculpați suma de 360.000 lei, reprezentând bani dobândiți prin săvârșirea infracțiunii și care nu au fost restituiți părții civile SC Auto SRL

În baza art.14 raportat C.P.P. la art.348 și C.P.P. cu aplicarea art.170 au C.P.P. fost anulate următoarele înscrisuri: filele cec cu seriile BD -, BD -, BC -, BC -, BC -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, - -, precum și delegația de ridicare a mărfurilor nr.10/23.01.2003 opozabilă Auto SRL T, contractul de vânzare-cumpărare nr.3/20.01.2003, procesul verbal din data de 20.01.2003, ambele depuse la SC SRL O și facturile nr.-/01.02.2003 și -/01.02.2003 emise de SC SRL

În baza art.353 raportat C.P.P. la art.163 au C.P.P. fost ridicate măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor achiziționate de SC SRL C de la SC SA C, descrise la punctul 11 din rechizitoriu.

În baza art.191 alin.1, 2 și 3.C.P.P. a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Line SRL T și SC SA C la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat, inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Cons SRL B și SC SA C, la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Cons SRL B și SC SA C, la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus plata sumei de 300 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat din oficiu, luându-se act că părțile nu au solicitat cheltuieli judiciare.

Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv plângerile părților vătămate, declarațiile martorilor, documentele contabile, filele cec, justificările refuzurilor de plată, rapoartele de constatare tehnico-științifică, raportul de expertiză financiar-contabilă, procesele verbale de recunoaștere și de percheziție, declarațiile inculpaților, tribunalul a reținut următoarea stare de fapt.:

În calitate de asociat unic și administrator la SC Line SRL T, în luna decembrie 2002, inculpatul a achiziționat mai multe mărfuri de la părțile vătămate SC 2000 SRL și SC Plus SRL

Pentru plata bunurilor cumpărate, inculpatul a emis două file cec seriile: BD - în valoare de 53.260.176 lei, respectiv BD - în valoare de 43.919.330 lei.

La scadența din 02.12.2002, respectiv 4.12.2002, filele cec au fost introduse la plată însă au fost refuzate de către bancă deoarece lipsea disponibilul necesar.

Părțile vătămate SC 2000 SRL și SC Plus SRL T, au declarat că se constituie părți civile cu sumele de 53.260.176 lei, respectiv 43.919.330 lei.

În calitate de administrator la SC Cons SRL B, în luna septembrie 2002, inculpatul fie direct, fie ajutat de inculpatul, a achiziționat mai multe bunuri de la SC SRL B și SC Distribution SA C, în valoare totală de 368.222.193 lei.

Pentru plata acestor mărfuri inculpatul a semnat și emis trei file cec seriile: BC - în valoare de 56.214.714 lei, BC - în valoare de 275.000.000 lei și BC - în valoare de 35.007.479 lei. Primele două file cec au fost completate de către inculpatul, acesta fiind și cel care a ridicat marfa de la SC Tehnic SRL B și care a predat filele cec în vederea plății. Cea de-a treia filă cec a fost scrisă de inculpatul, însă a fost folosită de către inculpatul pentru ridicarea mărfurilor de la SC Distribution SA

La scadență, cele trei file cec au fost introduse în bancă, însă au fost refuzate la plată deoarece lipsea disponibilul necesar acoperirii lor, iar trăgătorul se afla în interdicție bancară.

Părțile vătămate SC Tehnic SRL B și SC Distribution SA C, au declarat că se constituie părți civile cu sumele de 331.324.714 lei, respectiv 35.007.479 lei.

La începutul anului 2003, atribuindu-și calitatea mincinoasă de director economic la SC SA C, inculpatul a încheiat cu SC Auto SRL T, un contract de livrare de mărfuri care s- materializat prin facturile -, - și -/2003.

Marfa aferentă primelor două facturi a fost ridicată de către inculpatul prin folosirea delegației de ridicare marfă nr. 10/23.01.2003, falsificată de el prin consemnarea împrejurării false că este merceolog la SC SA C, ceea ce în realitate nu corespundea adevărului, el nefiind angajat al acestei unități.

Pentru plata mărfurilor achiziționate, inculpatul a primit din partea inculpatului, prin intermediul inculpatului 2 file cec seriile - - în valoare de 468.365.448 lei și - - în valoare de 500.000.000 lei, pe care le-a completat la rubricile "stipulat", "în litere", "lui", "emis la", după care le-a lăsat la plată în contul mărfurilor achiziționate.

La scadență, filele cec sus arătate, precum și cele seriile - - în valoare de 636.150.200 lei, - - în valoare de 1.908.450.600 lei, semnate de inculpatul și eliberate de inculpatul, au fost introduse în bancă de către partea vătămată însă au fost refuzate la plată deoarece lipsea disponibilul necesar acoperirii lor.

Cele patru file cec eliberate de inculpatul părții vătămate totalizează suma de 3.512.966.248 lei.

Deoarece prejudiciul nu a fost recuperat, partea vătămată SC Auto SRL Tad eclarat că se constituie parte civilă cu suma de 3.600.000.000 lei. La această sumă inculpatul a avut contribuție de 968.365.448 lei.

Marfa achiziționată de la partea vătămată a fost vândută de către inculpatul la SC SRL Târgoviște sub prețul de achiziție, ceea ce dovedește intenția în înșelarea furnizorilor.

În luna ianuarie 2003, atribuindu-și alt nume, respectiv cel de, și calitatea mincinoasă de director economic la SC SA C, inculpatul a încheiat cu SC SRL O, un contract de vânzare-cumpărare de marfă.

Pentru aoi nduce în eroare pe partea vătămată, inculpatul a semnat în fals contractul de vânzare-cumpărare nr. 3/20.01.2003 și procesul-verbal din aceeași zi, în numele așa zisului, deși în realitate pe el îl chema altfel.

În realizarea clauzelor acestui contract inculpatul, prin inculpatul l-a trimis pe inculpatul să ridice marfa înmânându-i fila cec pentru efectuarea plății.

În data de 29.01.2003 inculpatul s-a prezentat la sediul părții vătămate și a ridicat marfa conform facturii - (. 1-fila 114), în valoare de 1.277.046.120 lei pentru plată lăsând fila cec seria - - cu această valoare și scadență la 11.02.2003. La scadență fila cec semnată de a fost introdusă în bancă de către partea vătămată însă a fost refuzată la plată deoarece lipsea disponibilul necesar.

Partea vătămată SC SRL Oad eclarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.677.046.121 lei, la constituirea acestei sume aducându-și contribuția inculpații, și.

În vederea obținerii de marfă, în luna ianuarie 2003, inculpatul atribuindu-și numele fals de l-a contactat pe numitul reprezentantul SC SRL

Pentru ridicarea mărfurilor și plata lor pe bază de fila cec, inculpatul, prin intermediul inculpatului l- trimis pe inculpatul la sediul părții vătămate. Inculpatul s- prezentat la sub numele fals de și a preluat marfa aferentă facturilor -/18.01.2003, -/1.02.2003 și -/1.02.2007, semnând în fals de primire pe ultimele două facturi. Inculpatul a lăsat pentru plată filele cec seriile - - în valoare de 1.051.500.000 lei și - - în valoare de 623.560.000 lei, semnate de inculpatul.

La scadență, partea vătămată a introdus filele cec în bancă însă au fost refuzate la plată deoarece lipsea disponibilul necesar, iar trăgătorul se afla în interdicție bancară.

Deoarece prejudiciul nu a fost recuperat, partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.775.060.000 lei, la constituirea acesteia aducându-și contribuția inculpații, și.

În perioada 31.01.2003-6.02.2003, inculpatul, prin intermediul inculpatului, care și-a atribuit calitatea mincinoasă de director comercial la SC SA C, au achiziționat de la SC SRL G, mai multe mărfuri în valoare totală de 1.542.048.919 lei, conform facturilor nr. -/31.01.2003, -/3.02.2003, -/3.02.2003, -/5.02.2003 și -/6.02.2003. Pentru plata acestor mărfuri, inculpatul, prin intermediul inculpatului, a indus-o în eroare pe eliberându-i două file cec seria - - în valoare de 727.575.931 lei, respectiv - - în valoare de 814.472.988 lei, semnate de inculpatul.

La scadență, cele două file cec au fost introduse în bancă însă au fost refuzate la plată deoarece lipsea disponibilul, deoarece trăgătorul se afla în interdicție bancară, iar filele cec erau retrase din circulație.

Partea vătămată SC SRL G, s-a constituit parte civilă cu suma de 1.542.048.919 lei, la constituirea acesteia aducându-și contribuția inculpații și.

În data de 15 și 16.02.2003, inculpatul, prin intermediul inculpatului, care și-a atribuit calitatea mincinoasă de director comercial la SC SA C, au achiziționat de la SC SRL Ol S, marfă în valoare totală de 1.766.113.407 lei, conform facturilor nr. -/16.01.2003, -/15.01.2003, -/16.01.2003, -/16.01.2003.

În vederea plății acestor mărfuri inculpatul, prin intermediul inculpatului, a indus-o în eroare pe partea vătămată, eliberându-i fila cec seria - - în valoare de 1.766.113.407 lei, cu scadență la 11.02.2003 și semnată de inculpatul.

La scadență, partea vătămată a introdus fila cec în bancă, însă a fost refuzată la plată deoarece lipsea disponibilul, iar trăgătorul se afla în interdicție de a folosi file cec.

Partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.766.113.407 lei.

În luna decembrie 2002, inculpatul, prin intermediul inculpatului, care și-a atribuit calitatea mincinoasă de director comercial la SC SA C, a încheiat cu SC Management SA Ol S, contractul de vânzare-cumpărare 2060/11.12.2002, în vederea achiziției de marfă.

În mai multe rânduri SC SA Caa chiziționat marfă de la partea vătămată, pentru plată, inculpatul folosind fila cec seria - -, în sumă de 725.301.525 lei, semnată de inculpatul și primită anterior de la acesta.

La scadență, această filă cec a fost introdusă la plată, însă a fost refuzată deoarece lipsea disponibilul, iar trăgătorul se afla în interdicție bancară.

Partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 725.301.525 lei.

O parte din marfa achiziționată de SC SA de la SC Management SA Oaf ost identificată de către organele de cercetare penală la SC SRL C, unde de altfel a și fost indisponibilizată.

În luna ianuarie 2003, atribuindu-și calitatea mincinoasă de director comercial la SC SA craiova și numele fals de, inculpatul a luat legătura cu partea vătămată SC SA Z, în vederea achiziției de marfă.

În mai multe rânduri SC SA C, a ridicat mărfuri de la partea vătămată în valoare totală de 1.850.677.041 lei, conform facturilor - și -/11.02.2003 și -/6.02.2003.

Pentru plata acestor mărfuri, inculpatul a emis, iar inculpatul a eliberat două file cec seria - -, în valoare de 1.012.101.601 lei, respectiv - -, în valoare de 838.375.440 lei semnate de inculpatul.

La scadență, filele cec au fost introduse la plată în bancă, însă au fost refuzate la plată deoarece lipsea disponibilul, trăgătorul se afla în interdicție bancară, iar fila cec era retrasă din circulație.

Partea vătămată SC SA Zad eclarat că se constituie parte civilă cu suma de 1.850.677.041 lei.

Organele de cercetare penală au indisponibilizat mai multe bunuri achiziționate de SC de la SC și aflate în posesia SC SRL craiova.

În perioada decembrie 2002-februarie 2003, în calitate de administrator al SC SA C, inculpatul nu a contabilizat vânzarea sub prețul de achiziție a mărfurilor în valoare de 583.613.099 lei.

Organele de control financiar din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice D, conform notei de constatare nr. 1254/20.03.2003 au constatat că în acest mod inculpatul s-a sustras de la plata unui TVA suplimentar de plată, în sumă de 110.886.489 lei, conform Legii 345/2002, art. 32 pct. 3.

Partea vătămată, Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, se introduce parte civilă în cauză cu suma de 110.886.489 lei.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune cu cecuri, potrivit dispozițiilor art.215 alin.4 aceasta Cod Penal se poate realiza printr-o acțiune de a emite un cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există acoperirea sau provizia necesară, dacă fapta a fost săvârșită în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, un folos material injust și dacă s-a cauzat o pagubă posesorului cecului.

Față de materialul probator administrat în cauză, tribunalul a constatat că faptele inculpaților, și, de a emite mai multe file cec, știind că pentru valorificarea acestora nu există acoperirea necesară, în scopul obținerii unor foloase materiale, cauzând astfel pagube posesorilor cecurilor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.215 alin.4

Cod Penal

În acest sens s-a putut observa că la dosarul de urmărire penală se regăsesc plângerile formulate prin intermediul reprezentanților legali de către părțile vătămate SC SRL și SC Plus SRL În acestea s-a arătat că la datele de 18.11.2002 și 21.11.2002, la sediul celor două societăți comerciale, s-a prezentat inculpatul, în calitate de administrator al SC Line SRL T, care a achiziționat marfă, urmând ca plata să fie făcută prin file cec.

Ambele file cec se găsesc la dosarul de urmărire penală și au fost semnate de către inculpatul. În acest sens s-a putut observa faptul că potrivit adresei ORC T asociat și administrator unic la SC Line SRL T era inculpatul, care, potrivit adresei Bank, la data de 27.09.2002 a ridicat în numele acestei societăți comerciale carnetul de cecuri din care au fost emise cele două file cec. S-a mai subliniat și faptul că potrivit adresei Bank, singurul care avea specimen de semnătură în bancă pentru SC Line SRL era inculpatul.

De altfel, împrejurarea că inculpatul este cel care a semnat și ștampilat fila cec emisă către SC Plus SRL T, a rezultat și din raportul de constatare tehnico-științifică existent în dosarul de urmărire penală.

Martorii, reprezentantul SC 2000 SRL, și, angajată la SC Plus SRL T, au precizat că inculpatul nu a venit personal după marfă. El a făcut doar comenzile și le-a comunicat că va plata se va face prin file cec, care vor fi trimise prin intermediul șoferilor care au ridicat marfa. Ambii martori au indicat faptul că în momentul în care au primit filele cec de la șoferi, acestea erau semnate și ștampilate.

Vinovăția inculpatului a fost confirmată și prin procesul verbal de recunoaștere după fotografie. Astfel, martorul l-a recunoscut pe inculpatul ca fiind cel care s-a prezentat la sediul societății ca administrator al SC Line și a făcut comanda, martorii și confirmând împrejurarea că efectuarea actului procedural s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale.

Fiind introduse la plată, cele două file cec au fost refuzate datorită lipsei disponibilului în cont. De altfel, așa cum a rezultat din adresa BNR, SC Line SRL era cunoscută cu 4 incidente de plăți cu cecuri, fapt ce a atras intrarea în interdicție bancară de a mai efectua plăți cu cecuri începând cu data de 02.12.2002, putându-se constata că la data scadenței celor două file cec societatea era deja în interdicție bancară.

Împrejurarea că inculpatul cunoștea situația financiară a societății a rezultat din analiza extraselor de cont ale SC Line SRL, comunicate de bancă, din care rezultă că în perioada octombrie - decembrie 2002 în conturile acestei societăți nu a existat suma necesară acoperirii unor plăți de genul celor datorate către SC 2000 SRL sau SC Plus SRL

În ceea ce privește activitățile desfășurate de inculpații și, în calitate de reprezentanți ai SC SRL B, instanța a reținut că, potrivit declarațiilor martorului, care figurează în evidențe ca și administrator al acestei societăți, el a reprezentat firma până la data de 17.09.2002. Martorul a indicat faptul că dorea să vândă societatea, motiv pentru care a discutat cu inculpatul, care s-a arătat interesat de achiziționarea acesteia. Inculpatul este cel care i l-a prezentat pe inculpatul, despre care a afirmat că va fi noul administrator. Întrucât cei doi inculpați nu aveau fondurile necesare pentru cumpărarea societății, martorul a arătat că a fost de acord să încheie o împuternicire notarială prin care toate puterile de administrator să fie transferate inculpatului, ulterior ei cei doi urmând să se prezinte pentru încheierea tuturor documentelor, ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Aspectele relatate de martorul au fost confirmate și de procura existentă la dosar, prin care puterile de administrator ale SC SRL au fost transferate inculpatului, de procesul verbal de predare-primire ale documentelor contabile ale societății, martorul predând aceste documente, precum și de adresa comunicată băncii prin care instituției de credit i s-a adus la cunoștință schimbarea administratorului.

Totodată, la dosarul de urmărire penală există hotărârea adunării asociaților SC SRL B, prin care s-a dispus împuternicirea inculpatului în calitate de administrator al societății, din adresa reieșind faptul că inculpatul avea specimen de semnătură în bancă pentru emiterea de file cec.

Așa cum a rezultat din plângerea formulată de SC SRL B, inculpatul s-a prezentat la sediul societății, de unde a cumpărat un număr de 22 aparate de aer condiționat, plata fiind făcută, în parte cash, iar în parte cu file cec. Fiind introduse la plată, filele cec au fost refuzate datorită lipsei de disponibil și datorită faptului că societatea se afla în interdicție bancară de a efectua plăți cu cecuri, aceleași aspecte fiind relatate și de martorul, angajat al SC SRL.

A devenit evident că la data scadenței filelor cec, SC SRL se afla în interdicție bancară de a face plăți cu cecuri începând cu data de 16.10.2002, rulajul contului părții responsabile civilmente atestând faptul că societatea nu dispunea de fondurile necesare, aspect cunoscut de către cei doi inculpați.

Referitor la Distribution SRL, așa cum a rezultat din plângerea adresată organelor de urmărire penală, inculpatul este cel care a cumpărat marfă de la această societate, arătând că este directorul, pentru plata căreia a semnat și ștampilat fila cec care, fiind introdusă la plată, a fost refuzată datorită lipsei de disponibil.

Împrejurarea că inculpatul este cel care a semnat și ștampilat fila cec a fost confirmată de martorul, iar potrivit adresei BNR la data scadenței filei cec, SC se afla deja în interdicție bancară de a efectua plăți cu file cec.

Inculpatul a recunoscut faptul că l-a cunoscut pe martorul, administratorul SC SRL B, și pentru că avea mai multe oportunități de afaceri, l-a rugat să-i permită să lucreze prin firma sa. În aceste condiții, inculpatul a afirmat că martorul este cel care i-a dat cele două file cec lăsate la SC SRL.

Aceste susțineri au fost contrazise de probele administrate în cauză. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică din data de 28.05.2003, filele cec lăsate la SC SRL B au fost completate de către inculpatul, semnătura existentă pe acestea aparținându-i de asemenea.

Totodată, deși inculpatul a afirmat că fila cec lăsată la SC Distribution SRL a fost semnată și ștampilată de martorul, el neprimind decât niște copii de pe documente, probele administrate în cauză au contrazis aceste susțineri. În conformitate cu același raport de constatare tehnico-științifică scrisul existent în cuprinsul filei cec aparține inculpatului, care a și semnat fila, așa cum rezultă din declarația martorului.

Referitor la activitatea desfășurată de către cei trei inculpați prin SC SA C, instanța a reținut că inculpatul, în scopul inducerii în eroare a mai multor societăți comerciale, în vederea obținerii unor foloase materiale injuste, a hotărât, împreună cu inculpații și, preluarea acestei societăți, care avea mari probleme financiare. În acest sens, s-a putut observa faptul că, așa cum a rezultat din actele constitutive ale SC SA C, respectiv actul adițional la contractul și statutul societății și certificatul de înregistrare de mențiuni, la începutul anului 2003, foștii acționari ai societății s-au retras și aceasta a fost preluată de către inculpatul și alte 4 persoane, apropiați ai acestuia. În același timp, inculpatul a devenit administrator al societății.

Deși inculpatul a încercat să acrediteze ideea că la data respectivă el nu se mai afla în țară, de unde plecase încă din luna decembrie 2002, probele administrate în cauză au contrazis aceste susțineri. În acest sens au putut fi observate rapoartele de constatare tehnico-științifică din care a rezultat că în luna februarie 2003 inculpatul a semnat și ștampilat mai multe file cec, declarațiile inculpaților și care au confirmat în mai multe rânduri împrejurarea că au primit filele cec semnate și ștampilate de la inculpatul, declarațiile reprezentanților mai multor societăți comerciale cu care inculpatul a purtat negocieri, declarațiile martorilor,

De asemenea, în cauză au fost audiați doi dintre așa-zișii acționari ai societății. Astfel, martorul - a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul numitului, un alt "acționar". Inculpatul i-a spus că vrea să dea lovitura, după care să fugă din țară. În acest scop, martorul a precizat că inculpatul a cumpărat mai multe firme, prin intermediul cărora emitea file cec fără acoperire. În același sens, inculpatul i-a cerut să-l ajute să cumpere, care era o societate pe acțiuni și avea nevoie de cel puțin 5 acționari. Martorul a finalizat spunând că inculpatul i-a transmis că el va deveni administrator, iar martorul nu va avea nicio calitate în firmă, urmând ca după "ce va da tunurile" inculpatul să fugă din țară.

Un alt "acționar", respectiv, a menționat că a primit de la inculpatul suma de 300 USD pentru ca el să accepte să devină acționar la SC niciodată nedorindu-și să cumpere această societate, în care de altfel nu a avut nicio calitate.

Inculpatul a menționat că s-a întâlnit cu inculpatul și s-au hotărât cumpere SC SA Inculpatul a devenit administrator al societății, iar inculpatul a fost numit director comercial, primind mai multe ștampile, fără însă ca inculpatul să preia carnetul de cecuri.

În calitate de director comercial, inculpatul l-a cooptat și pe inculpatul, care, potrivit susținerilor sale, a devenit merceolog în cadrul societății.

Împrejurarea că inculpatul era administratorul SC SA C rezultă și din fișa specimenelor de semnătură comunicată de BCR, din care rezultă că începând cu data de 08.12.2002 inculpatul este singurul care avea specimen de semnătură pentru contul SC SA.

În aceeași calitate, inculpatul a semnat o delegație prin care numita (fostă ) a fost împuternicită să ridice carnetul de cecuri de la bancă.

Fiind audiată, aceasta a precizat că a ridicat carnetul de cecuri din care au fost emise filele fără acoperire, la data de 15.01.2003, după care a predat acest carnet inculpatului. - a mai precizat că s-a întâlnit cu inculpatul până în data de 15.02.2003, după care acesta a dispărut, motiv pentru care a și făcut o adresă către BCR prin care încunoștiința banca despre faptul că nu este în măsură să restituie carnetul de cecuri, în condițiile în care apăruseră nenumărate incidente cu filele cec emise de SC SA

Deși ulterior martorul în cauză a menționat, în momentul în care l-a văzut pe inculpatul, în sala de judecată, sau în momentul în care s-a efectuat o recunoaștere după fotografie, că nu-l cunoaște pe acesta, întrucât o altă persoană s-ar fi prezentat sub acest nume, aceste susțineri nu au putut fi reținute întrucât au fost contrazise de celelalte probe administrate în cauză, inclusiv inculpatul indicând împrejurarea că acel carnet de cecuri s-a aflat în posesia inculpatului.

După ce s-a evidențiat modalitatea în care cei trei inculpați au dobândit diferite calități în cadrul SC în continuare au fost analizate activitățile desfășurate de aceștia în cadrul firmei.

Așa cum a rezultat din plângerea SC Auto SRL T, firma SC SA C, reprezentată de inculpatul, a achiziționat o mare cantitate de marfă, pentru plata căreia au fost emise 4 file cec care, fiind introduse la plată, au fost refuzate datorită lipsei de disponibil.

Martorul, reprezentant al SC Auto SRL T, a precizat că a purtat discuțiile cu inculpatul, iar marfa a fost ridicată de inculpatul, aspect care reiese și din delegația emisă pe numele acestuia. Martorul a mai precizat că o filă cec i-a fost trimisă de inculpatul prin intermediul inculpatului, iar celelalte 3 prin intermediul martorului, toate fiind semnate de inculpatul. Filele cec, fiind introduse la plată, au fost refuzate, iar martorul a menționat că a aflat ulterior de la BCR că firma era în interdicție bancară de a face plăți cu cecuri.

Din plângerea formulată de SC SRL O, a rezultat că în ianuarie 2003 livrat către SC SA Com are cantitate de marfă, pentru plata căreia s-a emis o filă cec, care, fiind introdusă la plată, a fost refuzată datorită lipsei de disponibil, client aflat în interdicție bancară.

Martorul -, reprezentant al SC SRL, a precizat că o persoană pe nume i-a făcut comanda în numele SC ulterior constatând că acest nu este altcineva decât inculpatul. Martorul a mai precizat că marfa a fost ridicată de inculpatul, existența relațiilor comerciale dintre cele două societăți fiind confirmată prin contractul existent la dosar.

La rândul său, inculpatul a indicat faptul că inculpatul i-a cerut să încheie tranzacția cu SC SRL și i-a înmânat numărul de telefon al martorului. De asemenea, inculpatul a adăugat că inculpatul i-a recomandat să se și prezinte sub o identitate falsă, tot el predându-i fila cec care era semnată și ștampilată.

Inculpatul a confirmat varianta prezentată de inculpatul și a precizat că l-a trimis la O, de unde a ridicat marfă de la SC SRL, înmânându-i o filă cec semnată de.

Apoi, așa cum a rezultat din plângerea SC SRL, o persoană pe nume, a contactat societatea în numele SC SA Acesta a făcut o comandă, plata urmând să se facă prin file cec. După marfă s-a prezentat o persoană care s-a recomandat ca fiind, acesta predând și o filă cec semnată și ștampilată. Ulterior, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor și, reprezentantul părții civile și un angajat al societății, s-a putut observa faptul că acest nu era altcineva decât inculpatul, aspecte care se desprind și din procesele verbale de recunoaștere după fotografie.

Deși inculpatul a negat implicarea sa în activitatea ce a condus la păgubirea SC SRL S, potrivit declarațiilor inculpatului, a fost cel care l-a trimis la

De asemenea, după ridicarea mărfii, tot inculpatul a fost cel care s-a ocupat de valorificarea ei. Astfel, potrivit declarațiilor martorului, în luna ianuarie 2003 inculpatul l-a contactat și l-a întrebat dacă nu dorește să cumpere anvelope. Martorul a acceptat, prețul de vânzare fiind foarte mic, și banii i-a dat inculpatului în numerar, aspect care rezultă din facturile și chitanțele existente în dosarul de urmărire penală.

Implicarea inculpatului în desfășurarea activității infracționale a rezultat și din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din data de 05.03.2003, unde s-a arătat că, semnătura existentă pe fila cec refuzată la plată, aparține inculpatului.

Apoi, așa cum a rezultat din plângerea formulată de partea civilă SC SRL G, în perioada 31.01.2003-06.02.2003, la sediul societății s-a prezentat inculpatul în calitate de director comercial la SC SA El este cel care a lăsat filele cec.

Potrivit declarațiilor martorului, reprezentantul părții civile, filele cec doar au fost predate de inculpatul, în realitate fiind semnate de inculpatul.

La rândul său, inculpatul a precizat că s-a deplasat la G la solicitarea inculpatului, mergând împreună cu acesta și cu inculpatul, care susține că fila cec a fost semnată și ștampilată de inculpatul.

Fiind introduse la plată, filele cec au fost refuzate, din adresa BCR rezultând că SC SA C se afla în interdicție bancară de a face plăți cu cecuri începând cu data de 13.02.2003. BCR a somat societatea să restituie carnetul de cecuri, dar aceasta nu s-a conformat.

Existența infracțiunii de înșelăciune a rezultat și din nota de constatare a D, din care a rezultat faptul că în perioada decembrie 2002-februarie 2003, în mod repetat, SC SA a vândut mărfuri sub prețul de achiziție al acestora. Este evident că în scopul de a scăpa de marfa achiziționată înainte de introducerea filelor cec la plată, ceea ce ar fi atras descoperirea activității lor infracționale, inculpații au acceptat să înstrăineze marfa chiar și sub prețul de achiziție, ceea ce, în condițiile în care aceasta nu era plătită, însemna un câștig imediat și sigur.

În ceea ce privește relațiile dintre SC SA și SC SRL O S, potrivit plângerii existente la dosar, la sediul societății, s-a prezentat inculpatul, în calitate de director comercial al firmei din C, care a achiziționat marfă pentru plata căreia a lăsat o filă cec semnată și ștampilată de inculpatul.

Aceleași aspecte au fost relatate și de martorii, și, toți afirmând că inculpatul este cel care a venit la sediul societății și a predat fila cec.

Acesta, la rândul său, a relatat că fila cec a primit-o de la inculpatul, fiind semnată și ștampilată de acesta.

Fiind introdusă la plată, ca de obicei fila cec a fost refuzată datorită lipsei disponibilului.

Așa cum a rezultat din procesul verbal de constatare existent în dosarul de urmărire penală, o parte din marfa achiziționată de la partea civilă a fost transportată de către inculpatul la depozitul aparținând SC SRL, societate care a achiziționat marfa de la SC SA acestui depozit, martorul, a arătat că la data de 20.01.2003 a primit marfa respectivă, care a sosit de la, șoferii autocamioanelor cu ajutorul cărora marfa a fost transportată, respectiv martorii și, menționând că transportul a fost descărcat la C la solicitarea inculpatului.

În același sens a putut fi observată și plângerea SC Management SRL O, din care a rezultat că la sediul societății s-a prezentat inculpatul, care a achiziționat marfă și nu a plătit-o în întregime.

Martorul, reprezentantul părții civile, a arătat că inculpatul, în calitate de director la, a semnat și ștampilat comanda. Fila cec a fost lăsată de inculpatul, care i-a solicitat ca marfa să fie trimisă prin intermediul CFR-ului.

Fiind audiat, martorul, șeful stației marfă CF a arătat că în decembrie 2002, SC SA Cas olicitat acceptul stației CF pentru descărcarea mărfurilor provenite de la O, de unde au venit 15 vagoane, provenite de la Management, marfa fiind întâmpinată de numitul.

Fiind audiat, acesta a precizat că a achiziționat marfa provenită de la Management de la ulterior fiind transportată în depozitul, unde a fost identificată de organele de cercetare penală. Faptul că a vândut această marfă este confirmat și de procesul verbal de constatare încheiat de organele de urmărire penală.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că a primit fila cec de la inculpatul.

În sfârșit, așa cum a rezultat din plângerea SC SRL Z, precum și din declarația martorului, reprezentantul societății, firma a fost contactată de o persoană pe nume, care a emis o comandă pentru, unde la beneficiar apărea numele de. Martorul a mai precizat că pentru ridicarea mărfurilor a fost delegat inculpatul, care a și lăsat cele două file cec. S-a subliniat împrejurarea că aceleași aspecte au fost relatate și de martorul ia, angajată la SC.

Inculpații și au relatat că filele cec au fost ștampilate și semnate de inculpatul, ulterior marfa fiind vândută către, care, în perioada ianuarie-februarie 2003 făcuse mai multe comenzi către.

De altfel, o parte din această marfă a fost identificată în depozitul, organele de control constatând că a încasat în întregime banii pentru marfa vândută către.

Activitatea infracțională a inculpaților a fost evidențiată și prin procesul verbal de constatare, organele de cercetare penală stabilind că la sediul indicat al SC SA C nu a funcționat niciodată vreo societate comercială, acest sediu fiind fictiv, urmărindu-se acoperirea unei societăți comerciale de tip fantomă.

Pe de altă parte, potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă efectuată în cauză, în cadrul SC SA C, de efectuarea plăților s-a ocupat inculpatul. Expertul a mai concluzionat că SC SA a intrat în incapacitate de plată, deoarece mărfurile preluate de la furnizori au fost vândute pe piața neagră, fără ca încasările să fie realizate prin bancă, persoana cu specimen de semnătură în bancă, adică inculpatul, folosind banii în interes personal. În același sens, se poate observa faptul că în cursul anului 2002 și în primul semestru al anului 2003 nu a fost depus nici un bilanț contabil al SC SA C, neexistând documente contabile ori jurnale de vânzări sau cumpărări, ceea ce confirmă odată în plus scopul urmărit de către cei trei inculpați în momentul preluării societății.

Este adevărat că, din dorința de a-l ajuta pe inculpatul, în cursul urmăririi penale martorii, și G, în momentul recunoașterii după fotografie, au arătat că ei îl recunosc pe numitul ca fiind persoana care s-a recomandat ca fiind inculpatul.

Însă, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică din data de 09.05.2003, un număr de 11 file cec dintre cele emise către părțile civile din prezenta cauză, nu au fost semnate de către numitul. În plus, convingerea instanței că inculpatul a fost cel care a semnat în realitate filele cec, a fost formată și pe baza concluziilor unui raport de constatare tehnico-științifică despre care s-a amintit anterior. Astfel, filele cec emise către SC SRL S au fost semnate de inculpatul, potrivit acestui raport. În acest context, este evident că în posesia acestui inculpat se afla carnetul conținând filele cec ce formează obiectul prezentului dosar, el fiind cel care a semnat toate celelalte file cec existente la dosar.

Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat că în prezenta cauză sunt întrunite, din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.215 alin.4

Cod Penal

În același timp, așa cum a rezultat din probele administrate în cauză, la desfășurarea activității infracționale, inculpații s-au folosit de calități mincinoase, cum ar fi inculpatul, care nu avea nicio calitate în cadrul SC de nume mincinoase, cum ar fi inculpații și, care s-au prezentat sub alte nume la SC SRL O sau SC SRL S, precum și de alte mijloace frauduloase, cum ar fi achitarea parțială a mărfurilor, pentru a câștiga încrederea părților civile, astfel că, tribunalul a apreciat că în prezenta cauză sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art.215 alin.2

Cod Penal

Totodată, în condițiile în care emiterea filelor cec fără acoperire s-a făcut în cadrul desfășurării unor relații comerciale, care presupun executarea unor contracte, instanța a reținut în prezenta cauză și incidența prevederilor art.215 alin.3 Cod Penal, fiind evident că inducerea în eroare a părților civile a fost esențială, întrucât în condițiile în care ar fi cunoscut realitatea situației financiare a societăților reprezentate de inculpați, în mod clar părțile civile ar fi refuzat încheierea contractelor.

Raportându-se și la condițiile de existență ale infracțiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională, pluralitatea de acte de executare, instanța a reținut în sarcina celor trei inculpați și dispozițiile art.41 alin.2 Cod Penal, fiind evident că în baza aceleiași rezoluții infracționale, care a fost suficient de determinată și care s-a păstrat pe parcursul desfășurării întregii activități infracționale, inculpați, animați de voința comună de a obține foloase materiale injuste, au emis, în mod repetat, file cec fără acoperire, în cursul executării unor contracte comerciale, fiecare dintre aceste acte materiale realizând conținutul legal al infracțiunii de înșelăciune.

În sfârșit, raportându-se la prevederile art.146 care Cod Penal definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave, în condițiile în care prejudiciul cauzat depășește cu mult suma de 200.000 lei, instanța a reținut și dispozițiile art.215 alin.5

Cod Penal

Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu intenție directă, ei având reprezentarea faptului că în momentul emiterii filelor cec nu exista provizia necesară pentru acoperirea acestora, urmărind prin aceasta obținerea unor foloase materiale injuste.

În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, la data desfășurării activității infracționale erau în vigoare dispozițiile art.13 din Legea nr.87/1994.

Analizând nota de constatare întocmită de către organele de control din cadrul DGFP D, în perioada 2002-semestrul I 2003, SC SA C s-a aprovizionat cu suma de 15.366.354.314 lei și a vândut marfa în valoare de 9.722.325.105 lei, din care s-a vândut, sub prețul pieței, marfă în valoare de 583.613.099 lei, rămânând de plată TVA în sumă de 110.886.489 lei.

Pe de altă parte, în raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul cercetării judecătorești, s-a concluzionat că SC SA a intrat în incapacitate de plată, deoarece mărfurile preluate de la furnizori au fost vândute pe piața neagră, fără ca încasările să fie realizate prin bancă, persoana cu specimen de semnătură în bancă folosind banii în interes personal, în același timp putându-se observa faptul că în cursul anului 2002 și în primul semestru al anului 2003 nu a fost depus nici un bilanț contabil al SC SA C, neexistând documente contabile ori jurnale de vânzări sau cumpărări.

În consecință, instanța a apreciat că fapta inculpatului, care, în calitate de administrator al SC SA C, nu a evidențiat în documentele contabile veniturile realizate, fapt ce a determinat neplata TVA în valoare de 11.088, 64 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art.13 din Legea nr.87/1994.

Și în cazul acestei infracțiuni, inculpatul a acționat cu intenție directă, el urmărind ca, prin activitatea sa, să obțină foloase materiale injuste, chiar și cu consecința diminuării obligațiilor fiscale datorate statului.

Referitor la infracțiunea de evaziune fiscală, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.13 privind Cod Penal legea mai favorabilă, ca urmare a modificărilor legislative care au intervenit de-a lungul soluționării prezentei cauze.

Potrivit dispozițiilor art.290 infracțiunea Cod Penal de fals în înscrisuri sub semnătură privată se poate realiza printr-o acțiune de contrafacere a scrierii sau subscrierii unui înscris sub semnătură privată, sau prin alterarea lui în orice mod, de natură a produce consecințe juridice.

Având în vedere probele administrate în cauză, respectiv contractul de vânzare -cumpărare încheiat între SC SRL O și SC SA C, procesul verbal încheiat între aceleași societăți la data de 20.01.2003, din care a rezultat că aceste documente au fost semnate de inculpatul sub numele fals de, declarațiile martorului -, care a precizat că inculpatul s-a prezentat sub identitatea falsă de, nume sub care a și semnat documentele, precum și declarațiile inculpatului, care a recunoscut comiterea faptei, menționând că nu poate oferi vreo explicație în legătură cu motivul pentru care s-a prezentat sub această identitate, instanța a constatat că fapta inculpatului de a falsifica un contract de vânzare-cumpărare și un proces verbal, în desfășurarea unor activități comerciale, realizează conținutul infracțiunii prevăzute de art.290 Cod Penal, inculpatul acționând cu intenție directă, el având reprezentarea faptului că cele două înscrisuri nu corespund adevărului și că prin actele sale va produce consecințe juridice.

Și în privința infracțiunii de fals instanța a reținut forma continuată prevăzută de art.41 alin.2 Cod Penal, inculpatul falsificând în aceeași modalitate două înscrisuri.

În ceea ce privește activitatea desfășurată de inculpatul, ținând seama de delegația pentru ridicarea mărfurilor prezentată de acesta în momentul deplasării la sediul Auto SRL T, din care a rezultat că ar fi avut calitatea de merceolog la SC împrejurare care nu corespunde adevărului, de facturile emise de SC SRL S, din care a rezultat că acestea au fost semnate de către o persoană cu numele, de declarațiile martorilor și, din care a rezultat că acest era chiar inculpatul, instanța a constatat că fapta inculpatului de a falsifica o delegație de ridicare de mărfuri și două facturi fiscale, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.290 raportat Cod Penal la art.41 alin.2 Cod Penal, acțiunile desfășurându-se în mod repetat, de fiecare dată inculpatul acționând cu intenție directă.

Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, instanța a reținut în sarcina acestuia și starea de recidivă mare postexecutorie prevăzută de art.37 lit.b Astfel Cod Penal, prin nr.2207/1997 a Judecătoriei Timișoara, el a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și o lună închisoare, din executarea acestei pedepse fiind liberat condiționat la data de 13.05.1998 cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 621 zile închisoare. În aceste condiții, raportat la data desfășurării activității infracționale ce formează obiectul prezentului dosar, instanța a constatat că sunt incidente prevederile art.37 lit.b Cod Penal, pedeapsa anterioară putând fi considerată executată la începutul anului 2000.

Referitor la infracțiunea de înșelăciune reținută în sarcina inculpaților, în condițiile în care materialul probator administrat în cauză confirmă implicarea tuturor celor trei inculpați în activitatea de inducere în eroare a părților civile, instanța a reținut în sarcina acestora și circumstanța agravantă prevăzută de art.75 lit.a Cod Penal, considerând că inculpații au luat hotărârea au decis să acționeze împreună pentru a crea mai multe posibilități de săvârșirea și de ascundere a infracțiunilor, ei acționând astfel cu mai mare îndrăzneală și siguranță.

Pentru aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, la individualizarea judiciară a pedepselor ținând seama și de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpaților, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Faptele inculpaților prezintă un grad de pericol social deosebit, prin actele lor aceștia aducând o atingere gravă relațiilor sociale cu caracter patrimonial, care implică încrederea și buna credință a tuturor celor care desfășoară relații comerciale.

De asemenea, inculpații au adus atingere și relațiilor sociale referitoare la ocrotirea patrimoniului public al statului, precum și încrederii publice pe care înscrisurile sub semnătură privată ar trebui să o inspire în ceea ce privește persoanele de la care emană și autenticitatea împrejurărilor pe care le atestă.

Referitor la persoana inculpaților, instanța a reținut că inculpatul este recidivist, el neaflându-se la prima abatere de acest gen, ceea ce denotă perseverența sa în comiterea unor fapte cu un vădit caracter antisocial. De asemenea, în scopul de a se sustrage de la răspundere penală, inculpatul a fugit din țară, iar după ce a fost expulzat din Olanda, a adoptat un comportament total nesincer, încercând să inducă în eroare organele judiciare. Conduita sa necooperantă a fost evidențiată și de modul în care a acționat în momentul rejudecării cauzei, când, deși instanța a încuviințat cererile sale în probațiune, el s-a manifestat total indiferent, neprezentându-se la termenele de judecată și necontribuind cu nimic la administrarea probelor despre care se presupune că ar fi trebuit să conducă la concluzia netemeiniciei probelor aduse în sprijinul învinuirii.

Ceilalți doi inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, rezultând o periculozitate mai redusă a acestora, totodată ei adoptând un comportament mai nuanțat în cursul procesului, contribuind într-o oarecare măsură la aflarea adevărului în cauză.

Împotriva sentinței penale nr. 324/PI din 13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș au declarat apel inculpații, și partea responsabilă civilmente A prin lichidator judiciar.

Pentru inculpatul s-a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea audierii unor martori iar în subsidiar, s-a solicitat achitarea, fapta nefiind săvârșită de inculpat.

Pentru inculpatul s-a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii acesteia.

Aceleași concluzii de reindividualizare a pedepsei s-au pus și pentru inculpatul.

, prin motivele de recurs depuse în scris la dosar, a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor achiziționate de C de la C, bunuri descrise la pct. 11 din rechizitoriu.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând sentința penală apelată în raport cu solicitările formulate în apărare de către recurenți și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.

În privința cererii de desființare a hotărârii și de trimitere spre rejudecare la prima instanță, se constată că nu s-a invocat nici un caz din cele prevăzute de art. 379 pct.2 lit.b Cpp, care să conducă la o astfel de soluție.

Instanța de fond a încercat să efectueze probele solicitate în apărare și cele dispuse de Curtea de Apel Timișoara, dar acestea nu au putut fi administrate din cauza conduitei culpabile a inculpatului care nu s-a prezentat în instanță decât la un singur termen de judecată.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă fără dubiu că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat, așa cum, în mod corect a motivat prima instanță. În privința pedepselor aplicate, se constată că instanța a avut în vedere disp. art. 72 Cp, ținându-se seama de circumstanțele reale și personale ale inculpaților, cuantumul pedepselor aplicate fiind de natură a conduce la realizarea scopului prevăzut de art. 52 Cp.

În privința bunurilor achiziționate de către C de la C, din probatoriul administrat a rezultat că prima societate a fost un cumpărător de bună credință, efectuând în întregime plățile, motiv pentru care, instanța a apreciat, în mod corect, necesitatea ridicării măsurilor asigurătorii dispuse.

Așa fiind, Curtea apreciază că, în raport cu materialul probator administrat, nu există temeiuri de fapt sau de drept pentru modificarea hotărârii, urmând ca apelurile declarate să fie respinse ca nefondate potrivit art. 379 pct.1 lit.b Cpp.

În baza art. 192 al. 2 Cpp, apelanții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 379 pct.1 lit b Cpp, respinge apelurile declarate de inculpații, și partea responsabilă civilmente SC SA prin lichidator judiciar, împotriva sentinței penale nr. 324/PI din 13.06.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondate.

Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat din oficiu pe seama inculpatului.

Obligă pe inculpații și la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 150 lei fiecare și pe inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare cu părțile.

Pronunțată în ședința publică azi, 21 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER G - - - - -

Red. /05.02.08

Tehnored. 2 ex./07.02.08

PI. -

Președinte:Gheorghe Bugarsky
Judecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Timisoara