Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 672
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor penale formulate de partile civile ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 8 - 456, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 456 C, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 457, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 459A, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 459B, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 460, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 462A, ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI PT 2, având ca obiect "delapidarea (art. 215 ind.1 Cod Penal)", împotriva deciziei penale nr.555 din 23.12.2008 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 20.10.2009, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, și, din lipsa de timp pentru deliberari, instanta a amanat pronuntarea pentru azi, 27.10.2009, când,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 3916/28.09.2006 Judecătoria Iașia dispus următoarele:
"Condamnă pe inculpata, fiica lui și, născută la data de 21.03.1959 în comuna, județul I, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "delapidare" prevăzut și pedepsit de art. 215 ind. 1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de 4 (patru) ani ce constituie termen de încercare potrivit prevederilor art. 82 Cod penal.
Atrage atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate.
Interzice inculpatei drepturile la art. 64 lit. a, b, c Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 14 Cod procedură penală, raportat la art. 346 Cod procedură penală și 998 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile și obligă pe inculpata să achite părților civile: Asociația de proprietari -, nr. 8 - 456 I; Asociația de proprietari - nr. 456 scara C I; Asociația de proprietari - nr. 457; Asociația de proprietari -, nr. 459-A; Asociația de proprietari -, nr. 459B; Asociația de proprietari-; Asociația de proprietari 462, Asociația de proprietari PT 2 -, suma de 988.493.672 ROL, reactualizată la data executării.
Menține măsura sechestrului asigurator - ipotecă asupra apartamentului aparținând inculpatei, situat în I,-, bloc 458,. B,. 4,. 2, județul
Suma de 100 RON reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu, va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției, urmând să fie inclusă în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art. 191 Cod procedură penală, obligă pe inculpata să achite suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193 Cod procedură penală, obligă pe inculpată să achite părții civile Asociația de proprietari 462, suma de 70 RON; părții civile Asociația de proprietari PT 2 - suma de 280 RON; părții civile Asociația de proprietari - nr. 8 - 456 I, suma de 70 RON; părții civile Asociația de proprietari bloc 456 suma de 70 RON; părții civile Asociația de proprietari - 459 suma de 70 RON; părții civile Asociația de proprietari 459 B suma de 70 RON; părții civile Asociația de proprietari 460 suma de 140 RON; părții civile Asociația de proprietari - 457 suma de 210 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de părți".
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 1329/P/2005 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 ind. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, reținându-se în sarcina sa că în perioada ianuarie 2002 - februarie 2005, în calitate de administrator al Asociației PT 2 - și PT 2 B - și-a însușit din încasări suma totală de 988.493.672 ROL.
Din actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpata a îndeplinit funcția de administrator al Asociației PT 2 - și PT 2 B -.
Din Asociația de Locatari PT 2 -, fac parte următoarele blocuri:
- 457 (scările A, B, C), 458 (scara A), 459 (scările D).Aceste imobile reunite sub denumirea de Asociația de Locatari PT 2 - au fost înregistrate la furnizorii de utilități sub codul 355.
- 456 (scările A, C), 460 (scările A, B), 461 (scările A, B), 462 (scara A). Aceste imobile reunite sub denumirea de Asociația de Locatari PT 2 B au fost înregistrate la furnizorii de utilități sub codul 334.
În perioada 2002 - 2005 cele două asociații au avut evidență contabilă separată, ținută de inculpata.
pentru activitatea prestată, inculpata nu a fost angajată cu contract de muncă/convenție civilă în cadrul Asociației.
Există doar un proces verbal încheiat la 21.04.2002, cu prilejul Adunării generale a locatarilor din care rezultă că inculpata a fost desemnată ca administrator.
La data de 23.03.2005 inculpata a încredințat organizarea și gestionarea activității economice a asociației, încheindu-se contractul de managementul economic de la filele 17 - 18 dosar. În acest contest inculpata a predat 21 dosare conținând (pentru perioada 2000 - 2005) facturile de la furnizori, plățile către furnizori, liste de plată, listarea cheltuielilor. Nu a predat și încasările efectuate până la acel moment.
Anterior datei de 23.03.2005 I, Distrigaz și au sistat furnizarea de și gaz metan, pentru neplata facturilor. În aceste împrejurări locatarii blocurilor din str. - au sesizat organele de urmărire penală, recunoscând datorii mai mici decât cele pretinse de furnizori.
Pentru stabilirea situației de fapt, în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă. Sintetizând conținutul acesteia, instanța a constatat în ce mod s-a creat prejudiciul pentru perioada 01.01.2002 - 28.02.2005, după cum urmează:
1. Diferența între încasările de la locatari și plățile către furnizori, rezultat reflectat în lipsa soldului de casă (bani ce nu s-au regăsit în casierie).
Pentru Asociația PT 2 - - anexa 1 raport, 123, 161: încasări: 3.721.040.325 ROL; plăți 2.968.565.521 ROL; diferență 752.474,84 ROL.
Pentru Asociația PT 2 - - anexa 2 raport, fila 124,161.încasări: 3.820.766.237 ROL; plăți 3.210.943.071 ROL; diferență: 609.823.166 ROL.
Din totalul sumelor diferență - 1.362.297.970 ROL se vor scădea cheltuielile cu salarii și cheltuielile asociației (materiale, reparații, etc.) totalizând (scriptic) 493.973.105 ROL: rezultă o lipsă de 868.324.875 ROL.
2. Neconcordanțe între plățile evidențiate în registrele de casă și sumele efectiv achitate de furnizori: rezultă o diferență de 15.330.000 ROL care faptic, nu se regăsește ca plus în casierie.
3. În perioada 1.03.2005 - 11.03.2005 inculpata a încasat de la locatari, conform chitanțelor - - - suma totală de 102.838.707 ROL. Nu a evidențiat încasările în registrul de casă, iar banii nu au fost găsiți în casierie.
Prin calculul aritmetic, instanța a stabilit că valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracțională este de 988.493.672 ROL.
Nu au fost incluse în valoarea prejudiciului:
1. sumele înregistrate de 2 ori, ca plăți către și SC SRL, totalizând 10.074.000 ROL în condițiile în care a fost emisă o singură chitanță;
2. soldurile de casă pentru cele două asociații până la 01.01.2002 (scriptic - 960.376.798 ROL), aceasta pentru că expertiza nu a avut în vedere și perioada de dinaintea anului 2002, respectiv situația debitelor, a încasărilor, plăților și valoarea totală a facturilor întrucât furnizorii nu au reclamat debite anterioare anului 2002. Proveniența soldului nu a fost probată și nu există vreun document de preluare de către inculpată a acestuia. Există doar prezumția că, cel puțin scriptic, inculpatul și-a însușit soldul, insuficient însă pentru ca valoarea totală de 960.376.798 ROL să fie calificată drept prejudiciu.
În cursul urmăririi penale inculpata a declarat că nu se consideră vinovată, arătând că în afara salariului nu și-a însușit din banii ori din valorile gestionate sau administrate.
a declarat că, deși în cadrul asociației se ocupa de întocmirea listelor de plată, de achitarea facturilor și de încasările de la locatari, totuși, în mod oficial nu i s-a atribuit nici o calitate în cadrul asociației și astfel, nu se consideră gestionar sau funcționar.
În faza de judecată inculpata nu s-a prezentat în instanță pentru a fi audiată, dar apărătorul acesteia a invocat același lucru, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de "delapidare" în infracțiunea de "gestiune frauduloasă", cerere respinsă de prima instanță motivat de faptul că asupra acestei situații a statuat Curtea Supremă de Justiție care prin soluția pronunțată în interesul legii, prin care s-a decis că administratorul asociației de proprietari/locatari au calitatea de funcționar cu vădite atribuții de gestionar, iar faptele de însușire, folosire, traficare în interesul său ori pentru altul de bani, valori și alte bunuri din cele pe care le gestionează sau administrează, constituie "infracțiune de delapidare".
Apărătorul părților civile a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 ind. 1 alin. 1, în infracțiunea prevăzută de art. 215 ind. 1 alin.2, apreciind că prejudiciul este mai mare de 2.000.000.000 lei.
Având în vedere însă că valoarea prejudiciului stabilit în urma analizei expertizei efectuate în cauză este mai mic decât cel invocat de părțile civile, instanța a respins această cerere.
În drept s-a stabilit că, fapta inculpatei, care, în perioada ianuarie 2002 - februarie 2005, în calitate de administrator al Asociației PT 2 - și PT 2 B - și-a însușit din încasări suma totală de 988.493.672 ROL, îndeplinește elementele constitutive ale infracțiunii de "delapidare în formă continuată", prevăzută și pedepsită de art. 215 ind. 1 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și s-a dispus condamnarea acesteia în baza acestor texte de lege.
Sub aspectul laturii civile s-a reținut că, părțile vătămate s-au constituit părți civile cu suma totală de 2.322.674.768 ROL plus penalitățile aferente.
Cum, din actele și lucrările dosarului a rezultat că prejudiciul cauzat părților civile este de 988.594.672 ROL reactualizat la data executării, instanța admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpata să achite părților civile această sumă
Pe parcursul urmăririi penale s-a dispus, pentru a se asigura repararea prejudiciului, luarea măsurii sechestrului asigurator asupra apartamentului, aparținând inculpatei, situat în I,-, bloc 458,. B,. 4,. 2, județul I, măsură ce a fost menținută de instanța de fond.
a) Judecata în fața primei instanțe de apel. În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală, hotărârea Judecătoriei Iași a fost apelată de către inculpata și părțile civile Asociația de proprietari - nr.8 - 456 I, Asociația de proprietari - nr.456 scara C I, Asociația de proprietari - nr.457 scara C I, Asociația de proprietari - nr.459A I, Asociația de proprietari- I, Asociația de proprietari 462 I, Asociația de proprietari PT 2 - I, Asociația de proprietari - nr. 459 B I, apelurile fiind înregistrate pe rolul Tribunalului Iași la data de 09.01.2007, sub nr-, apelanții criticând sentința penală atât sub aspectul temeiniciei cât și a legalității.
Astfel, inculpata a invocat aceleași aspecte ce au fost învederate și în fața instanței de fond, referitoare la încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, lipsa unora din condițiile incriminatorii, respectiv aceea calității de administrator a subiectului activ al infracțiunii de delapidare imputate inculpatei și aceea de persoană juridică legal înființată a asociațiilor de locatari care s-au constituit părți civile în cauză.
Părțile civile au criticat sentința penală, în principal, sub aspectul cuantumului prejudiciului cauzat de inculpată, cuantum în raport de care părțile civile au solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate inculpatei în infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave prev. de art.2151alin.2 Cod penal. Astfel, s-a susținut că valoarea reală a prejudiciului cauzat de inculpată este în sumă de 232.267,4768 lei noi la care se adaugă penalitățile de întârziere percepute de furnizori, suma fiind compusă din diferențele dintre încasări și plăți - 136.229,7970 lei noi - plus soldul registrului de casă la data de 01.01.2002 - 96.037,6798 lei noi, concluziile raportului de expertiză contabilă efectuate în cauză fiind edificatoare în ceea ce privește cuantumul și structura prejudiciului.
Totodată s-a precizat și faptul că, în mod nejustificat, instanța de fond a reținut că prejudiciul creat de inculpată anterior anului 2002 nu este probat și că nu există vreun document de preluare de către inculpată a acestui sold, în condițiile în care însăși inculpata a predat firmei care a întocmit registrul de casă întreaga documentație aferentă anilor 2000-2005, acest aspect fiind constatat și prin raportul de expertiză contabilă, în conținutul căruia se precizează că la data de 01.01.2002 soldul registrului de casă era în sumă de 976.391.652 ROL.
Mai mult, instanța de fond, în mod greșit, a omis să dispună și obligarea inculpatei și la plata penalităților de întârziere percepute de furnizori, admiterea în parte a acțiunii civile și actualizarea sumei la care a fost obligată în raport de rata inflației, nefiind corespunzătoare unei reparări integrale a prejudiciului cauzat prin faptele ilicite.
Prindecizia penală nr. 25.09.2007 Tribunalul Iașia dispus admiterea apelului formulat de către părțile civile împotriva sentinței penale nr. 3916/28.09.2006 a Judecătoriei Iași, sentință pe care a desființat- parțial în latură civilă, iar rejudecând cauza a decis, în temeiul disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998 cod civil obligarea inculpatei la plata către părțile civile a sumei de 98.849,3672 lei (RON), cu penalitățile de întârziere aferente, calculate conform normelor legale până la data executării.
Au fost menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
S-a decis, totodată, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpata împotriva aceleiași sentințe.
b) Judecata în fața instanței de recurs. Decizia penală a Tribunalului Iașia fost recurată doar de către părțile civile, recurs care a fost admis de către Curtea de APEL IAȘI, prindecizia penală nr. 235/23.04.2008, prin care s-a decis casarea parțială a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului formulat de către părțile civile aceleiași instanțe.
Pentru a se decide astfel, Curtea de Apel a reținut că, în examinarea motivelor de critică, tribunalul nu s-a pronunțat în niciun fel asupra celor patru motive de critică ce vizează modul de calcul al prejudiciului reținut ca fiind creat de inculpată în perioada infracțională 2002 -2005, de 988.493.672 rol, cereri esențiale pentru rezolvarea legală a acțiunii civile și esențiale pentru părți.
Faptul că tribunalul nu a examinat motivele de critică notate de la 1 la 4 ca motive de recurs dar care au fost formulate și ca motive de apel, în mod identic, face aplicabil motivul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 10 Cod procedură penală care impune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată (art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c) pentru a examina toate criticile formulate.
În ce privește critica privind stabilirea perioadei infracționale și includerea perioadei 2000-2002, Curtea de Apel a precizat că, la rejudecare, tribunalul va examina și evalua argumentele pentru care părțile civile consideră că există date și indicii privind săvârșirea actelor materiale infracționale și în perioada 2000 -2002 și măsura în care sunt aplicabile dispozițiile art. 335 Cod procedură penală.
Totodată s-a precizat și faptul că la rejudecare, tribunalul va avea în vedere toate motivele de recurs formulate și toate motivele de apel formulate.
c)Rejudecarea apelului.Cauza a fost înregistrată pentru rejudecarea apelului părților civile pe rolul Tribunalului Iași la data de 29.05.2008, sub nr-.
La termenul de judecată din data de 13.11.2008, părțile civile au depus în scris la dosar motivele apelului, prin care au criticat sentința penală apelată atât în latură penală cât și în latură civilă, invocând aceleași aspecte ca și cu ocazia soluționării primului apel și anume:
1. nu a fost corect calculată diferența între încasările de la locatari și plățile către furnizori, întrucât din diferența totală înregistrată la cele 2 asociații, Asociația A - și Asociația B -, de 1.362.297.970 lei (rol),prima instanță nu mai trebuia să scadă suma de 493.973.105 lei reprezentând cheltuieli cu salariile și celelalte cheltuieli ale asociației, având în vedere că prin raportul de expertiză la Anexa 1 și Anexa 2 exista rubrica specială pentru salarii și alte cheltuieli alături de rubricile destinate furnizorilor, sume ce au fost deja scăzute și care totalizează 493.973.105 lei pe ambele asociații și apoi a fost stabilit prejudiciul de 1.362.297.970 lei;
2. s-a reținut în mod greșit prin rechizitoriu și, apoi, și prin sentința penală, că există o diferență în plus de 15.330.000 Rol, rezultată dintre plățile evidențiate în registrul de casă și plățile efectiv achitate, întrucât,a șa cum s-a menționat în raportul de expertiză, această neconcordanțe reprezintă înregistrări eronate în registrul de casă ale chitanțelor emise de furnizori;
3. s-a reținut în mod greșit prin rechizitoriu, și, apoi, și prin sentința penală că suma de 102.838.797, reprezentând sumele încasate de la locatari de către inculpată, în perioada 01.03.2005-11.03.2004, nu ar fi fost evidențiată, având în vedere că, prin raportul de expertiză aceste în casări au fost incluse în rubrica "încasări martie 2005" și s-a ținut cont de ea la efectuarea calculelor, drept pentru care nu ar fi trebuii a fi adunată încă odată la valoarea prejudiciului;
4. s-a considerat în mod greșit că nu se includ în valoare prejudiciului următoarele sume:
- cele înregistrate de două ori, ca plăți către și SC SRL totalizând 10.074.000 lei, în condițiile în care a fost emisă o singură chitanță, (raportul de expertiză - filele 7 și 8 - face referiri la acest lucru suma fiind luată în calcul doar o singură dată)
- soldurile de casă pentru cele două asociații până la 1 ianuarie 2002 (scriptic 960.376.798 ROL) aceasta pentru că expertiza nu a avut în vedere și perioada de dinaintea anului 2002, respectiv situația debitelor, a încasărilor, plăților și valoarea totală a facturilor. Documentația contabilă aferentă anilor 2000 -2002 nu a fost predată noului administrator (proces -verbal fila 75) ci societății Economic Serv SRL în vederea întocmirii registrului de casă, ulterior predată organului de urmărire penală care le-au pus la dispoziția expertului. Însăși firma angajată de inculpată în vederea întocmirii registrului de casă a evidențiat faptul că la data de 1 ianuarie 2002 soldul registrului de casă este de 960.376.798 ROL. În mod greșit s-a reținut de către prima instanță faptul că furnizori nu reclamă debite anterioare anului 2002, că proveniența acestui sold nu este probată și că nu există vreun document de preluare de către inculpată a acestuia, și că existența doar a prezumției că, cel puțin scriptic, inculpata și-a însușit soldul, este insuficientă pentru ca acesta să fie calificat ca prejudiciu.
În plus, prin motivele de apel, s-a precizat că nu sunt aplicabile în cauză disp. art. 335 Cod procedură penală referitoare la extinderea procesului penal și pentru alte acte materiale descoperite în timpul judecății, întrucât prin expertiza efectuată în cauză s-a concluzionat că inculpata și-a desfășurat activitatea infracțională și anterior anului 2002, și astfel din faza de urmărire penală s-a stabilit fără putere de tăgadă că inculpata și-a însușit încasările și înainte de anul 2002. Numai din cauza analizei defectuoase a raportului de expertiză și a celorlalte probe parchetul și, apoi, instanța de fond, au redus cuantumul prejudiciului.
5. valoarea reală a prejudiciului este așadar compusă din diferențele dintre încasări și plăți de 1.362.297.970 lei plus soldul registrului de casă la 1 ianuarie 2002 (960.376.798 lei), deciun total de 2.322.674.768 lei plus penalitățile de întârziere.
6. se impunea efectuarea unei noi expertize în situația în care autoritățile judiciare au îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, fiind e datoria organelor de urmărire penală și a instanței de judecată să stabilească cu exactitate pe ce perioadă se întinde activitatea infracțională a inculpatei și, mai ales, să facă demersuri pentru stabilirea valorii reale a prejudiciului, chiar dacă locatarii la momentul formulării sesizării s-au referit doar la o anumită perioadă sau la o anumită sumă;
7. se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 215 ind. 1 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, având în vedere valoarea reală a prejudiciului de 2.322.674.768.
8 pedeapsa aplicată este mult prea mică raportat la circumstanțele faptei, atitudinea procesuală a inculpatei, prejudiciul foarte mare creat și circumstanțele reale de calificare care agravează răspunderea penală.
Analizând cauza prin prisma tuturor motivelor invocate de către părțile civile apelante, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, tribunalul constată următoarele:
Cadrul procesual.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, din data de 20.02.2006, dat în dosarul cu nr. 1329/P/2005, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de "delapidare",prev. și ped. de art. 2151Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, reținându-se în sarcina acesteia că, în perioada ianuarie 2002 - februarie 2005, inclusiv, în calitate de administrator al Asociației 2A - și 2 b - și-a însușit din încasări suma totală de 988.493.672 Rol.
Potrivit disp. art. 317 Cod procedură penală, prin care se definește "obiectul judecății", judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea.
Revenind la speța de față, tribunalul a constatat că, potrivit actului de sesizare obiectul judecății cuprinde activitatea infracțională desfășurată, în perioada ianuarie 2002 - februarie 2005, de către inculpata.
Și urmărirea penală a vizat aceeași perioadă, respectiv ianuarie 2002 - februarie 2005, organele de urmărire penală administrând probatorii (acte contabile, documente justificative, raport de expertiză judiciară contabilă - a se vedea obiectivele stabilite de organele de urmărire penală -, declarații martori, declarațiile inculpatei), doar în legătură cu această perioadă.
De altfel, și prin plângerea penală formulată de către partea vătămată și civilă Asociația de locatari PT 2 - A (bloc 458) I, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatei pentru neachitarea la termen a facturilor către furnizorii de utilități, pe perioada anilor 2002-2005 și obligarea acesteia la repararea prejudiciului produs.
Cum nu au fost administrate probatorii pentru perioada de dinaintea anului 2002, în mod corect prin actul de sesizare al instanței s-a precizat că soldul existent la începutul anului 2002 nu poate fi considerat, în lipsa unor probe, ca fiind însușit de către inculpată și, ulterior, inclus în prejudiciul total produs de către aceasta.
Este adevărat că organul de urmărire penală avea obligația să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea soluționării cauzei, dar părțile civile nu au formulat plângeri la momentul respectiv cu privire atât la perioada supusă cercetării penale, cât și la obiectivele expertizei contabile, și nu au solicitat în mod expres, în lipsa unui rol activ al organelor judiciare, extinderea cercetării penale și asupra faptelor de dinaintea anului 2002.
Însă, în mod legal prima instanță s-a pronunțat doar asupra activităților infracționale ale inculpatei din perioada anilor 2002-2005, iar solicitarea părților civile apelante, de a se reține și activități de dinaintea acestor ani, excede cadrul procesual stabilit prin actul de sesizare al instanței, mai exact excede obiectului judecății.
În ceea ce privește extinderea acțiuni penale pentru alte acte materiale, instituție prev. de art. 335 Cod procedură penală în mod corect au apreciat atât părțile civile apelante cât și reprezentantul parchetului că nu este aplicabilă în speța de față, întrucât în cursul judecății nu s-au descoperit date cu privire și la alte acte materiale care intră în conținutul infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată.
Chiar părțile civile apelante au precizat că aceste date ar fi existat din faza de urmărire penală, expertiza contabilă judiciară stabilind fără putere de tăgadă că inculpata și-a însușit încasările și înainte de anul 2002.
În concluzie, tribunalul a constatat că instanța de judecata nu se poate substitui organului de urmărire penală în ceea ce privește inculparea unei persoane și trimiterea în judecată, acestea fiind atributele exclusive ale procurorului, iar părțile civile aveau posibilitatea să-și exercite dreptul de a formula plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, prev. de art. 275-278 Cod procedură penală, dacă considerau că urmărirea penală, și implicit probatoriul administrat este incomplet.
II. Valoarea prejudiciului total cauzat.
În ceea ce privește situația de fapt reținută de prima instanță și necontestată de către părțile vătămate și civile apelante, tribunalul a apreciat că s-a făcut o apreciere justă a materialului probator administrat în cauză, în baza căruia s-a stabilit că, în perioada ianuarie 2002 - martie 2005, în calitate de administrator al Asociațiilor A - și Asociația B - și-a însușit din încasări mai multe sume de bani.
Analizând criticile formulate de către părțile vătămate și civile apelante cu privire la cuantumul sumelor delapidate, tribunalul a constatat că sunt întemeiate.
Astfel, pentru stabilirea exactă a situației de fapt, și implicit al prejudiciului concret cauzat de către inculpată părților civile, în perioada de referință ianuarie 2002- martie 2005, în faza de urmărire penală a fost efectuată o expertiză contabilă, prin care s-a calculat:
a) ce sume au fost efectiv încasate de la locatari, stabilindu-se suma totală de 7.541.806.562 lei Rol;
b) ce sume au fost achitate furnizorilor furnizori, Distrigaz Nord, și A, stabilindu-se suma totală de 5.685.535.487 lei Rol;
c) ce sume au fost cheltuite pentru funcționarea asociației, stabilindu-se suma totală de 493.973.105 lei Rol, din care suma de 328.500.000 reprezintă salarii și suma de 165.473.105 lei cheltuieli gospodărești.;
d) ce sumă trebuia să se regăsească în casierie la data de 23.03.2005, mai exact soldul de casă, stabilindu-sesuma totală de 1.362.297.970 lei Rol, sumă ce a rezultat din scăderea din totalul încasărilor de la locatari a plăților efectuate (a-b-c=d),lipsa acestui sold reprezentând, în fapt, prejudiciul cauzat de către inculpata.
Deși concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit de către expert contabil la data de 14.09.2005, completat și modificat prin suplimentul efectuat la data de 18.01.2006, cu ocazia răspunsului la obiecțiuni, sunt clare sub aspectul modalității de calcul prejudiciului și a valorii acestuia (a se vedea și anexele la raportul și suplimentul de expertiză), prima instanță a reținut, în mod eronat, următoarele:
- că din diferența de 1.362.297.970 lei Rol, stabilită ca urmare a scăderii din totalul încasărilor de la locataria plăților efectuate, mai trebuie scăzute cheltuielile cu salariile și celelalte cheltuieli administrative, cheltuieli care, de altfel,au fost prevăzute de expert în totalul plăților efectuate, ajungând astfel ca suma de 493.973.105 să fie scăzută de două ori (a se vedea anexa 1 anexată la suplimentul de expertiză de la fila 161 dosar urmărire penală);
- că există o diferență în plus de 15.330.000 Rol, rezultată dintre plățile evidențiate în registrul de casă și plățile efectiv achitate, având în vedere că potrivit raportului de expertiză, această neconcordanțe reprezintă înregistrări eronate în registrul de casă ale chitanțelor emise de furnizori;
- că suma de 102.838.797, reprezentând sumele încasate de la locatarii Asociației A - de către inculpată, în perioada 01.03.2005-11.03.2004, nu ar fi fost evidențiată în totalul de 7.541.806.562 lei Rol, reprezentând sumele efectiv încasate de la locatari, având în vedere că, prin raportul de expertiză aceste încasări au fost incluse în rubrica "încasări martie 2005" (a se vedea anexa nr. 1 de la fila 123 dosar urmărire penală) și s-a ținut cont de ea la efectuarea calculelor, drept pentru care nu ar fi trebuit a fi adunată de prima instanță încă odată la valoarea prejudiciului.
În ceea ce privește înregistrarea de două ori a unor plăți, respectiv către și SC SRL, totalizând suma de 10.074.000 lei, în condițiile în care a fost emisă o singură chitanță, raportul de expertiză a avut în vedere această sumă la stabilirea soldului de casă la data de 23.03.2005, adăugând la soldul scriptic și această sumă, ce a fost scăzută eronat cu prilejul celei de a doua înregistrări ( ase vedea fila 8 de la raport în care la calculul soldului faptic de casă pentru fiecare asociație s-a scăzut nu numai soldul criptic cât și sumele înregistrate de două ori):
Referitor la soldurile de casă pentru cele două asociații până la 1 ianuarie 2002 (scriptic 960.376.798 ROL), în mod corect prima instanță nu le-a considerat ca fiind prejudiciu întrucât, așa cum s-a arătat mai sus la analizarea cadrului procesual, activitatea inculpatei de până la 1 ianuarie 2002 nu a făcut obiectul procesului penal, și astfel, aceste solduri nu pot fi incluse ca prejudiciu cauzat prin activitatea infracțională dedusă judecății.
Față de cele arătate, tribunalul a constatat că prejudiciul cauzat de către inculpata, în perioada ianuarie 2002- martie 2005, în calitate de administrator al Asociațiilor A - și Asociația B -, este în valoare totală de1.362.297.970 lei Rolși constă în soldul de casă ce trebuia să se regăsească în casierie la data de 23.03.2005, sold calculat prin scăderea din totalul încasărilor de la locatari a plăților efectuate.
Dar, prima instanță a omis a avea în vedere la calcularea prejudiciului efectiv cauzat părților civile, faptul că pentru neachitarea la termen a facturilor emise de către furnizorii de utilități, la debite se mai adaugă penalitățile de întârziere prevăzute atât de normelor legale incidente cât și de contractele aferente.
Cum, în cazul răspunderii civile delictuale despăgubirile acordate pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală a pagubei suferite pentru ca partea să fie repusă în situația anterioară, tribunalul constată că în afară de plata prejudiciului total cauzat, respectiv de 136.229,7970 lei Ron,prima instanța trebuia să dispună obligarea inculpatei și la plata penalităților de întârziere aferente.
III. Încadrarea juridică. Având în vedere că valoarea prejudiciului nu depășește suma de 200.000 lei Ron, tribunalul a constatat că nu se impune reținerea aliniatului 2 al articolului 2151Cod penal, care prevede formata agravată a infracțiunii în cazul producerii de consecințe deosebit de grave.
IV. Individualizarea judiciară a pedepsei.
În raport de fapta comisă de către inculpată, pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatei a fost corect dozată și adaptată gravității faptei comise (gravitate conturată de împrejurările concrete ale comiterii faptei, respectiv pe o perioadă mare de timp, respectiv 3 ani, prin însușire, în mod repetat, a sumelor de bani încasate de la locatari pentru plata facturilor la utilități și de prejudiciul foarte mare cauzat, respectiv de 136.229,7970 lei Ron) și persoanei inculpatei (deși nu are antecedente penale, a avut o poziție procesuală necorespunzătoare pe tot parcursul procesului penal caracterizată nerecunoașterea comiterii faptei, prin sustragerea de la prezentarea materialului de urmărire penală și, ulterior, de la cercetarea judecătorească și nu în ultimul rând prin încercarea de a-și crea o falsă insolvabilitate, prin vânzarea imobilului proprietate personală pe parcursul procesului penal, și, astfel, o imposibilitate de aplicare a sechestrului judiciar)t că pedeapsa cu închisoarea în cuantum de 2 (doi) ani închisoare a fost corect dozată și adaptată gravității faptei comise, șică nu se impune majorarea cuantumului acesteia.
Față de lipsa antecedentelor, în mod corect, s-a apreciat că săvârșirea faptei a fost un accident în viața inculpatei, că reeducarea, reinserția socială a acesteia poate avea loc și fără privare de libertate, că judecata în prezenta cauză constituie un avertisment suficient pentru aod etermina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte fapte antisociale, drept pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe o perioadă de 4 ani.
Suspendarea executării pedepsei aplicate are consecințe și pe plan civil întrucât dă posibilitatea inculpatei de a-și îndeplini, în acest interval de timp de 4 ani, obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.
În caz de neîndeplinire, cu rea credință, a acestor obligații civile, părțile civile au posibilitatea de a sesiza instanța, în temeiul disp. art. 84. pen. pentru a se dispune revocarea suspendării executării pedepsei.
Prin motivele de apel, părțile vătămate și civile au invocat faptul că prima instanță trebuia să rețină și circumstanțele agravante prev. de art. 75 al. 1, lit. Cod penal referitoare la "săvârșirea infracțiunii prin mijloace ce prezintă pericol public, și al. 2, referitoare la alte "împrejurări ce imprimă faptei un caracter grav".
Analizând aceste susțineri, tribunalul a constatat că sunt neîntemeiate, întrucât mijloacele de săvârșire a infracțiunii au constat, în fapt, în activitatea de luare de bani din casierie și apoi de însușire, mijloace care, prin ele însele, nu prezintă pericol public, iar împrejurarea ce ar imprima faptei un caracter grav, în speța de față, ar putea fi valoarea mare a prejudiciului, dar în cazul infracțiunii de delapidare legiuitorul a prevăzut o formă agravată a infracțiunii, în cazul producerii un prejudiciu de peste 200.000 lei Ron, și atunci nu are aplicabilitate această circumstanță agravantă generală.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a constatat a fi întemeiate apelurile părților civile Asociația de proprietari - nr. 8-456, Asociația de proprietari "Bloc 456. C -", Asociația de proprietari - 457, Asociația de proprietari - 459A, Asociația de proprietari stradela -. 459B, Asociația de proprietari stradela -. 460, Asociația de proprietari 462A, Asociația de locatari PT 2 -, formulate împotriva sentinței penale nr. 3916/28.09.2006 a Judecătoriei Iași, pronunțată în ds. cu nr. 4738/2006, drept pentru care a dispus în baza disp. art. 379 pct. 2, lit. a Cod procedură penală, admiterea acestora și desființarea, în parte, în latură civilă, a hotărârii apelate, în sensul majorării cuantumului despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligată inculpata, înlocuirii dispoziției de actualizare la data executării a sumei reprezentând despăgubiri civile cu dispoziția de aplicare a penalităților de întârziere aferente, calculate conform normelor legale și a contractelor aferente până la data plății efective a debitului și a precizării întinderii măsurii asiguratorii a sechestrului, precum și în sensul luării unei noi inscripții ipotecare.
Rejudecând cauza:
În temeiul disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998-999 Cod Civil inculpata a fost obligată să plătească părților civile suma de 136.229,7960 RON, la care se vor adăuga penalitățile de întârziere, calculate conform normelor legale și a contractelor aferente până la data plății efective a debitului.
S-a dispus menținerea măsurii asiguratorii a sechestrului dispusă prin rezoluția dată la 13.05.2005 în dosarul nr. 2458/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași asupra apartamentului situat în I,-,. 458,. b,. 4,. 2, jud. I, aparținând inculpatei, până la concurența prejudiciului total de 136.229,7960 RON (la care se mai adaugă penalitățile de întârziere, calculate conform normelor legale și a contractelor aferente până la data plății efective a debitului), stabilit în sarcina inculpatei, precum și până la data plății efective a prejudiciului.
S-a dispus luarea unei noi inscripții ipotecare asupra bunului imobil sechestrat Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza disp. art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat cu soluționarea prezentelor apeluri au rămas în sarcina acestuia.
În baza disp. art. 193 al. 6 Cod procedură penală, inculpata a fost obligată să plătească părților civile cheltuielile de judecată, efectuate în apel, respectiv onorariul de avocat, potrivit chitanțelor de plată depuse la dosar.
În termenul legal prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de părțile civile Asociația de proprietari - nr. 8 - 456 I, Asociația de Proprietari Bloc 456 scara C, Asociația de Proprietari - 457, Asociația de Proprietari - 459, Asociația de Proprietari -, Bl. 459B, Asociația de proprietari stradela -. 460, Asociația de proprietari 462A și Asociația de Locatari - și criticate ca nelegale și netemeinice.
Prin recursurile declarate, părțile civile au invocat următoarele critici:
- în mod greșit s-a constatat că potrivit actului de sesizare obiectul judecății cuprinde activitatea infracțională desfășurată în perioada ianuarie 2002 - februarie 2005 de către inculpată;
Recurentele susțin că au fost administrate probe în legătură cu întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpată în perioada 2000-2005, respectiv acte contabile, documente justificative, raport de expertiză contabilă și declarația inculpatei și era de datoria organelor de urmărire penală și a instanței de judecată să stabilească cu exactitate pe ce perioadă se întinde activitatea infracțională a inculpatei și mai ales să facă demersurile necesare pentru stabilirea valorii reale a prejudiciului, chiar dacă locatarii la momentul formulării sesizării s-au referit doar la o anumită perioadă sau la o anumită sumă.
- valoarea reală a prejudiciului cauzat de inculpata este de 2.322.674.768 Rol, conform expertizei contabile efectuate în faza urmăririi penale, suma la care urmează a se adăuga penalitățile aferente;
- în raport de valoarea prejudiciului creat și de dispozițiile art. 146 Cod penal, se impune a fi schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 2151alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în forma agravată prev. de alin. 2 al art. 2151Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal;
- greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, solicitând, în raport de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, de valoarea enormă a prejudiciului și perioada îndelungată a activității infracționale, dar și de atitudinea adoptată de inculpată ce s-a sustras de la judecată fugind din țară, și-a însușit ultimele încasări și și-a vândut apartamentul, reținerea circumstanțelor agravante prev. de art. 75 alin. 1 lit. "b" și alin. 2 Cod penal și art. 42 Cod penal, cu consecința majorării pedepsei aplicate inculpatei.
Curtea, verificând hotărârile recurate și actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare prev. de art. 3859pct. 10, 14, 17 Cod procedură penală raportat la art. 3859alin. 2 Cod procedură penală, constată următoarele:
Interpretând judicios probatoriul strâns la urmărirea penală și verificat în cursul unei cercetări judecătorești complete, efectuată cu respectarea principiilor care guvernează desfășurarea procesului penal, prima instanță a reținut în mod corect vinovăția inculpatei care în perioada ianuarie 2002-martie 2005, în calitate de administrator al Asociațiilor - și Asociația - și-a însușit din încasări mai multe sume de bani. Instanța de apel, la rândul ei, a procedat la propriul examen al probelor, ce confirmă activitatea infracțională a inculpatei desfășurată în perioada ianuarie 2002 - martie 2005 în dauna asociațiilor de locatari, înlăturând în mod corect și temeinic argumentat solicitarea părților civile de a se reține și activități anterioare acestei perioade.
Prin recursurile declarate, părțile civile au reiterat această susținere, însă,în lipsa cadrului procesual stabilit potrivit art. 317 Cod procedură penală ori în lipsa extinderii procesului penal pentru alte acte materiale ale infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, conform art. 335 Cod procedură penală, inculpata nu poate fi judecată, lipsind sesizarea legală, cu consecințanulitățiiabsolute a unor acte contrarii întinderii sesizării.
Prin urmare, instanțele nefiind sesizate să judece și cu privire la alte activități ale inculpatei, critica formulată de recurente nu poate fi primită.
Nefondată este și critica părților civile ce vizează valoarea reală a prejudiciului cauzat prin fapta inculpatei.
Astfel, instanța de apel în procesul de reevaluare a probatoriului administrat în soluționarea laturii civile a cauzei, a examinat toate probele cu respectarea principiului stipulat de art. 63 Cod procedură penală și le-a verificat prin prisma apărărilor formulate de părțile civile, statuând în mod corect asupra aprecierilor eronate făcute de instanța de fond cu privire la limitele în care trebuie angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatei pentru repararea prejudiciului produs părților civile.
Valoarea reală a prejudiciului produs în sumă de 136.229,7960 Ron a fost stabilită de instanța de apel pe baza raportului de expertiză contabilă judiciară întocmit la data de 14.09.2005, completat și modificat prin suplimentul efectuat la 18.01.2006, ce atestă că această sumă reprezentând soldul de casă, trebuia să se regăsească în casierie la data de 23.03.2005, sumă ce a rezultat din scăderea din totalul încasărilor de la locatari a plăților efectuate.
În mod corect, instanța de apel, ca de altfel și prima instanță, au statuat că părților civile nu li se poate acorda o sumă mai mare decât cea pentru sustragerea căreia a fost trimisă în judecată inculpata.
În aceste condiții,este nefondată critica recurentelor privind includerea în prejudiciul cauzat și a soldurilor de casă până la 01 ianuarie 2002(scriptic 960.376.798 Rol) întrucâtvizează activitatea inculpatei anterioară perioadei deduse judecății de față.
Dând eficiență principiului reparării integrale a pagubei aplicabil răspunderii civile delictuale, instanța de apel a constatat în mod corect că se impune obligarea inculpatei și la plata penalităților de întârziere aferente.
Sub aspectul încadrării juridice a faptei- criticată de recurente - Curtea constată că, în raport cu situația de fapt reținută, evaluarea juridică a faptei este legală și în concordanță cu conținutul constitutiv al normei de incriminare.
Câtă vreme valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracțională desfășurată de inculpată nu este mai mare de 200.000 lei nu se justifică reținerea formei agravate a infracțiunii de delapidare prev. de art. 2151alin. 2 Cod penal.
Părțile civile au criticat hotărârile recurate și sub aspectul neaplicării în cauză a dispozițiilor art. 75 alin. 1 lit. "b" și alin. 2 Cod penal, critică susținută și în fața instanței de apel ce a constatat corect că în cauză nu sunt incidente aceste circumstanțe agravante.
Pentru existența agravantei prevăzută de art. 75 lit. "b" Cod penal - teza săvârșirii infracțiunii prin metode ori mijloace care prezintă pericol public - este necesar ca metodele ori mijloacele folosite să fie susceptibile de a produce și alte urmări grave decât cele pe care le presupun consumarea infracțiunii săvârșite pentru un număr nedeterminat de bunuri, valori sau persoane, situație ce nu se regăsește în speță.
Inculpata a comis infracțiunea prin acțiunea de luare de bani și de însușire, fără a folosi metode sau mijloace de natura celor prevăzute în art. 75 lit. "b" Cod penal.
De asemenea, susținerea că valoarea mare a prejudiciului cauzat ar constitui o împrejurare ce imprimă faptei un caracter grav în sensul dispozițiilor art. 75 alin. 2 Cod penal este nefondată pentru motivul că întinderea prejudiciului în cazul infracțiunii de delapidare atrage forma agravată a infracțiunii de delapidare - atunci când prejudiciul depășește 200.000 lei - și nu reținerea circumstanței agravante generale invocate.
Verificând hotărârile recurate și sub aspectul tratamentului sancționator aplicat inculpatei -criticat de părțile civile - Curtea constată următoarele:
Potrivit principiului individualizării pedepsei constrângerea penală trebuie înfăptuită diferențiat, în raport de gravitatea infracțiunii săvârșite și de persoana infractorului.
Criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, prin raportare la dispozițiile art. 52 Cod penal, vizează sub aspectul cuantumului și modalității de executare, stabilirea unei pedepse care să constituie, în limitele legii, o replică socială adecvată gravității infracțiunii.
Această adecvare nu privește însă, numai funcțiile de constrângere și de exemplaritate ale pedepsei, ci și funcția de reeducare a inculpatei.
Astfel, dacă modalitatea de executare reglementată de art. 81 Cod penal este în măsură să-și atingă scopul educativ-preventiv enunțat de art. 52 Cod penal, instanțele în mod fondat considerând că reeducarea și reinserția socială a inculpatei poate avea loc și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, Curtea constată că funcția de reeducare a inculpatei, în raport cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată, este nerealizată.
Inculpata, a comis infracțiunea dedusă judecății de față prin comiterea, în mod repetat, pe o perioadă lungă de timp, respectiv 3 ani, de acte de însușire a banilor încasați de la locatari, producând un prejudiciu cu o valoare foarte mare, iar, pe parcursul procesului penal a adoptat un comportament procesual caracterizat prin nesinceritate, sustragerea de la judecată și chiar încercarea de a vinde bunul imobil ce-i aparținea, necesar asigurării recuperării pagubei produse, împrejurări apte a ilustra un pericol social concret ce nu se regăsește decât parțial în pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută de instanța de apel.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că pedeapsa aplicată inculpatei nu corespunde unei juste individualizări a pedepsei, critica formulată de părțile civile sub acest aspect fiind întemeiată.
În consecință, doar pentru aceste ultime considerente expuse, instanța de recurs constată ca fondate recursurile declarate de părțile civile Asociația de proprietari - nr. 8 - 496A I, Asociația de Proprietari Bloc 456 scara C, Asociația de Proprietari - 457, Asociația de Proprietari - 459A, Asociația de Proprietari stradela - Bl. 459B, Asociația de proprietari 462A și Asociația de Locatari - împotriva Deciziei penale nr. 555 din 23 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași și a sentinței penale nr. 3916 din 28 septembrie 2006 Judecătoriei Iași, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală se va dispune admiterea lor și casarea, în parte, în latură penală a hotărârilor recurate.
Rejudecând cauza, instanța de recurs în raport cu criteriile de individualizate avute în vedere de instanțele de fond și de apel va majora de la 2 (doi) ani închisoare la 3 (trei) ani închisoare, pedeapsa stabilită pentru comiterea de către inculpata a faptei, apreciind că va fi în măsură să constituie o replică socială adecvată pericolului social concret al faptei și făptuitorului.
Ca o consecință a majorării cuantumului pedepsei aplicate, potrivit art. 82 Cod penal, se va fixa termen de încercare de 5 ani, termen ce este de natură a asigura un control eficient în vederea diminuării și în cele din urmă a înlăturării pericolului săvârșirii de noi infracțiuni.
Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de părțile civile Asociația de proprietari - nr.8-456A I, Asociația de proprietari Bloc 456 scara C, Asociația de proprietari - 457, Asociația de proprietari - 459A, Asociația de proprietari -.459B,
Asociația de proprietari stradela -. 460, Asociația de proprietari 462A și Asociația de Locatari - împotriva Deciziei penale nr. 555 din 23 decembrie 2008 Tribunalului Iași și a Sentinței penale nr. 3916 din 28 septembrie 2006 Judecătoriei Iași, pe care le casează în parte, in latura penala.
Rejudecând cauza:
Majorează de la 2 (doi) ani închisoare la 3 (trei) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei, fiica lui și, născută la 21.03.1959 în comuna, jud. I, domiciliată in I,-,. 458,. B,. 4,. 2 pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 82 Cod penal fixează termen de încercare de 5 ani.
Menține toate celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor rămân in sarcina statului.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpata-intimată va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
11.11.2009
2 ex.
Președinte:Daniela DumitrescuJudecători:Daniela Dumitrescu, Otilia Susanu, Maria Cenușă
