Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 75/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 75
Ședința publică de la 07 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Scriminți Elena
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea recursului penal având ca obiect "distrugere", promovat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 471 din data de 18.10.2007, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă av., apărător ales pentru inculpatul recurent, av. pentru partea civilă intimată - SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare pentru acest termen de judecată, că la dosarul cauzei au fost depuse motivele de recurs formulate în scris pentru inculpatul, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Apărătorii părților și reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai au de formulat cereri.
Nemaifiind de formulat cereri, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent solicită instanței a se dispune achitarea acestuia, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c și d Cod procedură penală, întrucât fapta de distrugere nu a fost comisă de el, iar celeilalte fapte îi lipsește un element constitutiv. În subsidiar solicită aplicarea art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, întrucât faptele sunt lipsite de pericolul social al unei infracțiuni. Faptele pentru care inculpatul a fost cercetat și condamnat în realitate au fost săvârșite de. În mod greșit au fost avute în vedere și reținute doar declarațiile martorului,care nu se coroborează cu nici o altă probă, și nu au fost reținute și declarațiile celorlalți martori, care au confirmat susținerile inculpatului. Mai mult, nici măcar nu s-au indicat motivele pentru care aceste declarații au fost înlăturate. Solicită a se avea în vedere dimensiunea conflictului și dacă se va considera că fapta poate fi imputată și inculpatului, apreciază că acestuia i se poate aplica o măsură cu caracter administrativ.
Av. pentru partea civilă intimată - SRL, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind legală și temeinică, și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în luna iunie 2006 inculpatul, în timp ce se afla într-un local public, a făcut scandal și a distrus mai multe bunuri. I s-au aplicat pedepsele de 3 luni și respectiv 5 luni, cu suspendarea condiționată. În cauză s-a stabilit cu certitudine că inculpatul este autorul faptelor, prejudiciul cauzat fiind corect stabilit. Prin urmare, apreciază că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, recursul inculpatului nu este fondat, și solicită să fie respins.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 79 din 21 februarie 2007 s-a dispus:
", fiul lui și, născut la 30 iulie 1977 în orașul, domiciliat în comuna, sat S, județul I, cetățenie română, agricultor, necăsătorit, fără antecedente penale, la câte:
- 3 (trei) uni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzute și pedepsite de art. 219 alin. 1 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;
- 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, art. 74 lit. c, art. 75 lit. a, art. 76 lit. d și art. 80 Cod penal.
Conform art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal fiecare dintre inculpați va executa pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților.
Conform art. 82 Cod penal stabilește termene de încercare pentru fiecare dintre inculpați de câte 2 (doi) ani și 5 (cinci) luni.
Atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Obligă pe inculpați să plătească părții vătămate prin administrator, domiciliat în comuna, sat, județul I, suma de 2.000 lei despăgubiri civile"
Prin decizia penală nr. 471 din 18 octombrie 2007 s-a dispus:
"Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.07.1977 în Hîrlău, jud. lași, cu domiciliul în comuna, sat S, jud. lași, împotriva sentinței penale nr.79 din 21.02.2007 a Judecătoriei Hîrlău, sentință pe care o menține".
Tribunalul Iașia reținut:
"Din examinarea prevederilor menționate rezultă că numai nerespectarea dispozițiilor privind sesizarea instanței constituie temei de restituire a cauzei la procuror.
Analizând rechizitoriul nr. 792/P/2006 din 8.09.2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hîrlău, se constată că acest act respectă, prin formă și conținut, toate cerințele legii.
Actul de sesizare a instanței cuprinde toate elementele prevăzute de art. 263 Cod procedură penală și anume datele referitoare la persoana inculpaților, faptele reținute în sarcina lor, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea și dispoziția de trimitere în judecată, precum și numele persoanelor care trebuie citate în instanță. Acest act nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună refacerea lui de către procuror.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului și chiar din susținerile inculpatului apelant rezultă că materialul de urmărire penală nu a fost prezentat acestuia, deoarece era plecat din țară, aspect pe care inculpatul nu l-a adus la cunoștința organelor de urmărire penală deși cunoștea că are dosar penal în curs de soluționare în care a dat declarație la data de 22.06.2006.
În cauză inculpatul nu a invocat nelegala sesizare a instanței la primul termen de judecată din 25.10.2006 când i s-a adus la cunoștință actul de sesizare și a fost audiat când i s-a dat posibilitatea să propună probe în apărarea sa, ceea ce demonstrează că acesta a considerat că actul de sesizare este legal și că prin întocmirea lui înainte de prezentarea materialului de urmărire penala nu i s-a produs nici o vătămate.
Chiar dacă i s-ar fi adus o vătămare prin aceea că nu i s-a dat posibilitatea să-și facă probe după prezentarea materialului de urmărire penală, aceasta a fost remediată în cursul cercetării judecătorești, când i s-a adus la cunoștință învinuirea, drepturile pe care le are și i s-a acordat cuvântul în ceea ce privește probatoriul în apărare.
Criticile privind greșita condamnare pentru fapte pe care inculpatul nu Ie-a comis, nu sunt fondate, participarea inculpatului în calitate de autor rezultând fără dubiu din declarațiile martorului ocular, care i-a indicat pe inculpații și ca fiind cei care au participat la distrugerea bunurilor din bar spărgând sticle, răsturnând masa de biliard, fapt care a determinat în rândul consumatorilor care au părăsit localul respectiv, declarațiile martorilor, -, -, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile coinculpatului și declarațiile inculpatului. în raport de aceste probe, susținerile inculpatului, în sensul că nu este autorul faptelor reținute în sarcina sa, nu sunt de natură să probeze lipsa de temeinicie a probelor de vinovăție prezentate mai sus.
În ce privește individualizarea pedepsei, instanța de fond a aplicat corespunzător criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, având în vedere împrejurările, locul și modalitatea de comitere a faptelor, circumstanțele personale (atitudinea parțial sinceră a inculpatului care a recunoscut că a spart două sticle în bar), împrejurare care a condus la reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal, pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin 1 Cod penal".
În termen legal inculpatul a recurat decizia penală sus-menționată criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând greșita interpretare probatorie de către instanța de fond, întrucât nu săvârșit cele 2 infracțiuni reținute în sarcina sa.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond prin prisma tuturor motivelor invocate și susținute de inculpat, instanța de recurs constată nefondat recursul inculpatului pentru următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 271 alin. 1 Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal.
Instanța de fond a realizat o justă administrare probatorie și o evaluare corespunzătoare a acesteia, raportat și la probele administrate în cursul urmăririi penale, reținând cert situația de fapt rezultată probator.
Inculpatul împreună cu coinculpatul și altă persoană au mers într-un local public la data de 18 iunie 2006 unde consumat băuturi alcoolice după care au început să se manifeste violent, în limbaj și comportament.
Din actele și lucrările dosarului a rezultat că inculpatul a început să distrugă sticle, scaune, mese și o masă de biliard. Activitatea de distrugere a celor doi inculpați a constat în aceea că aruncau sticle pe pardoseală, spărgându-le, aruncau scaunele și mesele din local și au răsturnat masa de biliard, căreia i-au fost rupte mai multe componente.
La intervenția gestionarului, inculpații și au părăsit localul de unde au plecat toți consumatorii datorită comportamentului acestora.
Inculpatul nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată. Acesta a precizat că, deși s-a aflat la data incidentului în localul respectiv, împreună cu inculpatul și numitul -, acesta nu s-a manifestat violent și nici nu comis acte de distrugere. A recunoscut că din greșeală a spart o sticlă.
Susținerile inculpatului au fost temeinic verificate de instanță fiind audiați martori ce nu au confirmat atitudinea de nerecunoaștere adoptată de acesta.
Aceleași susțineri au fost invocate de inculpat și în fața instanței de apel, fiind reevaluate probele administrate, reținându-se că, concludentă cauzei este declarația martorului ocular care a perceput în mod direct modul cum s-au manifestat cei doi inculpați la data de 18.06.2006 în incinta localului aparținând "". Astfel, acesta a relatat, atât în timpul urmăririi penale cât și în fața instanței, că "la un moment dat și au început să răstoarne mesele și masa de biliard afirmând că ei distrug totul din bar, apoi au scos și ușile din balamale și le-au aruncat prin bar".
Depoziția acestui martor se coroborează cu declarațiile martorilor, -, care i-au văzut pe inculpați spărgând sticle și aruncând cu scaune.
Depozițiile acestor martori se coroborează de asemenea cu plângerea și declarația reprezentantului părții vătămate și cu mențiunile procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit de către lucrătorii de poliție care au constatat, imediat după incident, starea în care se aflau bunurile din local, respectiv o masă de biliard, o masă și o bancă distruse, cioburi de sticlă pe jos, uși scoase din balamale, scaune răsturnate etc.
În raport de toate aceste considerente, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 271 Cod penal și art. 321 Cod penal a fost indubitabil stabilită și reținută temeinic de instanța de fond și de apel.
Raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, cele personale ale inculpatului s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea fiecărei infracțiuni în parte, pedepsele fiind judicios individualizate.
Constatând că motivele de recurs invocate de inculpat nu sunt fondate, probator, că decizia penală recurată este temeinică și legală, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va fi respins, ca nefondat, recurs inculpatului.
- fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 471 din 18 octombrie 2007 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare și la 200 lei cheltuieli juridice către
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
20.02.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciubotariu, Scriminți Elena
