Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 91/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 91
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri George Ciobanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Doru
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 26 ianuarie 2010, consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 235 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală, nr.901/07.04.2009 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în baza art.217 al.1 și 4 Cp cu aplicarea art.41 al.2 Cp, cu aplicarea art.74 lit.a,c, 76 lit.c Cp,a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.07.1974 în comuna, județul D, cu domiciliul în comuna, sat,-, județul D, CNP -, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.64 lit.a teza II, lit.b Cp, 71 Cp
S-a luat act că partea vătămată, fiul lui - și, născut la data de 01.03.1943 în comuna, județul D, cu același domiciliu, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
S-a admis în parte acțiunea civilă.
A fost obligat inculpatul către partea civilă, fiul lui și, născut la data de 09.02.1953 în comuna, județul D, cu domiciliu în comuna, sat, - Apele Vii, nr.53, județul D, CNP -, la plata sumei de 88.150 lei daune materiale și la 15.000 lei daune morale.
A fost obligat inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare statului și la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă reprezentând onorariul avocat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr.7778/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev și ped.de art.217 al.1 și 4 Cp cu aplicarea art.41 al.2 Cp.
În fapt, s-a reținut că, în seara de 19.07.2007, inculpatul, după ce a avut o discuție contradictorie cu părinții săi, pe fondul consumului de alcool, a spart cu ajutorul unui scaun, geamurile de la fereastra unei camere a imobilului.
În continuarea activității infracționale, inculpatul a mers în grădina locuinței părinților unde, cu ajutorul unei brichete, a dat foc fânului ce era depozitat într-o anexă a gospodăriei și în care se aflau animalele.
La scurt timp, focul s-a extins și asupra imobilului părții vătămate, distrugând mai multe anexe gospodărești.
Starea de fapt reținută prin rechizitoriu, s-a probat cu: proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de intervenție, chitanțe, declarații martori, declarație părții vătămate, declarație învinuit.
Instanța de fond a reținut că, în seara de 19.07.2007, inculpatul a distrus geamurile de la locuința părinților săi, după care, prin incendiere, a distrus o anexă a gospodăriei unde se aflau mai multe produse agricole și animale. Focul s-a extins și asupra imobilului părții vătămate, distrugându-i acesteia mai multe anexe gospodărești în care se aflau depozitate diverse bunuri.
În drept, fapta inculpatului, care în baza aceleiași rezoluții infracționale, a distrus geamurile de la locuința tatălui său, după care, prin incendiere, a distrus anexele gospodărești, ce aparțineau părților vătămate și și bunurile ce se aflau în aceste anexe, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prev. și ped. de art.217 al.1 și 4 Cp, în formă continuată.
Vinovăția inculpatului a rezultat, fără dubiu, din declarațiile martorilor audiați în cauză, care se coroborează cu declarațiile inculpatului, proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părților vătămate, proces-verbal de intervenție nr.99/19.07.2007 întocmit de U Oltenia - Detașamentul nr.2
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere împrejurările comiterii faptei, urmările produse, gradul de pericol social concret, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care anterior a avut o conduită bună, iar în cursul procesului penal a recunoscut și regretat fapta comisă.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța, a avut în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv, declarațiile martorilor, actele depuse, concluziile rapoartelor de expertiză privind evaluarea bunurilor mobile și imobile distruse prin incendiere, precum și disp.art.998, 999.civ. a admis în parte acțiunea civilă.
În raport de trauma psihică suferită de partea civilă, produsă prin fapta inculpatului, instanța a apreciat că acesteia i s-a cauzat și un prejudiciu de natură morală, urmând ca inculpatul să fie obligat la plata sumei de 15.000 lei daune morale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul fără a invoca în scris motivele de apel, însă în fața instanței de control judiciar, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței numai în ceea ce privește latura penală, considerând că pedeapsa aplicată este prea aspră și avându-se în vedere atitudinea sinceră a lui, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, se poate aprecia că scopul preventiv educativ ar putea fi realizat și fără executarea prin privare de libertate și în consecință a solicitat suspendarea condiționată a executării.
Prin decizia penală nr. 235 din 30 septembrie 2009, Tribunalul Dolja respins apelul ca nefondat și a oligat apelantul inculpat la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimatul - onorariu avocat și la 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Tribunalul a constatat că instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, pe baza probatoriului administrat în faza urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, iar vinovăția inculpatului a fost pe deplin stabilită și dovedită.
De asemenea, prima instanță făcut o corectă individualizare a pedepsei în raport de prevederile art 52 și 72 pen.
Avându-se în vedere că fapta săvârșită de inculpat este o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social, față de consecințele care s-au produs, s-a constatat că în mod corect prima instanța a apreciat că pentru a se preveni săvârșirea de noi infracțiuni se impune executarea pedepsei prin privare de libertate
Faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a săvârșirii faptei și că nu are antecedente penale au fost oricum avute în vedere, instanța de fond reținând în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev de art 74 lit a, c pen. cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege
Și latura civilă a fost corect soluționată,probatoriile administrate relevând că partea civilă a suferit atât un prejudiciu material cât și unul moral la repararea căruia a fost obligat inculpatul.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul solicitând reducerea pedepsei aplicate și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Recursul este nefondat.
Instanțele au reținut în mod corect, potrivit probelor administrate în cauză, că inculpatul, cu intenție, a distrus geamurile locuinței părinților săi după care, prin incendiere, o anexă a gospodăriei acestora, iar ca urmare a extinderii incendiului, au fost distrus și alte anexe gospodărești aparținând părții vătămate, faptele întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal.
Criticile formulate de inculpat vizând casarea potrivit pct. 14 al articolului 385/9 Cod de procedură penală, sunt nefondate.
Față de pericolul social concret al faptei, împrejurările în care s-au săvârșit faptele, instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei, având în vedere și conduita procesuală a inculpatului în sensul că a recunoscut faptele comise, astfel că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată ca urmare a aplicării disp. art. 74 lit. a și c Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal este de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.
Având in vedere datele ce îl caracterizează pe inculpat, respectiv faptul că prezintă o dependență etilică potrivit raportului de expertiză medico-legală și declarațiilor martorilor care au arătat că acesta, ca urmare a consumului de alcool are un comportament agresiv, precum și împrejurările în care au fost săvârșite faptele, inculpatul incendiind grajdul din propria gospodărie în urma a unei simple discuții contradictorii cu părinții și concubina sa, instanța apreciază că în cauză nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 86/1 alin. 1 lit. c Cod de procedură penală, întrucât doar pronunțarea hotărârii, fără executarea acesteia nu ar constitui un suficient avertisment pentru acesta.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 385/15 pct. a lit. b Cod de procedură penală, va respinge recursul formulat ca nefondat iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală va obliga recurentul la plata sumei de 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 235 din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul la 260 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică de la 28 ianuarie 2010.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.GC
IB/ 28 ianuarie 2010,
Emis extras penal.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri George Ciobanu, Doru
