Distrugerea din culpă (art. 219 cod penal). Decizia 213/2009. Curtea de Apel Craiova

Comentarii

0

Dosar nr- - art. 219 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIE PENALĂ Nr. 213

Ședința publică de la 05 Martie 2009

PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat JUDECĂTOR 2: Mihai Marin

- - - JUDECĂTOR 3: Mirela

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.

.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ împotriva deciziei penale nr. 7 de la 16 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală și sentinței penale nr. 100 de la 20 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu același număr, privind pe intimatul - inculpat .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul - inculpat, lipsind intimata - parte civilă Direcția Silvică C - Ocolul Silvic

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, a fost audiat intimatul - inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Având cuvântul, reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului, conform motivelor detaliate scrise pe care le prezintă și oral, cu consecința casării hotărârilor recurate și înlocuirii sancțiunii administrative aplicate inculpatului cu aplicarea unei amenzi penale care să fie suspendată condiționat, având în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite de către acesta.

Intimatul - inculpat, având ultimul cuvânt, a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Dezbaterile fiind închise;

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 100 din 10 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul nr-, în baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit.¹C.P.P. a fost achitat inculpatul - fiul lui și al, născut la data de 14.01.1937 în localitatea, județul D cu domiciliul în localitatea, sat u, județul D, fără antecedente penale - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 219 alin.1

Cod Penal

In baza art. 18¹rap. la art. 91 lit. a Cod Penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă "mustrare", iar în baza art. 14 și 346.C.P.P. raportat la art. 998 și urm. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.545,99 lei, despăgubiri civile către partea civilă Direcția Silvică C - Ocolul Silvic

In baza art. 192 pct.1 lit. d C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru pronunța această soluție, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași din 19.08.2008, dat de procuror in dosarul 190/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 219 alin.1

Cod Penal

Analizând probatoriul cauzei administrat în ambele faze procesuale, respectiv: procesul-verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșele foto, declarațiile martorilor -, declarații învinuti, înscrisuri, instanța de fond a constatat în fapt că, în ziua de 29.02.2008, inculpatul împreună cu fiul și nora sa, s-au deplasat la un teren în suprafața de 0,75 ha ce aparține numitei, și pe care inculpatul îl muncește pentru a executa lucrări de arătură. Deoarece pe teren se afla vegetație uscată, iar inculpatul vroia să are cu plugul tras de, pentru a înlesni lucrarea de arătură a terenului, a dat foc resturilor de vegetație ce se aflau pe teren. Inainte de a da foc vegetației, inculpatul s-a asigurat că nu vântul și a tras brazde in jurul terenului pentru a împiedica întinderea focului. Datorită faptului că în timp, condițiile meteo s-au schimbat, respectiv a început să bată vântul, focul s-a extins la plantația de puieți, specia "cer" ce se afla pe un teren învecinat cu terenul muncit de inculpat. Totodată, instanța reține că, deși afectat personal de foc deoarece l-a atins o flacără și i-a pârjolit hainele, inculpatul nu a părăsit locul ci a încercat să împiedice extinderea, trăgând brazde în fața focului pentru a-l stinge, focul fiind stins de acesta, împreună cu fiul și cu nora sa, ajutat în final și de organele de poliție și de reprezentantul Ocolului Silvic. Focul a afectat o suprafață de aprox. 1,80 ha din totalul suprafeței de 2,20 ha cultivată cu puieți specia "cer", aparținând Ocolului Silvic

Față de cele reținute, instanța de fond a constatat inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis in judecată, iar potrivit dispozițiilor art. 18¹alin.2 Cod Penal- care prevăd că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte prevăzute de legea penală, instanța trebuie să țină seama de modul și mijloacele săvârșirii faptei, de scopul urmărit, de urmările produse, de împrejurările în care fapta a fost comisă precum și de persoana și conduita făptuitorului, a apreciat că inculpatul este o persoană în vârstă, fără antecedente penale, că a săvârșit fapta deoarece nu a putut anticipa schimbarea condițiilor meteo și că și-a dat toată silința să focul și să împiedice extinderea acestuia.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că numai faptul că inculpatul va trebui să plătească despăgubirile civile către partea civilă - despăgubiri în cuantum foarte mare, în raport cu veniturile acestuia - constituie o pedeapsa suficientă și eficientă în ceea ce privește atingerea scopului pedepsei, prevăzut de legiuitor în art. 52.

Cod Penal

In consecință, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului nu constituie infracțiune deoarece, prin conținutul ei concret și prin atingerea minimă adusă valorii ocrotită de lege, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, dispunând conform art. 10 lit.¹C.P.P. achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 219 alin.1

Cod Penal

Deoarece prin urmările produse, fapta nu este lipsită în totalitate de pericol social, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 18¹.Cod Penal rap. la art. 91 lit. a Cod Penal

Pe latură civilă, instanța de fond a constatat că partea vătămată Ocolul Silvic F s-a constituit parte civilă cu suma de 5.545,69 lei, suma ce reprezintă prejudiciul cauzat ca urmare a faptei inculpatului, iar acest prejudiciu a fost calculat în conformitate cu OUG 85/08.11.2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, respectiv Anexa 1 din această ordonanță.

În consecință, s-a constatat incidența în speță a dispozițiilor art. 14 și art. 346.C.P.P. raportat la art. 998 și urm.civ. obligând inculpatul la plata sumei de 5.545,99 lei despăgubiri civile, către partea civilă Ocolul Silvic

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, susținând că instanța de fond, în mod greșit a dispus achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv mustrare.

Prin decizia penală nr. 7 de la 16 ianuarie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL DOLJ - Secția Penală, s-a dispus respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că instanța de fond administrat un probatoriu concludent, just apreciat, pe baza căruia a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, iar sancțiunea aplicată fiind stabilită conform disp.art.18/1

Cod Penal

Astfel, s-a reținut de instanța de prin control judiciar că, din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut în fapt că, în data de 20.02.2008, inculpatul a incendiat resturile de vegetație aflate pe terenul său situat în comuna, întrucât intenționa să execute lucrări de arare, în vederea însămânțării unei culturi de, suprafața de teren învecinându-se în partea de nord cu 129 - proprietatea Ocolului Silvic F și, din cauza condițiilor meteo, focul s-a extins cu repeziciune spre plantația de puieți specia cer, pe care a distrus- în totalitate.

Însă, având în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, modalitatea și împrejurările în care a fost săvârșită, natura infracțiunilor, urmarea produsă, persoana și conduita inculpatului, respectiv vârsta (72 ani), fără antecedente penale, atitudinea după săvârșirea faptei, încercând să împiedice extinderea focului, dar și pe parcursul procesului penal, s-a constatat că prima instanță a apreciat corect că prin săvârșirea faptei s-a adus o atingere minimă valorii apărate de lege, iar prin conținutul ei concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, aplicând sancțiunea administrativă a mustrării prev. de art. 91 lit. a

Cod Penal

În ceea ce privește latura civilă, s-a constatat că, prin săvârșirea faptei, inculpatul a produs un prejudiciu material părții civile Ocolul Silvic F, în cuantum de 5.545,69 lei și întrucât, potrivit art.998-999.civ. omul este răspunzător de paguba produsă prin propria-i faptă, s-a constatat că prima instanță, aplicând și disp.art.346.C.P.P. a obligat corect inculpatul la repararea integrală, prin plată a prejudiciului cauzat acestei părți civile.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DOLJ, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece în mod greșit instanțele de judecată au apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și a dispus achitarea acestuia, cu consecința aplicării unei sancțiuni cu caracter administrativ față de acesta (mustrarea), sancțiune care de altfel nici nu a fost pusă efectiv în executare.

Ministerul Publica mai arătat că de la adoptarea soluțiilor, instanțele nu au avut în vedere amploarea distrugerilor cauzate prin fapta inculpatului, consecințele pentru mediu pe care această faptă le-a avut, precum și neanalizând necesitatea întrunirii în persoana acestuia a tuturor criteriilor prev.de art.18¹alin.2 De asemenea, hotărârea instanței de fond este nelegală și sub aspectul neexecutării efective a sancțiunii mustrării față de inculpat, cu toate consecințele care decurg de aici față de scopul educativ al acestuia.

Examinând recursul formulat, Curtea urmează a-l admite ca fondat în baza art.385¹⁵pct.2 lit.d p, rap.la art.385⁹pct.14

C.P.P.

Potrivit art.18¹p, nu reprezintă infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile protejate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod evident de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. 2 al aceluiași articol prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se va ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Din formularea textului sus menționat rezultă că la stabilirea gradului concret de pericol social al infracțiunii, trebuie să se aibă în vedere ansamblul criteriilor precizate anterior și numai în urma analizării fiecăruia din acestea și a întregului, se poate stabili cu certitudine lipsa unui pericol social al faptei care să poată determina inexistența infracțiunii.

Analizând hotărârile recurate, Curtea constată că atât Judecătoria Filiași cât și TRIBUNALUL DOLJ nu au realizat o analiză atât a fiecăruia din criteriile prev.de art.18¹pct.2 p, cât și a tuturor privite în ansamblu, limitându-se doar la analizarea unora dintre acestea, analiză în anumite cazuri eronată, și concluzionând, în mod greșit că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Astfel, Curtea urmează a împărtăși punctul de vedere al celor două instanțe doar în ceea ce privește analiza și concluziile referitoare la mijlocul de săvârșire a faptei, de scopul urmărit și persoana și conduita făptuitorului, apreciind că în mod legal acestea le-au avut în vedere la stabilirea gradului de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpat, însă, aceasta nu este suficientă pentru realizarea unei aprecieri juste a pericolului, fără a fi analizate și avute în vedere și celelalte elemente referitoare la modul de săvârșire a faptei, împrejurările în care aceasta a fost comisă și urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce.

Sub aspectul criteriilor neanalizate de către celelalte instanțe și menționate anterior, Curtea va constata că inculpatul a săvârșit fapta prin incendiere, dând foc unei suprafețe fără a se asigura suficient în condițiile în care în apropiere exista o cultură de puieți, specia cer, apreciind în mod eronat că nu există riscul minim de extindere a focului făcut, elemente care, analizate atât separat cât și în contextul ansamblului prevăzut de art.18¹pct.2 p, nu pot conduce la concluzia că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, cu atât mai mult cu cât prejudiciul cauzat este semnificativ ca valoare.

Concluzionând, Curtea apreciază că soluția de achitare a inculpatului în baza art.18¹p, este netemeinică, impunându-se condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.219 alin.1

La individualizarea judiciară a pedepsei pentru această infracțiune, Curtea va avea în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, de limitele de pedeapsă prevăzute pentru această infracțiune, de persoana inculpatului, precum și de scopul preventiv și educativ al pedepsei prev.de art.52 p, apreciind că aplicarea unei pedepse de 600 lei amendă penală a cărei executare să fie suspendată condiționat în bata art.81 p, pe durata termenului de încercare de un an, cu atragerea atenției inculpatului asupra disp.art.83, ar contribui la realizarea obiectivelor menționate anterior.

De asemenea, urmează a fi menținute și celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate în ceea ce privește latura civilă a cauzei și cheltuielile judiciare în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DOLJ împotriva deciziei penale nr. 7 de la 16 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală și sentinței penale nr. 100 de la 20 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu același număr, privind pe intimatul - inculpat .

Casează în parte hotărârile recurate (decizia penală nr. 7 de la 16 ianuarie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Dolj - Secția Penală și sentința penală nr. 100 de la 20 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Filiași în dosarul cu același număr), pe latură penală.

În baza art. 219 al. 1 Cod penal;

Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 600 (șasesute) lei amendă penală.

În baza art. 81 Cod penal;

Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare de 1 (unu) an.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

Definitivă

Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - --

Grefier,

Red. jud.: -

Jud. fond:

Jud. apel:

Dact. 3 ex./ 28 aprilie 2009

Președinte:Robert Emanoil Condurat
Judecători:Robert Emanoil Condurat, Mihai Marin, Mirela

Vezi şi alte speţe de drept penal: