Drepturi bănești. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 36
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Părău
JUDECĂTOR 3: Sorina Ciobanu
Grefier - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâta COMUNA - PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 820/C din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constanță recursul la primul termen de judecată, promovat în termen, motivat în termen și legal scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind chestiuni prealabile de formulat, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 cod pr.civilă de către recurenta - pârâtă prin cererea de recurs fl. 4 dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 820/29.10.2009 s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul - cel M al Administrației Publice Locale N, cu sediul în municipiul P N,-, județul N, în numele și pentru salariații, B, G și în contradictoriu cu pârâta Comuna și în consecință:
A fost bligat pârâtul să plătească membrilor de sindicat menționați mai sus drepturile salariale reprezentând îndemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază al fiecăruia actualizat cu indicele de inflație de la data executării efective, începând cu data de 21.01.2006, la zi și în continuare, proporțional cu perioada lucrată de fiecare în cadrul Primăriei.
S-a dmis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2005 - 20.01.2006 și s-a respins astfel acțiunea pentru acest interval de timp.
S-au espins ca nefondate celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub numărul -, reclamantul Sindicatul - cel M al Administrației Publice Locale N, în numele și pentru funcționarii publici precum și personalul contractual-membri de sindicat a chemat în judecată pe pârâta Comuna, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și pe baza probelor administrate să se dispună acordarea și plata următoarelor drepturi bănești, pentru perioadele arătate mai jos, actualizate în raport de rata inflației calculată de la data nașterii dreptului și până la data plății efective:
1.SPORUL DE STABILITATE ȘI DE, în procent de 20% din salariul de bază brut al funcționarilor publici și personalului contractual, calculat și plătit începând cu luna octombrie 2005 până la zi și în continuare, sumă actualizată cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
2. SPORUL DE, în procent de 15% din salariul de bază brut al funcționarilor publici și personalului contractual, calculat și plătit începând cu luna octombrie 2005 până la zi și în continuare, sumă actualizată cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
3. SPORUL DE NEUROPSIHICĂ ȘI DE, de 10% din salariul de bază brut al funcționarilor publici și personalului contractual, calculat și plătit începând cu luna octombrie 2005 până la zi și în continuare, sumă actualizată cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective
4. SUMELE DE BANI reprezentând contravaloarea TICHETELOR DE, începând cu luna octombrie 2005 și a TICHETELOR CADOU, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 193/2006, 26.05.2006, până la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective
5. INDEMNIZAȚIA DE DISPOZITIV în cuantum de 25% începând cu luna octombrie 2005 până la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Prin încheierea de ședință pronunțată de Secția Comercială și de contencios Administrativ a Tribunalului Neamț la data de 05.03.2009, pe rolul căreia a fost înregistrată cauza s-a disjuns cererea pentru personalul contractual-membri de sindicat -, B, G și dispunându-se scoaterea de pe rol și trimiterea spre competentă soluționare Secției civile a Tribunalului Neamț.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Secției Civile a Tribunalului Neamț la data de 03.04.2009 sub nr-.
În motivarea cererii reclamanții au aratat că au calitatea de personal contractual în cadrul Primăriei și nu au beneficiat de drepturile solicitate prin prezenta acțiune, cu toate că acestea au fost solicitate instituției pârâte, prin cererea nr.406 din 12.11.2008, primarul comunei răspunzând prin adresa nr. 3445/12.11.2008 că drepturile solicitate nu pot fi acordate, deoarece în bugetul său nu au fost prevăzute fonduri bănești cu destinațiile respective.
În drept, și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 13 și 14 din nr.OG 10/2007, Legea nr. 544/2001, Ordinul MAI nr. 275/2002 și 496/2003, OUG nr. 1/2009m, OUG nr. 31/2009, art. 8 lit. B din HG nr. 281/1993, Legea nr. 193/2006, nr.HG 1193/2006 și Legea nr. 138/1999.
În dovedire depus în copie contractele de muncă (filele 9- 19, 34-43) și practică judiciară.
Pârâta Comuna nu a depus întâmpinare.
La termenul din data de 15.05.2009, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada ce excede ultimilor trei ani anterior datei depunerii acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului față de motivele invocate, Tribunalul a constatat următoarele:
Reclamanții sunt angajați personal contractual în cadrul Primăriei jud. N.
Conform dispozițiilor art. 13 din Legea 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili, beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, respectiv din salariul de bază. Dispozițiile Legii 138/1999 se aplică potrivit art. 1 personalului militar și personalului civil din cadrul instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. După reorganizarea guvernamentală din iulie 2003 prin care Ministerul d e Interne s-a comasat cu Ministerul Administrației Publice formându-se un nou minister respectiv Ministerul Administrației și Internelor.
În baza dispozițiilor art. 9 alin. 4 din OUG 63/2003, MAI a emis Ordinul 496/2003 prin care a completat Ordinul MI 275/2002, introducându-se pct. 9.2 cu următorul conținut: Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Instanța a apreciat că această prevedere îi vizează și pe reclamanți pentru perioada în care și-au desfășurat activitatea în cadrul Primăriei, deoarece înlătură discriminarea în privința acordării drepturilor de natură salarială personalului din cadrul aceluiași minister și instituie un tratament egal între salariații acestuia. Acțiunea reclamanților privind plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază pentru perioada octombrie 2005 -20 ianuarie 2006 urmează a fi respinsă ca prescrisă, motivat de prevederile art. 283 alin. A lit. c, prin care se statuează că acțiunile privitoare la drepturi salariale vor putea fi introduse doar pentru drepturi ce vizează o perioadă anterioară de 3 ani de la data introducerii cererii de chemare în judecată. Ori, reclamanții au introdus acțiunea inițială pe data de 21.01.2009 și au solicitat drepturi începând cu luna octombrie 2005. Astfel, pentru perioada mai M de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, respectiv pentru perioada octombrie 2005 - ianuarie 2006 urmează a fi respinse drepturile salariale ca fiind prescrise.
Pentru aceste considerente, pârâta a fost obligată la plata drepturilor cuvenite reclamanților cu titlu de indemnizație de dispozitiv pe perioada lucrată de fiecare în parte conform contractului individual de muncă, de după luna ianuarie 2006 și până la pronunțarea prezentei hotărâri, precum și în continuare în conformitate cu prevederile legale în vigoare care reglementează acest drept. Sumele astfel acordate se vor actualiza cu indicele de inflație, aferent perioadei cuprinse între data nașterii drepturilor și data plății efective către reclamanți, motivat de faptul că neplata la momentul cuvenit al indemnizației de dispozitiv către reclamanți a creat acestora un prejudiciu, acesta putând fi înlăturat doar după actualizarea sumelor cuvenite cu indicele devalorizării acelor sume.
Reclamanții au mai solicitat și plata sporului de fidelitate și de stabilitate, în baza art. 17 din OG nr. 10/2007, iar sporul de confidențialitate în baza art.13 din OG nr. 10/2007, a Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, Ordinele MAI nr. 275/2002 și 121/2007, OUG nr. 1/2007 și OUG nr. 31/2009.
Ori, sistemul de salarizare a personalului contractual din Primării nu prevede în favoarea acestora acordarea unui spor de fidelitate și de stabilitate și nici a celui de confidențialitate.
Aceste sporuri nu se regăsesc în dispozițiile legale invocate, iar atâta timp cât în lege nu sunt reglementări privind solicitările formulate, nu se poate reține o obligație a instituției pârâtului, de acordare a acestor sporuri,
Cât privește cererea de acordare a tichetelor de masă și a tichetelor cadou, instanța a reținut că, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă "Salariații din sectorul bugetar și din cadrul celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator."
În îndeplinirea acestor dispoziții, prin art. 2 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 aprobate prin HG nr. 5/1999, s-a prevăzut că angajatorii, împreună cu organizațiile sindicale legal constituite, stabilesc prin contractele colective de muncă numărul salariaților care pot primi lunar tichete de masă, criteriile de selecție a acestora, valoarea nominală a tichetelor și numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie acestea.
Reiese că acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă nu constituie o obligație legală pentru angajator, ci este condiționată pe de o parte de posibilitățile sale financiare, iar pe de altă parte de disponibilitatea sa de a le acorda.
În concret, tichetele de masă se acordă dacă: a) persoana beneficiară este angajată cu contract individual de muncă; b) angajatorul are capacitatea financiară de a suporta contravaloarea tichetelor; c) prin contractul colectiv de muncă s-a convenit asupra acordării acestora.
Pentru ca persoanele în numele căruia s-a acționat în speța de față - ce fac parte din personalul contractual din administrația publică locală salarizat în baza Legii nr. 154/1998 - să fi beneficiat de tichete de masă, trebuia îndeplinită cerința din art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, ce condiționează acordarea lor de prevederea în bugetul local a sumei necesare pentru suportarea contravalorii acestora, care să permită, în urma negocierii cu sindicatul reprezentant, negocierea condițiilor concrete de acordare a tichetelor de masă.
Tot astfel, prevederile art. 1 din Legea nr. 193/2006 și ale pct. 2.3 din Normele de aplicare a acestui act normativ aprobate prin HG nr. 1317/2006, permit instituțiilor din sectorul bugetar să acorde salariaților lor bilete de valoare sub forma tichetelor cadou, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii, într-o poziție distinctă de cheltuieli denumită"Tichete cadou"pentru cheltuieli sociale.
Nici aco rdarea tichetelor cadou nu constituie, așadar, o obligație legală pentru angajatori, ci este condiționată tot de posibilitățile lor financiare și de disponibilitatea lor de a le acorda.
Cum tatutul juridic al personalului contractual din autoritățile publice locale se circumscrie principiului prevederii în lege a drepturilor de natură salarială ce i se cuvine iar în bugetul comunei nu a fost prevăzut un capitol special de cheltuieli având ca destinație suportarea contravalorii tichetelor de masă și a tichetelor cadou, cererea reclamantului de acordare a acestor tichete pentru membrii săi de sindicat apare ca nefondată.
Având în vedere principiul enunțat mai sus nicisporul de suprasolicitare neuropsihică și de stresnu poate fi acordat persoanelor reprezentate de reclamant cu atât mai mult cu cât temeiul legal invocat - art. 8 lit. b din HG nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitățile bugetare - prevede că de el poate beneficia personalul de specialitate din unele activități medicale, din unitățile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătății, personalul medico - sanitar de intervenție din stațiile de salvare, precum și șoferii de pe autosalvări, cel care lucrează în compartimentele de pediatrie, obstetrică - ginecologie și în unități de asistență socială și de ocrotire, din instituțiile care se ocupă de îngrijirea și/sau educarea specială a copiilor, calificarea și ocrotirea invalizilor și deficienților și îngrijirea bătrânilor, personalul didactic care asigură predarea simultană la două - patru clase de elevi în învățământul primar, care îndrumă practica psihopedagogică și cel care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor, personalul navigant din Centrul de a Personalului din Civilă care execută misiuni de instruire în zbor, personalul de pe navele școală pe perioada cât se află în larg și personalul de pază din cadrul unităților bugetare cu obiective de patrimoniu.
În alin. 3 al art. 8 din HG nr. 281/1993 se prevede că e sporul de până la 15% din salariul de bază poate beneficia și personalul din cadrul Corpurilor gardienilor publici, precum și personalul de pază din unitățile teritoriale din subordinea Administrației Naționale a Materiale, care își desfășoară activitatea în condiții specifice personalului militarizat.
De asemenea, alin. 3 al art. 8 din hotărâre prevede că " concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor", condiție ce nu este îndeplinită în cauză deoarece salariații reprezentați de reclamant nu se încadrează în categoriile de personal enumerate mai sus și de aceea nici nu a fost posibilă stabilirea în concret, printr-un act al consiliului local al unității administrativ - teritoriale pârâte avizat de minister, a cuantumului sporului și al condițiilor de acordare a sporului.
Față de toate aceste considerente, Tribunalul a admis în parte acțiunea reclamanților, potrivit dispozitivului.
Impotriva acestei sentințe a promovat recurs com. reprezentată de primar, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
A fost criticată soluția primei instanțe pentru următoarele considerente:
- dreptul la indemnizația de dispozitiv a fost recunoscut numai anumitor categorii de persoane expres și limitativ prevăzut de legea 138/1999, nefiind just ca reclamanții să beneficieze de el;
- instanța a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor Ordinului 496/2006, Ordinului 275/2000 și ale Legii 138/1999.
Intimații, legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au depus întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor art. 304, 3041, 312 cod pr.civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată caracterul său fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Ordinul nr. 496/28.07.2003 - invocat de reclamanți în susținerea pretențiilor deduse judecății și necontestat ca și existență și conținut de către pârâți - face distincție în art. 31.1 între personalul civil - funcționari publici și personal contractual din MAI menționat de Legea 138/1999 - care beneficiază de indemnizația de dispozitiv prev. la art. 9.2 - și cel exceptat de la plata acestui drept - personal civil din domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura orice confuzii privind categoriile de personal vizate;
De asemenea, este adevărat că MAI ( actual MIRA ) s-a format prin comasarea Ministerului Administrației publice cu Ministerul d e Interne conform OUG63/2003; însă, potrivit dispozițiilor art. 11 din OUG63/2003 - act normativ în vigoare la data emiterii Ordinului 496/2003 - doar anumite instituții di n domeniul administrației publice - menționate expres - erau trecute în subordinea acestui minister ( respectiv: Institutul Național de Administrație, Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea pentru urmărirea aplicării unitare aLegii nr. 10/2001, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, Direcția Generală de Pașapoarte și Arhivele Naționale );
De menționat că și prin G nr.30/2007 s-au păstrat aceste instituții în subordinea MIRA.
Ori, personalul Primăriilor nu se regăsește printre acestea; prin urmare actele interne emise în cadrul acestui minister nu erau aplicabile pârâților.
Nici susținerea cum că interpretarea dispozițiilor Ordinului 496/2003 nu se poate face decât în sensul acordării indemnizației de dispozitiv tuturor persoanelor ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice indiferent de calitate, în caz contrar survenind o situație discriminatorie, nu poate fi reținută ca întemeiată întrucât:
Prin raportare la dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană, un tratament diferențiat devine discriminare când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Ori, în cauză nu s- dovedit că reclamanții sunt în situații comparabile cu angajații civili din subordinea MAI ( actual MIRA ) - sub aspectul pregătirii profesionale identice, a competenței materiale ( muncă ) egale prestate, a elementului generator comun al dreptului pretins ( regim de dispozitiv), astfel încât să se justifice o remunerare egală.
Mai trebuie menționat și că, prin pronunțarea deciziilor de neconstituționalitate nr. 818 - 821/2008, drepturile salariale nu se mai pot acorda în temeiul unor situații discriminatorii.
Pentru considerentele sus - arătate în temeiul art. 312 cod pr.civilă va fi admis recursul, va fi modificată în parte sentința recurată în sensul că se va respinge ca nefondată acțiunea privind plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv pentru perioada 21.01.2006 la zi și în continuare. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta com. - PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 820/C din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă 820/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea privind plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv pentru perioada 21.01.2006 la zi și în continuare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent.,
Red.
.ct/13 ex.
21.01.2010
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
