Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 100/
Ședința publică din data de 14 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu judecător
JUDECĂTOR 2: Minodora Elena Rusu
Judecător: - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații, domiciliat în Pitești, cartier, -6,.B,.1, județul A, domiciliat în Pitești, cartier, -4,.C,.3, județul A, și, domiciliat în, nr.60, județul A, împotriva deciziei penale nr.200 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați și, ambii asistați de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, recurentul inculpat, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, lipsind intimata parte civilă și intimata parte responsabilă civilmente.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a audiat recurentul inculpat, răspunsurile fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Avocat, avocat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru recurenții inculpați și având cuvântul solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale nr.200 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică.
În primul rând critică decizia Tribunalului Argeș pentru greșita încadrare a faptei, arătând că în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpaților numai infracțiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.87/1994, iar nu concursul de infracțiuni alături de infracțiunea de fals intelectual prev.de art.37 din Legea nr.82/1991.
În ceea ce privește fondul cauzei apreciază că în nici o etapă a procesului penal nu s-a dovedit fapta in culpaților.
Dacă ar fi existat această faptă de evaziune fiscală, forma care ar fi fost săvârșită ar fi aceea de tentativă întrucât nu există prejudiciu, nu există nici măcar starea de pericol, astfel încât, dacă instanța trece peste susținerea sa că fapta nu există și că se impune achitarea inculpaților, solicită a se reține că nu există nici măcar pericolul social al unei infracțiuni, cerând aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, având în vedere că raportul de expertiză a stabilit clar că nu a existat nici un prejudiciu, solicită exonerarea inculpaților de la plata despăgubirilor civile.
Avocat pentru recurentul inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului potrivit disp. art.385/9 punctul 9 și 18 Cod procedură penală, casarea deciziei penale nr.200 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond achitarea inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat de instanțele anterioare, iar sub aspectul laturii civile susține că nu mai poate fi menținută obligarea recurentului-inculpat la plata pretențiilor civile și cu atât mai mult, măsura sechestrului asigurător instituit în mod nelegal fără o prealabilă identificare a bunurilor făptuitorului.
Decizia atacată a Tribunalului Argeș este complet nemotivată, instanța a făcut doar o analiză sumară, fără a fi justificată de vreo probă care să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpatului.
A susținut în continuare că unul motivele de recurs vizează și greșita schimbare a încadrării juridice care a fost făcută în fața instanței de apel. Apreciază că instanța de fond Judecătoria Piteștia reținut în mod corect existența unei singure infracțiuni, respectiv aceea de evaziune fiscală prev. de art.13 din Legea nr.87/1991 și nu a unui concurs real între această infracțiune și fals intelectual prevăzut de legea contabilității.
În ceea ce privește vinovăția inculpatului apreciază că acesta nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, singurul fapt care îl încriminează pe inculpatul fiind acela al cumpărării acestui buldozer. Nu s-a făcut în nici un fel dovada că factura cu care inculpatul a cumpărat acest buldozer ar fi falsă și apreciază că tot dosarul este făcut practic pe baza unor prezumții, fără să existe un mijloc de probă care să-l incrimineze pe inculpat.
Cum în cauză nu există nici un prejudiciu, se concluzionează că nu se poate constata existența unei fapte penale, astfel încât solicită achitarea inculpatului.
, solicită a se anula măsura instituirii sechestrului asigurator și a se respinge cererea privind obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile, având în vedere că nu există nici un prejudiciu în cauză.
În legătură cu anularea actelor false, apreciază că și această măsură este nelegală
Solicită a se amâna pronunțarea pentru depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea deciziei penale nr.200 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a reținut corect încadrarea faptelor, pe baza materialului probator administrat în cauză reținându-se corect și situația de fapt; s- constatat corect vinovăția inculpaților, iar cu ocazia individualizării judiciare a pedepselor s-au aplicat pedepse inculpaților în limitele prevăzute de lege.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, a arătat că motivele invocate nu se regăsesc printre cazurile de casare prevăzute de lege în mod limitativ. Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp.art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2907 din 18 octombrie 2006, Judecătoria Piteștia admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în rechizitoriu și a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute
în sarcina inculpaților ȘI, din infracțiunile prev.de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplic.art. 13 Cod penal și art. 37 din Legea nr. 82/1991, cu aplic.disp.art. 33 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev. de art.13 din Legea nr.87/1994, cu aplic.art. 13 Cod penal.
A dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev.de art. 26 Cod penal rap.la art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. disp.art. 13 Cod penal și art.26 Cod penal rap.la art.37 din Legea nr.82/1991 cu aplic.disp.art. 33 lit.b Cod penal în infracțiunea prev.de art. 26 Cod penal rap.la art. 13 din Legea nr.87/1994, cu aplic.art. 13 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui - și al, născut la data de 08.12.1963 în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești, cartier, - Sc.B,.1, județul A, de cetățenie română, studii medii, stagiul militar satisfăcut, divorțat, fără antecedente penale, CNP -, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic.art. 13 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.09.1964 în comuna, județul A, domiciliat în Pitești, cartier, - Sc.C,. 3, județul A, de cetățenie română, studii medii, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -,la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic.art. 13 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul,fiul lui și al, născut la data de 12.06.1964, în comuna, județul A, domiciliat în localitatea, nr.60, județul A, de cetățenie română, studii superioare, căsătorit, fără antecedente penale, CNP -,la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 Cp rap.la art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 13 Cod penal.
În temeiul disp.art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei aplicate fiecărui inculpat.
În baza art. 82 Cod penal a fixat pentru fiecare inculpat un termen de încercare de 3 ani.
Totodată s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra disp.art. 83 Cod penal.
S-a disjuns latura civilă a cauzei și s-a dispus constituirea unui nou dosar, cu număr de înregistrare -.
În baza disp.art. 191 al.2 Cod procedură penală a fost obligat
fiecare inculpat să plătească statului suma de 300 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare din care, câte 100 lei RON, cheltuieli de urmărire penală și câte 200 lei RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că inculpații în calitate de administratori ai SC. " Trans" Pitești, au evidențiat cu bună știință în actele contabile ale firmei, în perioada 07.03.2003 - 30.03.2003, operațiuni comerciale nereale, respectiv cumpărarea fictivă a unui buldozer de la o societate fantomă, precum și vânzarea fictivă ulterioară a aceluiași buldozer către inculpatul cu consecința diminuării TVA datorat bugetului de stat în sumă de 183.613.445 lei (ROL).
Totodată, a constatat că inculpatul, cu bună știință, i-a ajutat pe cei doi inculpați să reflecte aceste operațiuni nereale în contabilitatea firmei, respectiv cumpărarea fictivă a buldozerului de către acesta.
Avându-se în vedere că infracțiunile comise de către inculpați prev.de art.37 din Legea nr.82/1991 (R) și art.13 din Legea nr.87/1991 au produs aceleași consecințe juridice respectiv diminuarea TVA datorat bugetului de stat, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținând că infracțiunea prev.de art.37 din Legea nr.82/1991 ( R) este absorbită în conținutul infracțiunii prev.de art.13 din Legea nr.87/1994.
Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că Statul Român prin ANAF reprezentată de DGFP A s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 32.036, 86 lei (RON), reprezentând: 18.361,34 lei (RON), TVA de plată sustrasă; 10.737,71 lei (RON), dobânzi de întârziere și 2.937,81 lei (RON), penalități de întârziere.
Apreciindu-se că, în speță, rezolvarea acțiunii civile ar prilejui întârzierea soluționării laturii penale, instanța de fond a dispus disjungerea acțiunii civile formulată de DGFP A pentru trei infracțiuni prev.de artr.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal.
În dosarul nou format s-a pronunțat sentința penală nr.457/14.02.2007, prin care Judecătoria Pitești, în temeiul disp.art.14 Cod procedură penală rap.la art.346 Cod procedură penală și art.998 și urm. cod civil a admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă
Statul Român prin Agenția națională de Administrare Fiscală, reprezentată
prin DGFP A și a obligat în solidar pe inculpații, și, ultimii doi în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Trans SRL, să plătească părții civile suma de 32.036,86 RON cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând: 18.361,34 RON, TVA de plată sustrasă; 10.737,71 RON, dobânzi întârziere și 2.937,81 RON, penalități întârziere, conform OG92/2003.
În temeiul art. 192 al.4 Cod procedură penală au fost obligați inculpații să plătească statului câte 50 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.2907/18.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești, inculpații, și au fost condamnați, fiecare, la pedeapsa de 1 ( un) an închisoare, în condițiile art.81 Cp, pentru săvârșirea, de către primii doi, a infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art.13 Cp, și, de către ultimul, a infracțiunii prev. de art.26 Cp, rap.la art.13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art.13 Cod penal.
In vederea soluționării laturii civile a cauzei, instanța a luat în considerare existența prejudiciului constatat și evidențiat prin raportul de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale, ale cărui concluzii vor fi coroborate cu mențiunile proceselor-verbale de control ale Gărzii Financiare, facturi fiscale, note de constatare și acte contabile.
Având în vedere aceste considerații, instanța a apreciat că în speță s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu real, cert și efectiv, evaluat în limita sumei de 18.361,34 lei RON, pentru a cărui acoperire se va angaja răspunderea civilă delictuală a inculpaților, ca urmare a legăturii de cauzalitate constatate între faptele acestora și paguba produsă.
Împotriva sentinței penale nr.2907/18.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosar nr- au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, inculpații, și, precum și partea civilă DGFP A, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteștia criticat sentința penală nr. 2907/18.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești:
- pentru greșita schimbare a încadrării juridice, în ce privește pe inculpați.
- pentru omisiunea instanței de fond de a dispune comunicarea sentinței după rămânerea ei definitivă, la ONRC.
- pentru greșita disjungere a acțiunii civile.
- pentru omisiunea instanței de fond de anulare a actelor false.
Partea civilă ANAF B - Direcția Generală a Finanțelor Publice a criticat sentința penală nr. 457/14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosar nr.- sub aspectul omisiunii instanței de fond de a se pronunța asupra capătului de cerere privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților.
Inculpații au criticat sentința penală nr.2907/2006 a Judecătoriei Pitești sub aspectul greșitei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii se evaziune fiscală și au solicitat achitarea în temeiul disp. art.11 pct.2 lit. rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală susținând că nu se fac vinovați de comiterea acestei fapte.
Prin încheierea din 15.05.2007 s-a dispus conexarea dosarului nr. - la dosarul nr-, având in vedere ca in cauza sunt întrunite disp. art. 34 Cod pr.penală și apreciind că acțiunea penală trebuie soluționată concomitent cu cea civilă.
Prin decizia penală nr.200 din 30 octombrie 2007, Tribunalul Argeș a admis apelul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PITEȘTI și al părții civile AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRATE FISCALĂ prin împotriva sentinței penale nr. 2907 din data de 18.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr-, intimată fiind partea responsabilă civilmente, TRANS" prin lichidator.
A desființat în parte sentința nr. 2907/2006 în sensul că a înlăturat schimbarea încadrării juridice și a menținut încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu.
A condamnat pe inculpații și la câte 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 din Legea nr. 82/1991.
În baza art 33, 34 a Cod Penal contopit aceste pedepse cu pedepsele de câte 1 an aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Lg. 87/1994 cu aplicarea art 13 Cod Penal, urmând ca inculpații să execute pedepsele cele mai grele, de câte 1 an, în modalitatea stabilită de prima instanță, respectiv în condițiile art.81 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev de art 26.Cod Penal raportat la art. 37 din Lg. nr 82/1991.
În baza art 33, 34 a Cod Penal contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 1 an aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Lg. nr 87/1994 cu aplic.art. 13 Cod Penal, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea de 1 an închisoare în modalitatea stabilită de prima instanță.
A dispus comunicarea sentinței după rămânerea definitivă la
A dispus anularea actelor false.
Totodată, a desființat în parte sentința nr. 457/2007 în sensul că s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților până la concurența sumei de 32.036,86 lei.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentințelor apelate.
au fost respinse ca nefondate apelurile inculpaților, pe care i-a obligat la câte 20 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Argeșa reținut că inculpații și, în calitate de administratori ai SC TRANS SRL Pitești, cu știință au evidențiat în contabilitate operațiuni nereale, respectiv cumpărarea fictivă a unui buldozer de la o societate fantomă și apoi vânzarea a aceluiași buldozer către inculpatul, operațiuni ce au avut ca urmare diminuarea TVA și denaturarea rezultatelor financiare, precum și vinovăția inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.13 din Legea 87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal, și a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.26 Cod penal rap.la art.13 din Legea 87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal.
S-a constatat că, în mod corect, s-a dispus disjungerea acțiunii civile de cea penală de către instanța fondului.
De asemenea, s-a notat că prin sentința penală nr.457/14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a stabilit în mod judicios cuantumul prejudiciului cauzat părții civile și s-a dispus obligarea inculpaților și în solidar cu partea responsabilă civilmente și a inculpatului, la acoperirea prejudiciului părții civile în valoare de 32036,86 lei compus din 18.361,34 RON, de plată sustrasă; 10.737,71 RON, dobânzi întârziere și 2.937,81 RON, penalități întârziere, conform OG92/2003.
Tribunalul a arătat că în mod greșit, în prima sentință penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ce privește pe inculpații și din infracțiunile prev.de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplic.art. 13.Cod Penal și art. 37 din Legea nr. 82/1991, cu aplic.disp.art. 33 lit.a Cod Penal, în infracțiunea prev. de art.13 din Legea nr.87/1994, cu aplic.art. 13.Cod Penal, iar pentru inculpatul din infracțiunile prev.de art. 26.Cod Penal rap.la art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic. disp.art. 13.Cod Penal și art.26 rap.la Cod Penal art.37 din Legea nr.82/1991 cu aplic.disp.art. 33 lit.b în Cod Penal infracțiunea prev.de art. 26.Cod Penal rap.la art. 13 din Legea nr.87/1994, cu aplic.art. 13.Cod Penal, deoarece faptele inculpaților și care în calitate de administratori ai părții responsabile civilmente SC TRANS SRL Pitești, cu știință au efectuat înregistrări inexacte în contabilitate care au avut drept consecință, denaturarea rezultatelor financiare care se reflectă în bilanț, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.37 din Legea 82/1991, iar fapta inculpatului care cu știință i-a ajutat pe ceilalți doi inculpați să ateste operațiuni ireale în contabilitate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.și ped.de art.26 cod penal rap.la art.37 din Legea 82/1991.
În acest sens, s-a notat că fapta ce caracterizează latura obiectivă a celor două infracțiuni se conjugă cu urmări materiale imediate diferite, nefiind vorba de o singură infracțiune, ci de două infracțiuni aflate în concurs.
De asemenea, s-a arătat că prin aceeași sentință atacată s-a omis a se dispune comunicarea hotărârii după rămânerea definitivă la ORC, precum și anularea actelor false, încălcându-se dispozițiile legale în materie.
În ce privește cea de-a doua sentință penală, prin care s-a soluționat latura civilă a cauzei s-a arătat că deși instanța de fond soluționat în mod corect capătul de cerere privind cuantumul despăgubirilor civile, iar prin cererea de constituire de parte civilă s-a solicitat și instituirea de măsuri asiguratorii, în mod greșit prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la acest capăt de cerere.
Or, potrivit disp.art.163 alin.2 Cod pr. penală, măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a pagubei.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpații, și, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: greșita individualizare a pedepselor aplicate, greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor, omisiunea identificării bunurilor ce fac obiectul sechestrului asigurator și nemotivarea hotărârii sub aspectul reținerii vinovăției inculpatului.
S-a solicitat, totodată achitarea inculpaților în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.
Cu privire la recursurile declarate de inculpații, și, curtea constată că acestea sunt fondate, în limitele ce vor fi expuse:
Astfel, recursurile sunt fondate pentru două motive legate de nelegalitatea hotărârii atacate ce vizează omisiunea identificării bunurilor ce formează obiectul sechestrului asigurător și nemotivarea hotărârii, pe care instanța de recurs urmează să le analizeze în cadrul cazurilor de nelegalitate prevăzute de art.385//9 pct.9 și 10 din Codul d e procedură penală.
Prin rechizitoriul parchetului, inculpații și au fost trimiși în judecată pentru comiterea a câte două infracțiuni: cea prev. și ped. de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal și art.37 din Legea nr.82/1991 în condițiile art.33 lit.a Cod penal și inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.13 din Legea nr.87/1994 și art.26 rap.la art.37 din Legea nr.82/1991 cu aplic.art.13 Cod penal.
Se susține în actul de sesizare a instanței că, la data de 28.03.2003, SC " Construcții"SRL Bav ândut către societatea inculpaților un buldozer, cu suma de 23.800.000 ROL, conform facturii nr. - din aceeași dată.
diminuarea TVA-ului datorat bugetului de stat, inculpații au luat rezoluția infracțională de a efectua în mod fictiv anumite operațiuni comerciale, pe care să le evidențieze în contabilitate ca fiind reale. Astfel, cei doi au întocmit în mod nereal factura, nr. - prin care se consemna achiziționarea unui buldozer S 1800, la data de 07.03.2003, de la SC " C Com Serv "SRL Pitești, cu suma totală de 1.150.000.000 ROL. Pentru confirmarea plății sumei respective, așa-zisul furnizor al buldozerului a emis un număr de 28 chitanțe fiscale corespunzătoare sumei de 703.000.000 ROL, iar pentru diferență s-au întocmit facturi fiscale care atestă, în mod nereal, că inculpații au oferit în compensare societății furnizoare hârtie igienică.
Verificările efectuate au confirmat faptul că societatea furnizoare a buldozerului-SC C Com Serv SRL Pitești - este o societate " fantomă", aceasta nefigurând în evidențele Oficiului Registrului Comerțului. De asemenea, s-a constatat că factura de aprovizionare a fost achiziționată de o altă societate comercială, ca și chitanțele ce atestau efectuarea plății, care fuseseră aprovizionate ( ca imprimate cu regim special) de o cu totul altă societate, alta decât societatea " fantomă".
Cu factura nr. - din 30.03.2003, societatea reprezentată de inculpați vinde către Production"SRL un buldozer S 1800 cu suma de 1.190.000.000 ROL. Verificările efectuate au demonstrat că, buldozerul vândut acestei societăți este unul și același cu cel cumpărat cu suma de 23.800.000 ROL de la." Construcții"
Pentru a da aparența că în cauză ar fi fost achiziționate și vândute două buldozere, inculpații au întocmit și o altă factură de vânzare a unui buldozer către inculpatul, având nr. -/20.05.2003, deși acesta nu a primit în fapt nimic. In acest fel, inculpatul i-a ajutat pe ceilalți doi inculpați cu intenție la evidențierea operațiunilor nereale în contabilitatea societății.
In cauză a fost efectuată o expertiză contabilă și apoi două suplimente la aceasta, care au concluzionat că, prin înregistrarea în contabilitate a facturii nereale, de achiziționare a buldozerului s-a dedus nelegal, în luna martie 2003, în valoare de 183.613.445 ROL diminuându-se în acest fel operațiile către bugetul de stat cu această sumă. Prin această operațiune, au fost influențate rezultatele financiare ale societății, rezultate financiare care se reflectă în bilanțul contabil.
Curtea constată, de asemenea, că interogați fiind, inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor imputate.
Constatându-se că infracțiunea prev.de art.13 din Legea nr.87/1994 absoarbe în conținutul său infracțiunea prev.de art.37 din legea nr.82/1991 (R), prin sentința penală nr.2907/2006, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpații și din infracțiunile prev.de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal și art.37 din Legea nr.82/1991 cu aplic.art.33 lit. a Cod penal în infracțiunea prev.de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal.
Referitor la situația juridică a inculpatului, se reține că s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa în infracțiunea prev.de art.26 Cod penal rap.la art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal.
În fine, în baza noii încadrări juridice inculpații au fost condamnați în primă instanță la câte 1 an închisoare, în condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei, fixându-se un termen de încercare de 3 ani pentru fiecare inculpat.
Prin aceeași sentință, Judecătoria Piteștia disjuns acțiunea civilă formulată de A pentru infracțiunile prevăzute de art.13 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod penal, latura civilă a cauzei fiind soluționată separat de cea penală.
Curtea, trebuie să amintească aici dispozițiile art.347 din Codul d e procedură penală potrivit cărora instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile și amânarea judecării acesteia într-o altă ședință, în cazul când rezolvarea pretențiilor civile ar provoca întârzierea soluționării acțiunii penale.
În speță, instanța de fond a dispus în mod greșit disjungerea și rezolvarea separată acțiunii civile în condițiile art.347 Cod procedură penală, de vreme ce infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.13 din Legea nr.87/1994 este o infracțiune de rezultat, iar stabilirea existenței sau inexistenței prejudiciului, a întinderii acestuia prezintă importanță în corecta
rezolvare a acțiunii penale sub aspectul stabilirii gradului de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, de care trebuie să se țină seama la individualizarea pedepsei.
Pentru aceleași considerente, tribunalul a greșit atunci când, după ce a dispus conexarea cauzelor ce vizează latura civilă și penală, și- reconsiderat poziția arătând că în mod judicios s-a procedat de către instanța de fond la disjungerea acțiunii civile de cea penală. Drept urmare, sub acest aspect, considerentele deciziei atacate sunt contradictorii, iar motivarea nu se înțelege.
Fondată este și critica referitoare la faptul că luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților s-a dispus pur teoretic, fără o identificare reală a acestor bunuri, identificare ce este obligatorie pentru punerea în executare a dispozițiilor din titlu executoriu. Și aceasta pentru că instanța de judecată este autoritatea suverană și nu trebuie să lase rezolvarea acestei chestiuni la latitudinea executorului judecătoresc, care nu este instanță în sensul jurisprudenței CEDO.
După cum se observă din dispozițiile legale (art.163 Cod procedură penală), luarea măsurii asigurătorii presupune dovadă prealabilă a existenței și a valorii bunurilor asupra cărora măsura este instituită, această măsură fiind oportună în condițiile cunoașterii existenței bunurilor și identificării lor atunci când există riscul ca inculpatul să își înstrăineze bunurile.
În raport de această argumentare, Curtea constată că, în mod nelegal și fără o motivare plauzibilă, instanța de apel a procedat la instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților fără o identificare reală a acestor bunuri și fără a motiva oportunitatea acestei măsuri, dispozițiile din hotărâre în această privință fiind executorii, iar neclaritatea lor poate naște piedici la executare.
Cum recursul nu are un efect devolutiv, instanța de control neavând dreptul de a face o nouă judecată în fond a cauzei reexaminând problema ce ține de identificarea bunurilor supuse sechestrului asigurător, se impune admiterea recursurilor declarate de, și și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea administrării probelor sub acest aspect și pentru a da forță executorie hotărârii judecătorești așa cum s-a arătat mai sus.
O altă critică fondată este și aceea privind nemotivarea hotărârii sub aspectul reținerii vinovăției inculpatului.
Se constată că instanța de apel a motivat lapidar hotărârea judecătorească sub acest aspect, fără a prezenta argumente suficiente pentru a permite instanței de control verificarea lor, ceea ce atrage incidența cazului de casare prev. de art.385/9 pct.9 Cod procedură penală.
Celelalte critici formulate în fața instanței de recurs vor fi avute în vedere cu prilejul soluționării cauzei de către instanța de apel.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza art.385/15 pct.2 lit.c teza I Cod procedură penală va admite recursurile declarate de inculpați, va casa în întregime decizia instanței de apel și va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor, Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de inculpații, domiciliat în Pitești, cartier, -6,.B,.1, județul A, domiciliat în Pitești, cartier, -4,.C,.3, județul A, și, domiciliat în, nr.60, județul A, împotriva deciziei penale nr.200/30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Casează în întregime decizia și trimite cauza spre rejudecare la ribunalul Argeș.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehn.
3 ex.
Jud.fond
Jud.apel: G
-.
04.03.2008.
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Minodora Elena Rusu
