Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 172/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 172/R/2008
Ședința publică din 27 martie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței
Procuror:
Grefier:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpata,. în H,-, -. 24, trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994 și art. 13 din Legea nr. 87/1994, împotriva deciziei penale nr. 379/A din 12 decembrie 2007 Tribunalului Bihor, prin care s-a modificat sentința penală nr. 249 din 12 februarie 2007 Judecătoriei Oradea.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul ales al inculpatei recurente, av. și au lipsit inculpata recurentă și partea civilă intimată DGFP
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatei recurente a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea, ca temeinică și legală a sentinței primei instanțe. A arătat că în mod netemeinic și nelegal tribunalul a admis apelul părții civile, câtă vreme prejudiciul a fost cert stabilit printr-o expertiză contabilă și că în speță nu trebuiau aplicate dispozițiile Codului d e procedură fiscală.
Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat de inculpată ca nefondat, arătând că, în mod temeinic și legal, a dispus instanța de apel obligarea petentei și la plata majorărilor și penalităților de întârziere.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 249 din 12.02.2007, Judecătoria Oradea, în baza art. 12 din Legea 87/1994 cu aplic. art. 13 Cod penal, a fost condamnată inculpata, născută, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 13 din Legea 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare
În baza art. 33 lit. "a" și art. 34 lit. "b" Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cod penal, a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor prev. și ped. de art. de art. 64 lit. "a-c" Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie
În baza art. 81 cod penal și art. 71 alin 5 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni închisoare, stabilit conform art. 82 cod penal.
În baza art. 359 cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal, a fost aplicată inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a, b și c" pe o durată de 5 ani.
În baza art. 14, art. 36 Cod procedură penală cu referire la art. 998-999 cod civil, a fost obligată inculpata la plata sumei de 110.791,18 lei plus majorările de întârziere și penalitățile calculate până la data deschiderii procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile B și au fost respinse restul pretențiilor ca nefondate.
În baza art. 13 din Legea 241/2005, s-a dispus comunicarea unei copii a prezentei hotărâri după rămânerea definitivă a acesteia Oficiului Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 191 alin. 1 cod procedură penală, a fost obligată inculpata la plata sumei de 15.500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În baza actului adițional autentificat la data de 07 decembrie 1995, inculpata a devenit asociat unic și administrator la SC SRL Oac ărei obiect de activitate a fost extins prin actul adițional 1229/23.03.1999 la desfășurarea operațiunilor de recuperare a deșeurilor și resturilor metalice, precum și a deșeurilor nemetalice reciclabile.
Prin încheierea din data de 26.02.2001, Tribunalul Bihor, stabilind că SC SRL s-a aflat în încetare de plăți a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea 64/1995, fiind numit lichidatorul judiciar în persoana expertului contabil care a întreprins activități necesare refacerii evidenței contabile pe baza documentelor predate de inculpată potrivit procesului -verbal din 28.11.2001(fila 207 dos. ) și a unui număr de 111 documente ridicate de organele de poliție de la diferite societăți comerciale cu care firma inculpatei a avut relații comerciale.
Din procesul - verbal întocmit la data de 17.06.2002 de către DGFP B - Direcția Control Fiscal, răspunsurile și declarația lichidatorului (fila 31-38 dos. p și fila 55 dos. inst.), declarația martorului (fila 54), documentele ridicate de organele de poliție de la diferite societăți comerciale, expertizele contabile efectuate în cauză și declarațiile inculpatei (filele 501-504, 513-516 dos p și filele 11-12 dos. inst.) rezultă că inculpata, în cursul anilor 2000-2001 desfășurat activitate economică în numele SC SRL materializată prin operațiuni de comercializare fier vechi, dar nu a condus nici unul din registrele societății neîntocmind evidența contabilă prevăzută de Legea 82/1991 sustrăgându-se astfel de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat.
S-a stabilit că în perioada menționată principalii furnizori ai SC SRL au fost SC S, SC SA O, SC SA O și SC SA, iar beneficiarii au fost SC Metal SRL O, SC SRL Z, Remat Z, SC Com SRL de.
Totodată, în cauză s-a stabilit că SC SRL O nu a fost înregistrată la organul fiscal teritorial ca și plătitoare de TVA așa cum rezultă din adresa nr. 3102/18.03.2002 emisă de DGFP B (fila 104 dos. up), însă a emis facturi de livrări cu TVA.
Potrivit prevederilor legale în vigoare privind taxa pe valoare adăugată (OUG 3/1992 și OUG 17/2000), în situația în care se emit facturi de livrare cu TVA, societatea are obligația colectării și virării TVA-ului la Bugetul de stat, pentru fiecare lună în parte, scadența fiind până la data de 25 lunii următoare. Datorită faptului că societatea nu și-a înregistrat opțiunea de plătitor de TVA la organul fiscal, nu a putut beneficia de deducerea de TVA aferentă cumpărărilor, având însă obligația conform dispozițiilor legale de a vira la bugetul statului TVA înscrisă în facturile de vânzări emise de către aceasta.
Prin decizia penală nr. 379/A din 12 decembrie 2007, Tribunalul Bihora admis apelurile declarate în cauză de DGFP B, în reprezentarea ANAF B și de inculpata și a desființat sentința în sensul că a dispus obligarea inculpatei la plata sumei de 11079,81 lei, cu titlul de obligații la bugetul statului, cu majorările și penalitățile aferente calculate până la plata efectivă, potrivit dispozițiilor Codului d e procedură fiscală. I s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b și c Cod penal pe o durată de 5 ani și s-au menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata, solicitând casarea deciziei și menținerea, ca temeinică și legală a sentinței primei instanțe.
În motivarea recursului s-a susținut că în mod netemeinic și nelegal s-a dispus obligarea inculpatei recurente și la plata penalităților și majorărilor de întârziere, câtă vreme în cauză prejudiciul a fost calculat printr-o expertiză contabilă și că, potrivit dispozițiilor art. 14 Cod procedură penală, trebuia să se dispună repararea pagubei după regulile art. 998 Cod civil.
Examinând decizia prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpată este nefondat și urmează a fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în cauză, se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatei pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptelor comise de către aceasta încadrarea juridică corespunzătoare.
În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, curtea reține că, potrivit art. 14 din Codul d e procedură penală, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului,iar repararea pagubei se face potrivit dispozițiilor legii civile.
Or, în speță, instanța de apel nu a făcut decât să respecte dispozițiile mai sus citate și să soluționeze latura civilă a cauzei potrivit dispozițiilor legale în vigoare, știut fiind că, în conformitate cu dispozițiile Codului d e procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată la bugetul de stat, se datorează, după acest termen majorări de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Astfel fiind și cum nici din oficiu nu se constată existența vreunui caz de casare susceptibil a fi luat în discuție din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatei urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpata recurentă, cu. în O,-, jud. B, împotriva deciziei penale nr. 379/A din 12decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 27 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
red. decizie - Gh.
jud. apel -
jud. fond
dact. 2 ex. 8.04.2008, pc
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe
