Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 245/2009. Curtea de Apel Suceava

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr- - Legea nr. 87/1994 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 245

Ședința publică din 16 iunie 2009

PREȘEDINTE: Andrieș Maria

JUDECĂTOR 2: Androhovici Daniela

JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana

Grefier

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 21 februarie 1973 în comuna, județul B, în prezent aflat la Penitenciarul Botoșani, domiciliată în municipiul G H,-,. D,. 2, județul S și partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală B, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, împotriva deciziei penale nr. 60 din 17 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Dezbaterile privind recursurile au avut loc în ședința publică din 01 iunie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie - și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru 11 iunie 2009, 15 iunie 2009, apoi pentru astăzi, 16 iunie 2009.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 328 din 22.10.2008 a Judecătoriei Gura Humorului, pronunțată în dosarul nr-, în temeiul art. 12 din Legea nr. 87/94 (Legea nr.241/2005) cu aplicarea art.13 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În temeiul art.10 lit. g Cod procedură penală coroborat cu art.11 pct.2 lit.b Cod procedură penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru fapta prev. și ped. de art. 291 Cod penal, pentru intervenirea prescripției.

În temeiul art.10 lit. g Cod procedură penală coroborat cu art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru fapta prev. și ped. de art.266 pct.2 din Legea nr. 31/1990, pentru intervenirea prescripției.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a - c în cond. art.71

În temeiul art.26 din Cod penal rap. la art.12 din Legea nr. 87/1994 (Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.13 Cod penal), a fost condamnată inculpata, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art.10 lit. g Cod procedură penală coroborat cu art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru fapta prev. și ped. de art.291 Cod penal, pentru intervenirea prescripției.

În temeiul art.10 lit.g Cod procedură penală coroborat cu art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei pentru fapta prev. și ped. de art.26 Cod penal rap. la art.266 pct.2 din Legea nr. 31/1990, pentru intervenirea prescripției.

S-au interzis inculpatei drepturile prev. de art.64 lit. a - c în cond. art.71 Cod penal.

Conform art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, conform art.82 Cod penal.

Potrivit art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art.83 Cod penal.

În baza art.191 pct.1 Cod procedură penală, inculpații au fost obligați în solidar să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală B, suma de 2.204.048.485 lei vechi reprezentând și suma de 128.685.609 lei vechi reprezentând impozit pe profit.

Fiecare inculpat a fost obligat să plătească statului suma de 1850 lei cheltuieli judiciare în care a fost inclus și onorariul avocatului din oficiu și 2500 lei c/val expertizei, sumă avansată de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Inițial, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA nr. 156/P/2002 din 17.12.2002, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate:

- inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art.12 din Legea nr.87/1994, uz de fals prevăzut de art.291 Cod penal și folosirea cu rea-credință de bunuri sau creditul societății prev. de art.266 pct.2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, având calitatea de asociat și administrator la G H, în cursul anului 2000, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale cu suma de 2.204.048.485 lei, reprezentând și impozit pe profit cu suma de 128.685.609 lei, a ridicat din societate fără documente justificative suma de 2.251.900.000 lei, pe care a folosit-o în interes personal și

- inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.12 din Legea nr.87/1994; falsuri în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal; uz de fals prev.de art.291 Cod penal și complicitate la infracțiunea de folosire cu rea-credință de bunuri sau creditul societății prev. de art. 26 rap. la art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/90 cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal - toate constatând în aceea că, în cursul anului 2000, conform înțelegerii cu inculpatul, pe baza operațiunilor pe care le-a făcut în contabilitate (deduceri de pe baza unor facturi fiscale care nu îndeplineau calitatea de document justificativ, a întocmit în fals chitanțe privind achitarea unor sume de bani pentru firme inexistente, a prezentat organelor de control fiscal acte întocmite în fals, pe numele unor societăți inexistente, ca fiind plătitoare de; a făcut operațiuni în contabilitate privind ridicarea fără document de către, din societate a unor sume de bani), a ajutat pe să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale cu suma de 2.204.048.485 lei, reprezentând și impozit pe profit cu suma de 128.685.609 lei, și să ridice din societate, fără documente justificative suma de 2.251.900.000 lei, pe care a folosit-o în interes personal.

Prin sentința penală nr.81 din 10 aprilie 2007 Judecătoriei Gura Humorului, au fost condamnați inculpații:

la:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.9 lit. f din Legea nr. 241/2005;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.9 lit. c din Legea nr. 241/2005;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.291 Cod penal;

- 2 ani și 10 luni pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.266 pct.2 din Legea nr. 31/1990.

la:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art.9 lit. f din Legea nr. 241/2005;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 Cod penal;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 266 pct.2 din Legea nr.31/1990, în temeiul art.33 lit.a 34 lit.b Cod penal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Ambii inculpați au fost obligați la plata despăgubirilor civile și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Prin decizia penală nr.422 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, au fost admise apelurile de partea civilă Statul Român prin reprezentanți legali - Agenția Națională de Administrare Fiscală B și Direcția Generală a Finanțelor Publice S și inculpata, s-au extins efectele și asupra inculpatului, a fost desființată în totalitate sentința penală nr.81/10.04.2007 și încheierea de ședință din camera de consiliu din 10 mai 2007 și trimisă cauza spre rejudecare, cu motivarea că s-a dispus schimbarea încadrării juridice având în vedere abrogarea Legii nr. 87/1994 în art. 9 lit. c și respectiv art. 9 lit. din Legea nr. 241/2005, schimbare dispusă la cererea procurorului, fără ca acesta să declare că pune în mișcare acțiunea penală pentru încă o infracțiune și fără ca instanța să procedeze la extinderea procesului penal. Instanța a omis să se pronunțe cu privire la cererea părții civile Statul Român - prin, de introducere în cauză - în calitate de parte responsabilă civilmente - a GH; cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei s-au încălcat principiile prev. de art. 289 Cod procedură penală, care reglementează desfășurarea procesului penal, au fost încălcate dispozițiile art. 356 Cod procedură penală.

La Judecătoria Gura Humoruluis -a constituit dosarul nr-.

În faza cercetării judecătorești, s-au solicitat relații de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava privind, societatea fiind radiată (fila 35 dosar) ca urmare a închiderii procedurii falimentului, astfel încât instanța nu s-a mai pronunțat asupra cererii privind introducerea în cauză a G H în calitate de parte responsabilă civilmente și nici asupra cererii de instituire a măsurilor asiguratorii.

Din analiza materialului probator, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 15.02.2000, a fost constituită G H, fiind înmatriculată sub nr- și având ca asociați pe și.

Obiectul de activitate l-a constituit, printre altele, comerț cu ridicata, comerț cu amănuntul și comerț intermediar cu combustibil, minerale și produse chimice pentru industrie.

La data constituirii, această firmă a avut sediul declarat în G H, str. -.-, nr. 4, până la data de 7.02.2001. Pentru stabilirea acestui sediu, la data de 7.02.2000, inculpatul - reprezentant al G H - a încheiat contractul de închiriere nr. 42 cu Comunal G H, având ca obiect închirierea unei camere birou, amplasată într-un imobil de pe strada -. -.

La data de 21.03.2000, inculpatul a solicitat rezilierea contractului de închiriere, cererea fiindu-i admisă la data de 1.04.2000.

În scopul de a împiedica efectuarea actelor de control fiscal și, în consecință, de a realiza sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, inculpatul nu a mai declarat schimbarea de sediu la Administrația Finanțelor Publice și nici la Oficiul Comerțului.

În situația în care inculpatul ar fi înființat un nou punct de lucru - sau schimba sediul firmei - avea obligația impusă de art. 3 din Legea nr. 87/1994, respectiv aceea de a declara acest lucru la organul fiscal pe a cărei rază teritorială își desfășura activitatea producătoare de venituri.

Legat de acest aspect inculpatul a susținut, în cadrul cercetărilor penale că, începând cu luna mai 2000, declarat noul sediu al societății la un apartament din municipiul B (declarația acestui inculpat din data de 15.11.2001). Aceste susțineri s-au dovedit a fi false, întrucât din verificările efectuate a reieșit că nu a declarat noul punct de lucru la Administrația Finanțelor Publice aparținând sectoarelor 3, 4, 6 B și nici la. B sau

Evidența contabilă la această firmă a fost ținută de către, contabil autorizat, fără a se încheia contract de muncă sau convenție civilă - fiind însă remunerată pentru activitatea desfășurată.

Întreaga activitate comercială a firmei GHa fost desfășurată numai de inculpatul, în calitate de asociat, administrator, director general și președinte al Adunării Generale a Asociaților.

Această activitate nu a desfășurat-o la sediul firmei care, în urma contractului de închiriere, nu a mai avut sediu, ci, umblând dintr-o localitate în alta, având asupra sa doar documentele privind constituirea societății, facturi fiscale, chitanțe fiscale, ștampilă, etc. pentru a putea face dovada calității sale în desfășurarea activităților comerciale care s-au dovedit a fi ilegale, cu consecințe în plan fiscal.

La sediul societății, cel puțin în perioada în care a funcționat până la rezilierea contractului de închiriere, nu a avut vase - bazine pentru depozitarea carburanților sau a altor produse petroliere; nu a avut mijloace de transport în proprietate sau închiriate și nici încheiate contracte de prestări servicii cu mijloace de transport. Pe de altă parte, a ținut evidența contabilă a GH, la locuința sa, în care scop primea prin poștă, prin delegați sau chiar personal de la inculpatul, actele de evidență primară (facturi fiscale, chitanțe fiscale, etc.) pe care le înregistra în contabilitate.

În perioada aprilie-decembrie 2000, prin înregistrarea în contabilitate a unor documente nejustificative, privind aprovizionarea cu carburanți auto, inculpatul, administrator la, G H, ajutat fiind de, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale, respectiv a, cu suma totală de 2.204.048.485 lei, la care se adaugă majorări de întârziere (prin ascunderea sursei taxabile) prin emiterea unor facturi false, în calitate de furnizor cumpărător figurând G

În legătură cu factura emisă pe numeleDALINA, nr. - din 25.06.2000 având ca obiect motorină, în valoare totală de 1.416.669.100 lei, din care în sumă de 185.229.100 lei:

Pe această factură, la poziția "delegat", a fost scris numele, fără a se specifica numărul de înmatriculare al mijlocului de transport.

Din verificările efectuate a rezultat că DALINA I nu există și, ca atare, factura este fictivă. Astfel:

Garda Financiară I, prin adresa nr. 372/21.02.2001, a comunicat că, codul fiscal nr. - - menționat pe factura fiscală, nu a fost atribuit nici unei societăți de pe raza județului I;

- ștampila ce a fost aplicată pe factură, aparține C DALINA S, având nr. de înmatriculare J -. Acest număr de înmatriculare aparține F care are ca obiect de activitate comerț cu medicamente.

DALINA mai apare înregistrată în registrul Comerțului sub nr. J -, cu sediul în G H - societate care a fost absorbită prin fuziune de G H și radiată de cu nr.8110/13.13.11.1995 (f 1-21 vol.III).

G H nu a achitat contravaloarea facturii mai sus menționată.

b) Cu referire la facturile emise pe numeleT:

- nr. -/27.04.2000, având ca obiect benzină premium II, în valoare totală de 200.752.500 lei, din care 26.552.500 lei;

- nr. -/28.06.2000, având ca obiect motorină, în valoare de 240.074.000 lei, din care în sumă de 30.512.000 lei;

- nr. -/19.07.2000, având ca obiect motorină, în valoare de 237.996.670 lei, din care 30.254.175 lei.

Din verificările efectuate a rezultat că T nu există, iar facturile fiscale sunt fictive.

Astfel:

Camera de comerț, industrie și agricultură T, Oficiul registrului și Comerțului, a comunicat că în evidențele T nu figurează nici o societate comercială sub numele și cu codul fiscal - (menționat pe factura fiscală); că, sub numărul de înmatriculare J -, figurează, iar numărul de înmatriculare J - este corespunzător Oficiului Registrului Comerțului S;

Garda Financiară Taf ăcut cunoscut că T (cod fiscal -) nu figurează în evidențele Direcției Generale a Finanțelor Publice (vezi adresa nr. 604/13.02.2000, anexă la procesul verbal al Gărzii Financiare S); ( 42 vol.II).

Direcția Generală a Finanțelor Publice Tac omunicat cu adresa nr. 9920/9.04.2002 că nu apare în baza de date a județului, iar numerele de facturi -, - și -/2000, aparțin altor agenți economici; (114 vol.II).

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.10040/2.07.2002 că certificatul de înmatriculare cu seria A nr. - eliberat la 10.05.1995 pentru T cu sediul pe-, nu a fost atribuit nici unei societăți.

GHa achitat în contul celor 3 facturi fiscale, în valoare de 678.823.175 lei, suma de 440.826.500 lei, rămânând o diferență de plată de 237.996.675 lei.

Chitanțele fiscale au fost completate de către contabila, la solicitarea inculpatului (23-59 vol.III).

c).În ceea ce privește facturile fiscale emise pe numele P de 39.606.132 lei, din care 6.323.668 lei TVA;

- nr. -/24.04.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 193.426.200 lei, din care 24.601.200 lei;

Din verificările efectuate, au rezultat următoarele:

Camera de Comerț și Industrie P, cu adresa nr.4617/3.04.2001, a comunicat că în evidențele P, nu figurează înmatriculată P (90 vol.III);

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului B, cu adresa nr.10040/2.07.2002, a comunicat că certificatul de înmatriculare cu seria A nr. - din 17.11.1997 a fost atribuit TOTAL DISTRIBUTION România B, filiala G, J-, Cod fiscal -;

Inspectoratul de Poliție P, cu adresa nr. -/3.04.2001, a comunicat că P nu figurează în evidențele acestuia; că seriile și numerele buletinelor de identitate ale numiților și (aceștia au fost trecuți ca delegați pe facturi) figurează la alte persoane; că vehiculul cu numărul de înmatriculare - este un autoturism TX, iar proprietarul acesteia nu a împrumutat-o niciodată altei persoane (acest număr de înmatriculare a fost menționat pe factura fiscală din 14.05.2002, la poziția de transport);

Garda Financiară Pac omunicat cu adresa nr.10041 din 20.02.2001, că P (cod fiscal -) nu este înmatriculată în raza județului, iar codul fiscal nu este atribuit altei societăți din județul P;

Direcția Generală a Finanțelor Publice Pac omunicat, prin adresa nr.12779/8.04.2002, că facturile A nr. -; A nr. - din 2000, nu apar în baza de date cu regim special, iar Camera de Comerț și Industrie P, cu adresa nr.14733/15.04.2002, a comunicat că P nu este înmatriculată în Registrul Comerțului.

Pentru cele două facturi în valoare totală de 233.032.332 lei, a efectuat plăți în sumă de 845.575.832 lei, deci în plus cu 612.543.500 lei.

Suma de 612.543.500 lei, achitată în plus, este aferentă facturii nr. -, indicată pe chitanțele nr. --- - factură care nu există și care nu apare înregistrată la furnizori și în gestiunea de carburanți.

Pentru suma de 612.543.500 lei, neînregistrată în contabilitate la G H, s-a realizat sustragerea de la plata impozitului pe profit cu suma de 28.685.609 lei și în sumă de 97.801.063 lei.

Chitanțele de plată cu numărul --- fără dată, pentru suma de 250.543.500 lei, nu apar înregistrate în registrul de casă și în contabilitate. Aceste chitanțe au fost întocmite în numele beneficiarului, respectiv a P, de către contabila, la solicitarea inculpatului.

d) De asemenea, factura emisă pe numeleCORAL C:

- nr. -/7.08.2000, având ca obiect motorină în valoare totală de 238.558.950 lei, din care 30.343.950 lei

Din verificările efectuate au rezultat următoarele:

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură C - registrul Oficiului Comerțului, a comunicat cu adresa nr. 4227/27.03.2001 că în Registrul Comerțului nu este înregistrată nici o societate comercială cu denumirea CORAL (98 vol.III);

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului Bac omunicat cu adresa 10040/2.07.2002, că certificatul de înmatriculare cu seria A nr. -/1997 a fost atribuit SCB, cu numărul J-; (112-113 vol.II);

Inspectoratul de Poliție al județului Cac omunicat cu adresa nr.27226/20.03.2001, că în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că nu există nici o persoană cu numele de, posesoare a BI seria - nr.- (aceasta a fost trecută ca delegat pe factura fiscală);

Garda Financiară Cac omunicat cu adresa nr.10286/23.02.2001, că, codul fiscal nr. R - nu a fost atribuit nici unei societăți din acest județ.

G H nu a făcut nici o plată pentru achitarea contravalorii facturii mai sus menționată.

e) factură emisă pe numele

- nr. -/1.08.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 264.379.830 lei, din care 34.044.010 lei;

Din verificările efectuate au rezultat următoarele:

Camera de Comerț și Industrie Bac omunicat cu adresa 5508/28.03.2001 că B nu este înmatriculată în Registrul Comerțului B, iar codul fiscal nr. R - nu figurează în baza de data a Ministerului d e Finanțe;

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului Bac omunicat că certificatul de înmatriculare cu seria A - din 24.06.1999, a fost atribuit județului T;

G H nu a făcut nici o plată pentru achitarea contravalorii acestei facturi;

f) facturi emise pe numelePitești:

- nr. -/7.07.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 483.913.800 lei, din care 61.689.360 lei

- nr. -/12.07.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 218.502.284 lei, din care 27.854.684 lei;

- nr. -/17.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 478.260.244 lei, din care 60.968.644 lei;

- nr. -/19.07.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 171.440.254 lei, din care 21.855.214 lei;

- nr. -/4.08.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 241.959.760 lei, din care 30.837.760 lei;

- nr. -/30.08.2000, având ca obiect motorină, valoare totală de 261.612.375 lei, din care 33.402.000 lei;

- nr. -/7.09.2000, în valoare totală de 49.980.000 lei din care 7.980.000 lei;

- nr. -/9.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 1.869.078.420 lei, din care 255.154.420 lei;

- nr. -/10.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 1.337.516.735 lei, din care 180.363.764 lei;

- nr. -/16.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 424.734.111 lei, din care 57.275.278 lei;

- nr. -/19.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 1.086.237.704 lei, din care 146.478.856 lei;

- nr. -/24.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 784.307.150 lei, din care 105.763.603 lei

Facturile fiscale din data de 7.07.2000, 12.07.2000, 17.07.2000, 4.08.2000, 30.08.2000, 7.09.2000 nu sunt completate la rubrica numele delegatului și mijlocului de transport, iar facturile fiscale din data de 9.10.2000, 10.10.2000, 16.10.2000, 19.10.2000 și 24.10.2000, la rubrica "numele delegatului" este trecut.

În urma verificărilor efectuate au rezultat următoarele:

Camera de Comerț și industrie A, prin adresa 3926/28.03.2001, a comunicat că Pitești figurează înmatriculată cu nr. Jo-, având asociați pe și -. În perioada 1992-1994 s-au înregistrat cinci modificări în structura asociaților, ultima având loc în baza actului adițional nr. 22306/1994 prin cedare, asociat unic și administrator devenind, mama lui.

Garda Financiară A, cu adresa nr.341/19.02.2001 și nota de constatare întocmită, a comunicat că Pitești și-a încetat activitatea în anul 1996; că nu a avut nici o relație comercială cu G H, iar seriile și numerele facturilor care apar ca fiind emise în numele, nu concordă cu cele comparate.

Fostul asociat, prin declarația dată, a confirmat că societatea și-a încetat activitatea în anul 1996 și că, în nici un moment, nu a avut relații comerciale cu G H, a cărei reprezentanți nu-i cunoaște.

Facturile cu seriile și numerele ce au fost emise în numele, sunt de la Pitești, a cărui administrator este.

Prin raportul de constatare tehnico-științific, s-a stabilit că impresiunile ștampilelor ce au fost aplicate pe facturile fiscale mai sus menționate, nu au fost depuse cu ștampilele găsite la locuința lui, iar semnăturile de pe facturi, la poziția "semnătura și ștampila furnizorului" nu au fost executate de.

G H nu a achitat nici o sumă pentru cele 11 facturi în valoare totală de 7.357.562.838 lei.

g) Factura emisă pe numeleTRANSnr.- din 24.07.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 472.598.700 lei, din care 60.064.700 lei

Din verificările efectuate a rezultat că TRANS nu există. Astfel:

Camera de Comerț și Industrie a județul Iac omunicat cu adresa nr.5499 din 18.04. 2002 că TRANS nu a fost înregistrată și înmatriculată în registrul comerțului;

Camera de Comerț și industrie a României și a Municipiului Bac omunicat cu adresa nr.10040 din 2.07.2002 că certificatul de înmatriculare cu seria A nr.8231o1 din 14.05.1998 este a județului O și nu a fost atribuit nici unei societăți.

Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului Bac omunicat cu adresa nr. I/1385 din 5.04.2002 că TRANS B cu codul fiscal nr.- nu figurează în evidențele sale, iar factura cu seria - nr.-/2000 nu apare ca distribuită în municipiul

Ministerul d e Interne - a comunicat că persoana (trecut pe factura fiscală, la poziția delegat), cât și mijlocul de transport -, nu figurează ca înmatriculată (acesta a fost menționat pe factura fiscală).

C, G H, nu a achitat suma de 472.598.700 lei, reprezentând contravaloarea facturii mai sus amintite.

h) Facturi fiscale emise pe numele. B:

- - din 15.06.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 239.683.000 lei din care 30.523.500 lei;

- - din 20.06.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 239.683.000 lei din care 30.523.500 lei;

Din verificările efectuate a rezultat că B, nu există. Astfel:

Camera de Comerț și Industrie a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.38398 din 23.04.2001, că nu figurează în registrul comerțului;

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.40040 din 2.07.2002 că certificatul de înmatriculare cu seria A nr.- este a județului

Direcția generală a Finanțelor Publice a municipiului Bac omunicat cu adresa nr. /1384 din 5.04.2002 că B, nu apare în baza de date, iar facturile mai sus menționate aparțin și respectiv B (fila 134 vol.II).

Ministerul d e Interne, cu adresa nr.26917 din 10.04.2000 a comunicat că, posesor al I seria - nr.- B (menționat pe cele două facturi fiscale la poziția delegat), nu figurează în evidență;

G H nu a achitat contravaloarea celor două facturi, în sumă totală de 479.366.000 lei.

i) Facturi fiscale emise pe numele. ARTIC IMPORT-EXPORT B:

- - din 3.11.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 244.493.081 lei, din care 30.434.261 lei;

- - din 20.11.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 1.122.155.850 lei, din care 151.366.350 lei;

- - din 22.11.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 384.446.400 lei, din care 49.126.400 lei;

- - din 09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 517.811.030 lei, din care 62.783.030 lei;

- - din 19.09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 261.916.600 lei, din care 31.756.600 lei;

- - din 17.09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 284.860.200 lei, din care 34.538.200 lei;

- - din 11.09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 643.364.538 lei, din care 100.207.938 lei;

- - din 12.09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 239.357.360 lei, din care 29.021.360 lei;

- - din 3.11.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 251.044.969 lei, din care 31.005.935 lei;

- - din 14.09.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 491.619.370 lei, din care 59.607.370 lei TVA.

Menționăm că la rubrica "numele delegatului", pe facturile mai sus-menționate, este scris, fără a se indica și mijlocul de transport.

Din verificările efectuate, au rezultat următoarele:

ARTIC IMPORT EXPORT B este înregistrată la. a municipiului B însă, prin contractul de cesiune de părți sociale nr.2758/14.07.2000, a fost cesionată cetățeanului irakian - AL- care, la data perfectării actului de cesiune, nu se afla în România; (237 și 234 vol. III).

Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.18606/25.06.2002, că facturile fiscale cu seriile -, -, -, -, -, -, -, -, - și - au fost ridicate de INTERNATIONAL, deci nu au fost cumpărate de ARTIC IMPORT EXPORT

De reținut este aspectul că, din facturile sus-menționate, două au același număr - - - una din 17.09.2000 și cealaltă din 21.09.2000 (27 și 29 vol.III).

G H nu a achitat contravaloarea celor zece facturi, în valoare totală de 4.531.754.398 lei.

j). Facturi fiscale emise pe numele:

- - din 9.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 378.463.490 lei, din care 46.126.490 lei;

- - din 20.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 450.398.850 lei, din care 54.893.850 lei;

- - din 24.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 166.992.800 lei, din care 20.352.800 lei

Toate facturile sus-prezentate au la rubrica "delegat" scris numele (este numele inculpatului), fără a se specifica mijlocul de transport (245-247 vol. III).

Din verificările efectuate, au rezultat următoarele:

Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.38383/23.03.2001 că IMPORT-EXPORT B este înmatriculată la Registrul Comerțului, însă a fost cesionată cetățeanului irakian A, prin contractul de cesiune nr.1943/25.09.2000, care nu a putut fi identificat;

Direcția Generală a Finanțelor Publice a municipiului Bac omunicat cu adresa nr.18606/25.06.2002, că facturile fiscale cu seriile de mai sus au fost cumpărate de la.C, de către BUSINESS; deci facturile nu aparțin IMPORT-EXPORT

G H nu a achitat contravaloarea celor trei facturi, în sumă totală de 995.855.140 lei.

k). Facturi fiscale emise pe numele:

- - din 23.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 933.444.094 lei, din care 149.037.293 lei;

- - din 26.10.2000, având ca obiect motorină, în valoare totală de 266.813.856 lei, din care 35.211.290 lei

Din verificările efectuate au rezultat următoarele:

Camera de Comerț și Industrie Cac omunicat cu adresa nr. 2168/30.03.2001 că C, cu sediul în comuna nr.11, este înmatriculată în Registrul Comerțului, având administrator pe, însă această societate nu mai desfășoară nici o activitate.

Direcția Generală a Finanțelor Publice Cac omunicat cu adresa nr.21698/22.07.2002, că facturile mai sus-menționate au fost ridicate de IMPORT-EXPORT localitatea,-, deci nu au fost cumpărate de (137 vol. II)

G H nu a achitat contravaloarea celor două facturi, în sumă totală de 1.200.257.494 lei.

Legat de achitarea carburanților aditivi în condițiile sus-menționate diferența de 16.582.456.080 lei, în contabilitatea acestei firme, nu s-a găsit nici un document care să facă dovada achitării acestei sume.

În luna iulie în registrul jurnal, inculpata a înregistrat o compensare în sumă de 4.900.000.000 lei (401 = 411 ), fără să aibă documentația prevăzută de G nr. 685 din 23.08.1999 și regulamentul de aplicare. Prin această operațiune, s-au stins furnizori și clienți, fără nici o nominalizare a acestora și fără documentația legală.

Prin nerespectarea dispozițiilor legale mai sus amintite, de către inculpatul și inculpata, s-a realizat sustragerea de la plata obligației fiscale a, în sumă de 2.204.048.485 lei.

În perioada iulie-octombrie 2000, inculpatul a ridicat de la Banca -Română din B, suma de 2.360.900.000 lei, fără ca inculpata, în înțelegere cu inculpatul, să o înregistreze în registru de casă. Dimpotrivă, inculpata a înregistrat direct această sumă în contul 461 "debitori diverși", în loc să facă, mai întâi, operațiunea 581 "viramente interne" = 5121 "disponibil bănci" și 5311 "casă" = viramente interne, conform Legii 82/1991 și regulamentul de aplicare aprobat prin G 704/1993.

Suma de 329.900.000 lei (încasată de la bancă, în datele de 14.07. 14.07. 24.07. 26.07. 7.08. și 24.08) a fost înregistrată în registrul jurnal din luna august 2000, iar suma de 2.031.000.000 lei (încasată în luna august, septembrie și octombrie) a fost înregistrată în registrul din luna octombrie 2000.

La data de 31 decembrie 2000, inculpatul a ridicat din societate, suma de 2.251.900.000 lei, fără documente justificative, pe care a folosit-o în interes personal. Legat de acest aspect, subliniem faptul că inculpata a mai efectuat operațiuni nelegale în contul 455 "asociați" conturi curente", pe bază de dispoziții în încasare, fără nici o semnătură, în numele inculpatului, astfel: la depuneri, pe perioada aprilie, mai, iunie, a consemnat suma de 301.000.000 lei,iar la ridicări, pe luna aprilie și iunie, a consemnat suma de 129.000.000 lei.

Deci suma ce a fost ridicată de la bancă a fost folosită în interes personal (2.360.900.000 + 192.000.000 - 301.000.000 = 2.251.900.000 lei).

Fiind audiat în faza urmăririi penale și în fața instanței de judecată, inculpatul a susținut că evidența contabilă la GHa fost ținută de către contabila, în baza unei convenții civile, că după controlul fiscal din data de 9.02.2001, l-a sunat și i-a cerut să-i trimită prin fax adeverință de plătitor de pentru 25 firme, că i-a trimis astfel adeverințe, pentru parte din firme, prin faxul de la firmele fraților; că pentru aprovizionarea cu carburanți, se prezenta la poarta rafinăriilor, loc de unde cumpăra astfel de produse de la diferite persoane, al căror nume nu-l cunoaște și că plata carburanților o făcea pe loc, în numerar, iar în unele situații pentru a justifica aceste plăți primea de la acei furnizori, chitanțe ștampilate și semnate care, ulterior, erau completate de; că, fiind atras de prețul foarte avantajos practicat de firmele care i-au vândut carburanții, nu le-a mai verificat existența și că, pentru o parte din acestea, a avut certificate fiscale, certificate de înmatriculare și adeverințe că sunt plătitoare de

Inculpata a confirmat în mare parte susținerile făcute de inculpatul, însă și aceasta încerca să susțină că n-ar fi știut că facturile fiscale au fost emise pe societăți inexistente și că i-a solicitat lui să-i trimită pentru furnizori, din care să rezulte că aceștia sunt plătitori de

Susținerile inculpaților și sunt infirmate de mijloacele de probă administrate în cauză.

Analizând probele administrate în cauză (facturi fiscale, note de intrare recepție, chitanțele de efectuare a plăților, adrese de la diferite instituții privind verificarea societăților, atestate în factură relații sosite referitoare la societățile comerciale, rapoartele de constatare tehnico-științifică raportul de expertiză financiar contabilă, declarațiile inculpaților), prima instanță a constatat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut seama de pericolul social al faptelor săvârșite, de persoanele inculpaților și de atitudinea acestora pe parcursul procesului penal.

În baza acestor criterii, prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare în baza art.12 din Legea nr. 87/1994 (Legea nr. 241/2005) cu aplicarea art.13 Cod penal (având în vedere succesiunea legilor în timp și abrogarea 87/94 prin nr.241/2005).

Având în vedere că infracțiunile au fost săvârșite în anul 2000, instanța de fond, în baza art.122 și 124 Cod penal a dispus în temeiul art.10 lit. g Cod procedură penală coroborat cu art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 291 Cod penal și art. 266 pct.2 din Legea nr. 31/90.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a-c în condițiile art.71 Cod penal.

Referitor la inculpata, instanța de fond, în temeiul art.26 din Cod penal rap. la art. 12 din Legea nr. 87/1994 (Legea nr. 241/2005) cu aplicarea art.13 Cod penal i- aplicat o pedeapsă privativă de libertate de 2 ani închisoare.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, suspendat condiționat executarea pedepsei conform art.81 Cod penal pe durata unui termen de încercare de 4 ani conform art.82 Cod penal.

I s-a atras atenția inculpatei asupra revocării beneficiului suspendării condiționate, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Prima instanță, în baza art.122 și 124 Cod penal, a dispus în temeiul art.10 lit.g Cod procedură penală, coroborat cu art.11 pct.2 lit.b Cod penal, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei pentru infracțiunile prev.de art. 291 Cod penal și art.26 Cod penal raportat la art.266 pct.12 din Legea nr. 31/1990.

Inculpații au fost obligați la plata despăgubirilor civile și la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței pronunțată de către instanța de fond au declarat apel inculpații și, precum și partea civilă Statul Român - reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 60 din data de 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată de inculpații și.

Au fost admise apelurile declarate de către inculpații și și a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de Statul Român reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

A fost desființează în parte sentința penală apelată, în sensul că:

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie (în loc de: Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a - c Cod penal în cond. art. 71 Cod penal).

În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b, c Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie (în loc de: Interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a - c Cod penal în cond. art. 71 Cod penal).

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare din apel, avansate de către stat, au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceavaa reținut că în mod corect prima instanță a stabilit situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.

Din acest punct de vedere, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiți în judecată, formulată în fața instanței de apel, în sensul că se impută inculpaților că aceștia, cu știință, au dispus înregistrarea în contabilitate a unor documente contabile inexacte, care nu au fost procurate pe căi legale, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și elementelor patrimoniale ce se reflectă în bilanțul contabil, apare ca nefondată.

Deși se susține că situația de fapt, așa cum este descrisă în actul de sesizare al instanței, se circumscrie în sfera infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, care absoarbe infracțiunea de fals, (argumentându-se că în același sens s-a pronunțat și Curtea Supremă de Justiție prin deciziile penale atașate), aspect care ar determina schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de uz de fals și fals prev. de art. 291 Cod penal și art. 12 din Legea mr. 87/1994, într-o singură infracțiune de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, Tribunalul constată că, prin decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că: "Fapta de omisiune în tot sau în parte ori evidențierea, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidențierea în actele contabile sau alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b și c din Legea nr. 241/2005 (fost art. 11 lit. c, fost art. 13 din Legea nr. 87/1994), nefiind incidente dispozițiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității, raportat la art. 289 din Codul penal, aceste activități fiind cuprinse în conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală".

Prin urmare, este de observat că s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul solicitat de inculpați, în situația în care în speță, ar fi fost incidente dispozițiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității, raportat la art. 289 din Codul penal.

În asemenea împrejurări, Tribunalul a constatat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză, astfel că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Față de asemenea considerente, Tribunalul a respins ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată de inculpații și.

Inculpații apelanți au comis faptele deduse judecății în împrejurările reținute de prima instanță și arătate în considerentele sentinței penale atacate, vinovăția acestora fiind în mod corect stabilită prin următoarele mijloace de probă: certificatul de înmatriculare și actul de înființare a " " G H, contractele de închiriere nr. 42 din 7 februarie 2000 și nr. 28 din 1 iunie 1999, Statutul "Comunal" G H, declarația martorului, adresele nr. 32082 din 9 mai 2002 și din 12 iunie 2002 ale Serviciului Poliției Economico - Financiare din cadrul S, adresa 18493 din 24 iunie 2002, declarațiile martorilor, procesul-verbal de construire 8412, procesul-verbal de predare - primire a locuinței, verificarea financiar-contabilă efectuată de Circa Fiscală G H, facturile fiscale, raportul de expertiză contabilă, certificatele de înmatriculare, certificate de înregistrare fiscală, situațiile aprovizionărilor cu motorină, comenzi, situații achitări facturi, note de recepție și constatare a diferențelor, ordonanța de efectuare a percheziției domiciliare, statutele societăților, certificat de înscriere mențiuni, raport de constatare tehnico - științifică, declarația martorului, raport de expertiză contabilă, precum și completările acestuia.

Astfel, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, rezultă că, la data de 15.02.2000, a fost constituită G H, fiind înmatriculată sub nr- și având ca asociați pe și.

Obiectul de activitate l-a constituit, între altele, comerț cu ridicata, comerț cu amănuntul și comerț intermediar cu combustibil, minerale și produse chimice pentru industrie.

La data constituirii, această firmă a avut sediul declarat G H, str. -. -, nr. 4, până la data de 7.02.2001. Pentru stabilirea acestui sediu, la data de 7.02.2000, inculpatul - reprezentant al G H - a încheiat contractul de închiriere nr. 42 cu C. Comunal G H, având ca obiect închirierea unei camere birou, amplasată într-un imobil de pe strada -.-.

La data de 21.03.2000, inculpatul a solicitat rezilierea contractului de închiriere, cererea fiindu-i admisă la data de 1.04.2000.

În situația în care inculpatul ar fi înființat un nou punct de lucru - sau schimba sediul firmei - avea obligația impusă de art.3 din Legea nr. 87/1994, respectiv aceea de a declara acest lucru la organul fiscal pe a cărei rază teritorială își desfășura activitatea producătoare de venituri.

Legat de acest aspect, inculpatul a susținut în cadrul cercetărilor penale că, începând cu luna mai 2000, declarat noul sediu al societății la un apartament din municipiul B (declarația acestui inculpat din data de 15.11.2001). Aceste susțineri s-au dovedit a fi false, întrucât din verificările efectuate a reieșit că nu a declarat noul punct de lucru la Administrația Finanțelor Publice aparținând sectoarelor 3, 4, 6 B și nici la. B sau

Evidența contabilă la această firmă a fost ținută de către, contabil autorizat, fără a se încheia contract de muncă sau convenție civilă - fiind însă, remunerată pentru activitatea desfășurată.

Întreaga activitate comercială a firmei GHa fost desfășurată numai de inculpatul, în calitate de asociat, administrator, director general și președinte al Adunării Generale a Asociaților.

Această activitate nu a desfășurat-o la sediul firmei care, în urma contractului de închiriere, nu au mai avut sediu, ci, umblând dintr-o localitate în alta, având asupra sa doar documentele privind constituirea societății, facturi fiscale, chitanțe fiscale, ștampilă, etc. pentru a putea face dovada calității sale în desfășurarea activităților comerciale care s-au dovedit a fi ilegale, cu consecințe în plan fiscal.

În perioada aprilie-decembrie 2000, prin înregistrarea în contabilitate a unor documente nejustificative, privind aprovizionarea cu carburanți auto, inculpatul, administrator la G H, ajutat fiind de, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale, respectiv a, cu suma totală de 2.204.048.485 lei, la care se adaugă majorări de întârziere (prin ascunderea sursei taxabile) prin emiterea unor facturi false, în calitate de furnizor cumpărător figurând G

Cât privește situația facturilor, Tribunalul a constatat că aceasta a fost corect reținută de prima instanță, așa cum de altfel s-a arătat anterior.

Din adresele emise de Camera de Comerț și Industrie, a rezultat că societățile Trans B nu a fost înregistrată și înmatriculată în registrul comerțului; că B nu figurează în registrul comerțului, aceeași situație fiind reținută și în legătură cu celelalte societăți.

Cât privește situația " ", din relațiile comunicate de Camera de Comerț și Industrie C rezultă că aceasta avea sediul în comuna nr. 11, fiind înmatriculată în Registrul Comerțului, având ca administrator pe, însă societatea nu mai desfășoară activitate.

În acest sens, este adresa 2168/30.03.2001 emisă de Camera de Comerț și Industrie

De altfel, situația menționată se coroborează cu datele furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C, care, prin adresa 21698/22.07.2002, a comunicat că facturile emise pe numele firmei nu au fost cumpărate de această societate, ci de " IMPORT - EXPORT", iar în contabilitatea firmei G H nu s-a găsit nici un document care să facă dovada achitării acestei sume.

Apoi, din analiza documentelor contabile, a rezultat că inculpata a înregistrat o compensare în sumă de 4.900.000.000 lei (401 = 411 ), fără să aibă documentația prevăzută de G nr.685 din 23.08.1999 și regulamentul de aplicare. Prin această operațiune, s-au stins furnizori și clienți, fără nici o nominalizare a acestora și fără documentația legală.

Prin nerespectarea dispozițiilor legale mai sus amintite, de către inculpatul și inculpata, s-a realizat sustragerea de la plata obligației fiscale a, în sumă de 2.204.048.485 lei.

Deci suma ce a fost ridicată de la bancă a fost folosită în interes personal (2.360.900.000 + 192.000.000 - 301.000.000 = 2.251.900.000 lei.

Având în vedere întreg ansamblul probator administrat în cauză, Tribunalul a constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, așa cum a fost descrisă mai sus.

Cât privește declarațiile inculpaților, Tribunalul a constatat că, în mod corect prima instanță a reținut că sunt infirmate de celelalte mijloace de probă.

Astfel, este de observat că inculpatul a susținut că evidența contabilă la GHa fost ținută de către contabila, în baza unei convenții civile; că, după controlul fiscal din data de 9.02.2001, l-a sunat și i-a cerut să-i trimită prin fax adeverință de plătitor de pentru 25 firme; că, i-a trimis astfel adeverințe, pentru parte din firme, prin faxul de la firmele fraților; că pentru aprovizionarea cu carburanți, se prezenta la poarta rafinăriilor, loc de unde cumpăra astfel de produse de la diferite persoane, al căror nume nu-l cunoaște și că plata carburanților o făcea pe loc, în numerar, iar în unele situații pentru a justifica aceste plăți primea de la acei furnizori, chitanțe ștampilate și semnate care, ulterior, erau completate de; că, fiind atras de prețul foarte avantajos practicat de firmele care i-au vândut carburanții, nu le-a mai verificat existența și că, pentru o parte din acestea, a avut certificate fiscale, certificate de înmatriculare și adeverințe că sunt plătitoare de

La rândul său, inculpata a confirmat în mare parte susținerile făcute de inculpatul, (deși și aceasta încerca să susțină că n-ar fi știut că facturile fiscale au fost emise pe societăți inexistente și că i-a solicitat lui să-i trimită pentru furnizori, din care să rezulte că aceștia sunt plătitori de ).

Ori, coroborând probele administrate în cauză (facturi fiscale, note de intrare recepție, chitanțele de efectuare a plăților, adrese de la diferite instituții privind verificarea societăților, atestate în factură relații sosite referitoare la societățile comerciale, rapoartele de constatare tehnico-științifică raportul de expertiză financiar contabilă, declarațiile inculpaților), prima instanță în mod corect a constatat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată.

Raportat la aceste împrejurări, Tribunalul a apreciat, ca neîntemeiată, cererea formulată în subsidiar de inculpați de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta de evaziune fiscală ar fi fost săvârșită de indivizii care stau în spatele unor societăți fantomă.

Relativ la cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul Suceavaa apreciat că acesta a fost just și proporțional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, dându-se eficiență sporită circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal, cu consecințele ce decurg din aplicarea art. 76 Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, aceasta a fost în mod corect individualizată, în cauză acordându-se beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei, reeducarea inculpaților putând avea loc și fără privarea de libertate a acestora, prin stimularea eforturilor lor de autoeducare.

În ceea ce privește însă pedeapsa accesorie aplicată inculpaților, prevăzută la art. 71 Cod penal, deși legiuitorul român a stipulat în mod expres la art. 71 alin. 2 Cod penal: "condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a - c Cod penal", Tribunalul a constatat că în cauză trebuie să se aibă în vedere Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, curte care a statuat într-o speță (cauza Hisst Regatul Unit 2 din 06.10.2005) că prin interzicerea drepturilor de a alege s-au încălcat prevederile art. 3 al Protocolului 1 Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, în considerarea acestei hotărâri a CEDO prin care s-a constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prima instanță în mod greșit le-a interzis inculpaților dreptul de a alege prevăzut de art. 64 lit. a teza I-a Cod penal.

Raportat la împrejurările reținute de Tribunal anterior, a rezultat că apelul inculpaților este întemeiat și a fost admis, însă pentru considerentele dezvoltate mai sus, în sensul înlăturării interdicției dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza I-a Cod penal, respectiv acela de a alege.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 998 și următoare Cod civil, prejudiciul total cauzat părții civile fiind de 2.204.048.485 lei vechi reprezentând și suma de 128.685.609 lei vechi - impozit pe profit.

Tribunalul a constatat că Statul Român, reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, s-a constituit parte civilă în cauză cu aceste sume, confirmate de altfel, pe parcursul procesului penal, atât de expertizele contabile efectuate în cauză, cât și de concluziile completărilor la aceste rapoarte de constatare tehnico - științifică.

Prin urmare, Tribunalul a constatat că prejudiciul total cauzat părții civile este în sumă de 2.204.048.485 lei vechi reprezentând și suma de 128.685.609 lei vechi - impozit pe profit.168.135 lei.

În ceea ce privește instituirea măsurilor asiguratorii, s-a constatat că în mod corect prima instanță nu a dat curs acestei solicitări, atât timp cât partea civilă nu a individualizat bunurile asupra cărora a solicitat instituirea acestor măsuri.

Împotriva deciziei penale nr. 60 din 17 februarie 2009 Tribunalului Suceava au declarat recurs inculpații, și partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice

În motivarea recursului inculpații au arătat că faptele ce li se impută, constând în aceea că, cu știință, au dispus înregistrarea în contabilitate a unor documente contabile inexacte, care nu au fost procurate pe căi legale, ceea ce a avut drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și elementelor patrimoniale ce se reflectă în bilanțul contabil se circumscriu în sfera infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din nr.87/1994, infracțiune care absoarbe infracțiunea de fals, motiv pentru care solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de uz de fals și fals prevăzute de art. 291 Cod penal și art. 12 din nr.87/1994, într-o singură infracțiune de evaziune fiscală prev. de art.13 din nr.87/1994.

În ceea ce o privește pe inculpata s-a solicitat achitarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, în baza art. 11 pct.2 lit."a" combinat cu art. 10 lit. c Cod procedură penală, deoarece evaziunea fiscală a fost comisă de furnizorii de materiale și combustibil, întrucât din punct de vedere contabil toate facturile îndeplinesc, din punct de vedere formal, condițiile de document justificativ.

În ceea ce privește infracțiunile de evaziune fiscală, uz de fals și folosirea cu rea credință a creditelor societății, reținute în sarcina inculpatului, s-a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit.d pr. pen. motivat de faptul că lipsește latura subiectivă a infracțiunii.

În subsidiar s-a solicitat să se dispună încetarea procesului penal motivat de faptul că în cauză a intervenit prescripția specială prev. de art. 124.Cod Penal în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 291.pen. și art.266 pct.2 din Legea nr.31/1990 iar în ce privește infracțiunea de evaziune fiscală motivat de faptul că prin art.16 din L 241/2005 a avut loc o dezincriminare a art.12 sau 13 din 87/1994.

În contextul în care inculpații au fost condamnați pentru art.12 din 87/1994 fără a se dispune schimbarea încadrării juridice în vreo infracțiune de evaziune fiscală prev. de art. 9 din 241/2005 iar în latura penală au declarat apel și recurs doar inculpații, se impune admiterea recursului și încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.i/1 din pr.pen.

Partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Saa rătat, în motivarea recursului, că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală în ceea ce privește latura civilă, motivat de faptul că instanțele nu au obligat inculpații la plata integrală a prejudiciului, inclusiv a accesoriilor aferente acestui debit până la data plății efective, obligând inculpații la plata sumei de 220.405 lei reprezentând TVA și 12.869 lei impozit pe profict, în condițiile în care constituirea de parte civilă s-a făcut pentru suma de 464.522 lei reprezentând: 242.809 lei impozit pe profit, 39.517 lei majorări impozit pe profit, 147.860 lei TVA și 34.336 lei majorări TVA.

Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 385⁹pct.13,15,17 și 18.pr. pen. precum și din oficiu în conformitate cu prev. art. 385⁹alin.3 pr.pen. Curtea constată că recursurile sunt întemeiate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:

In esență, în sarcina inculpaților s-a reținut că în perioada aprilie-decembrie 2000, cu știință, au dispus înregistrarea în contabilitate a unor documente contabile inexacte, care nu au fost procurate pe căi legale, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor și elementelor patrimoniale ce se reflectă în bilanțul contabil, inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 rap. la art. 12 din nr.87/1994 iar inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 rap. la art. 12 din nr.87/1994.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că societatea administrată de către inculpat are ca principal obiect de activitate comerțul en gross cu carburanți iar în perioada martie-decembrie 2000 au fost înregistrate în evidența contabilă operațiuni comerciale în valoare de 15.119.289.689 ROL,( cumpărări de carburant în valoare de 11.190.971.929 ROL și vânzări de carburanți în valoare de 3.928.317.760 ROL) pe baza unor facturi fiscale emise de societăți inexistente (fantomă).

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive la infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr.87/1994 care pedepsește "fapta de a nu evidenția prin acte contabile sau alte documente legale, în întregime sau în parte, veniturile realizate ori de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei și a contribuției" și nu cele ale art.12 din nr.87/1994 unde este incriminată "sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, în întregime sau în parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile, sau efectuarea oricăror alte operațiuni în acest scop".

Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art. 334.pr.pen. Curtea va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei din infracțiunea prev.de art.26 rap. de art.12 din Legea nr.87/1994 în infracțiunea prev. de art. 26 rap.art.13 din nr.87/1994 iar în ceea ce-l privește pe inculpatul din infracțiunea prev. de art. 12 din nr.87/1994 în cea prev. de art. 13 din nr.87/1994.

Cum, în ceea ce o privește pe inculpata nu s-a dovedit existența unei înțelegeri între ea și inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.d pr.pen. Curtea va dispune achitarea acesteia, faptei lipsindu-i un element constitutiv, respectiv intenția.

Având în vedere data la care a fost săvârșită fapta de evaziune fiscală de către inculpatul, se constată că în cauză s-a împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale, motiv pentru care, în. disp. art. 11 pct. 2 lit.b rap. la art. 10 lit.g pr.pen. se va dispune încetarea procesului penal.

Deși în primul ciclu procesual inculpata a fost condamnată și pentru infracțiunea prev. de art. 290.Cod Penal iar ulterior instanțele nu s-au mai pronunțat asupra acestei infracțiuni, având în vedere că în recursul acesteia nu i se poate crea o situație mai gravă, Curtea nu va mai analiza această infracțiune.

În ceea ce privește recursul părții civile se constată că acesta este întemeiat, din actele dosarului rezultând că prin fapta sa inculpatul a produs statului un prejudiciu de 220.405 lei reprezentând TVA și 12.869 lei reprezentând impozit pe profit, sume la care acesta datorează și accesoriile fiscale începând cu data producerii prejudiciului.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 385¹⁵pct. 2 lit.d pr.pen. Curtea va admite recursurile declarate de inculpații, și partea civilă civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală B, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, va casa în totalitate decizia penală nr. 60 din 17 februarie 2009 Tribunalului Suceava și în parte sentința penală nr. 328 din 22 octombrie 2008 Judecătoriei Gura Humorului și, în rejudecare, va înlătura din sentință dispozițiile de condamnare a inculpaților, cea de încetare a procesului penal față de inculpata în baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art. 291 Cod penal și cea de obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile în solidar cu inculpatul și va proceda la achitarea inculpatei, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 26 raportat la art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, cât și pentru infracțiunea prev. de art. 291 Cod penal și la încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție prev. de art. 124 Cod penal, inculpat ce va fi obligat și la plata pretențiilor bănești formulate de partea civilă.

Se vor menține celelalte dispoziții din sentință care nu sunt contrare prezentei decizii.

Văzând și prev. art.192 alin.3 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 21 februarie 1973 în comuna, județul B, în prezent aflat la Penitenciarul Botoșani, domiciliată în municipiul G H,-,. D,. 2, județul S și partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală B, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, împotriva deciziei penale nr. 60 din 17 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Casează în totalitate decizia penală nr. 60 din 17 februarie 2009 Tribunalului Suceava, precum și, în parte, sentința penală nr. 328 din 22 octombrie 2008 Judecătoriei Gura Humorului și, în rejudecare:

Înlătură din sentință dispozițiile de condamnare a inculpaților, cea de încetare a procesului penal față de inculpata în baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art. 291 Cod penal și cea de obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile în solidar cu inculpatul.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită pe inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 26 raportat la art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, cât și pentru infracțiunea prev. de art. 291 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție prev. de art. 124 Cod penal.

Obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 220.405 lei reprezentând și a sumei de 12.869 lei reprezentând impozit pe profit, împreună cu accesoriile fiscale aferente acestor debite calculate de la data producerii prejudiciului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Pentru președintele completului

aflat în semnează

președintele instanței

Judecători - fond -

- apel -

3 ex. / 07 iulie 2009

Președinte:Andrieș Maria
Judecători:Andrieș Maria, Androhovici Daniela, Andronic Tatiana

Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 245/2009. Curtea de Apel Suceava

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 245/2009. Curtea de Apel Suceava