Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 646/2009. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 646

Ședința publică de la 22 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anton Dan

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria

Grefier - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursurilor declarate de lichidatorul - " 2003" și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 215/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală.

La apelul nominal lipsă părțile.

Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 08.10.2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 15.10.2009, apoi, din aceleași motive pentru azi, când,

Curtea,

Asupra recursului penal de față;

"Prin sentința penală nr. 336/12.11.2008 pronunțată de Judecătoria Hârlău în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

Condamnă pe inculpatul -, fiul lui și -, născut la data de 27.04.1983, în or.,jud. I, cu domiciliul în or.,-, jud. I, cetățenie română,studii 4 clase, cunoscut cu antecedente penale la:

- 5 (cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 33 lit. "a", art. 74 lit. "e" și art. 76 lit. "e" Cod penal.

- 1 (un) an și 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 9 lit. "b" din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 33 lit. "a", art. 74 lit. "c" și art. 76 lit. "d" Cod penal.

Conform art. 33 lit. "a" și 33 lit. "b" Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal revocă suspendarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 633/12.12.2003 a Judecătoriei Hârlău și dispune executarea în întregime a pedepsei de 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința amintită, pedeapsă care nu se contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.

Total pedeapsă de executat de către inculpat 2(doi) ani închisoare.

Conform art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. la art. 64 lit. "a" teza a-II-a, "b și c" Cod penal.

Admite acțiunea civilă formulată de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Națională a Finanțelor Publice a județului I, prin reprezentanți legali și în consecință obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente " ", prin reprezentant legal să plătească acestei părți suma de 169.977 lei despăgubiri civile la care se adaugă dobânda legală de 0,05%, pe fiecare zi de întârziere calculată până la data plății integrale a debitului.

Conform art. 163 Cod procedură penală combinat cu art. 11 din Legea nr. 241/2005 instituie sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente " " SRL, prin reprez. legal, până la concurența sumei de 169.977 lei".

Prin decizia penală nr. 215 din 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iașis -a decis:

"Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul -, fiul lui și -, ns. la data de 27.04.1983 în oraș, jud. I, deținut în B (în executarea unei pedepse), în prezent aflat în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 336 din 12.11.2008, a Judecătoriei Hârlău pronunțată în dosar nr-, sentința pe care o menține.

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de - " 2003" SRL, cu sediul în I, șos. -, nr. 71, -. A, p. 1, parter, în calitate de lichidator judiciar pentru partea responsabilă civilmente " " împotriva sentinței penale nr. 336 din 12.11.2008, a Judecătoriei Hârlău pronunțata în dosar nr-, sentința pe care o menține".

Tribunalul Iașia reținut:

"Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal au declarat apel inculpatul și Societatea civilă profesională " 2003", criticând-o pentru nelegalitate.

În motivarea apelului promovat, inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe solicitând redozarea cuantumului pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 336/12.11.2008, ținând seama de condițiile în care s-au săvârșit faptele, pericolul social al faptelor, poziția procesuală a inculpatului apelant care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și circumstanțelor concrete ale comiterii acestora, precum și cuantumul prejudiciului cauzat.

Societatea civilă profesională " 2003" în calitate de reprezentant legal al părții responsabile civilmente " " a criticat hotărârea primei instanțe, motivat de împrejurarea că, deși citată în procesul penal în calitate de lichidator al părții responsabile civilmente, prin înscrisurile depuse la dosar, societatea a dovedit lipsa raportului din cele 2 societăți, subliniind lipsa calității de reprezentant legal față de firma dizolvată, în condițiile în care nu a avut loc o preluare a funcției de lichidator.

Cu toate acestea, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției privind lipsa calității de reprezentant legal al societății civile profesionale " 2003" pentru - " " SRL Hîrlău.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin 2 Cod procedură penală, tribunalul constată că apelul de față este nefondat și urmează să-l respingă ca atare pentru următoarele considerente:

Prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu pertinent concludent și util, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt, ce nu comportă critici.

Totodată, prima instanță a făcut o analiză atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului, precum și a apărărilor formulate de acesta, care au fost înlăturate. De asemenea a fost descrisă fapta reținută în sarcina inculpatului, cu indicarea datei la care a fost săvârșită și a locului comiterii ei și a modalității de săvârșire. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. b, c Cod procedură penală.

Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal relevă, fără echivoc, vinovăția inculpatului în ce privește faptele deduse judecății.

În mod corect s-a reținut deci de către prima instanță că inculpatul a săvârșit infracțiunile prev. de art. 4 din Legea nr. 241/2005 și art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, încadrarea juridică fiind cea corectă.

Trecând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a făcut o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.

Astfel, s-au avut în vedere, pe de o parte pericolul social concret al faptelor săvârșite de inculpat, rezoluția infracțională unică în comiterea în mod repetat de fapte penale cu specific economic, numărul mare al facturilor emise și neevidențiate în documentele contabile ale societății precum și cuantumul prejudiciului cauzat statului, iar pe de altă parte, persoana inculpatului, care, deși cunoscut cu antecedente penale, a avut poziție procesuală parțial corectă, recunoscând nuanțat faptele comise.

De altfel, această din urmă împrejurare a fost reținută de prima instanță ca circumstanță atenuantă în favoarea inculpatului, potrivit art. 74 lit. c Cod penal.

În funcție de toate aceste criterii, analizate coroborat, prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pe care a dozat-o corespunzător sub limita minimă prevăzută de lege și care nu se impune a fi redusă, mai ales că în speță prin reținerea circumstanțelor atenuante, pedeapsa inculpatului a fost coborâtă în conformitate cu art. 76 lit. d și e Cod penal.

Prin urmare, criticile apelantului privitoare la cuantumul pedepsei principale aplicate sunt nefondate. Circumstanțele personale invocate de apelant au fost avute în vedere de prima instanță. Tocmai în considerarea acestora, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de lege.

În ce privește apelul declarat de " 2003 ", tribunalul constată că acesta privește latura civilă a cauzei.

Examinând susținerile acestuia, raportat la dispozițiile sentinței penale criticate, Tribunalul constată că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, Tribunalul constată că Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în B,- s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 84.383 lei și respectiv cu suma de 85.594 lei, deci în total cu suma de 196.977 lei, cu dobânda de 0,06% pe fiecare zi de întârziere calculată până la data plății debitului, solicitând obligarea inculpatului în calitate de administrator al - " " SRL Hîrlău la plata acestei sume cu titlu de despăgubiri civile.

Totodată, partea civilă a solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente părții responsabile civilmente - " " SRL.

Din relațiile obținute de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, rezultă că - " " SRL administrată de este în lichidare, lichidatorul fiind a societate civilă profesională, 2003", data numirii acestuia fiind 30.07.2007 ( încheierea 7215/30.07.2007 a judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Iași, la solicitarea creditorului DGFPJ I).

În aceste împrejurări, instanța de fond a dispus în mod corect citarea părții responsabile civilmente - " " SRL Hîrlău prin lichidator" 2003".

Tribunalul constată că prin hotărârea de condamnare a inculpatului s-a soluționat și acțiunea civilă a părții civile ANAF în mod corect dispunându-se obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL la plata de despăgubiri civile, în cuantumul solicitat și dovedit de partea civilă.

Împrejurarea că societatea civilă profesională 2003 preluat sau nu, în fapt funcția de lichidator, este o chestiune care excede fondului cauzei de față, situația juridică a societății - " " SRL aflată în dizolvare, urmând a fi stabilită pe parcursul executării hotărârii primei instanțe, după rămânerea definitivă a acesteia.

De altfel, tribunalul constată că în dispozitivul și considerentele hotărârii primei instanțe nu se face nici o referire expresă la lichidatorul părții responsabile civilmente, obligația de plată a despăgubirilor civile revenind inculpatului și - " " SRL prin reprezentantul ei legal.

Față de toate cele de mai sus arătate, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii criticate, Tribunalul în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul și Societatea Civilă profesională " 2003 ", împotriva sentinței penale nr. 336 din 12.11.2008 pronunțată de Judecătoria Hîrlău, pronunțată în dosarul nr-, pe care o va menține".

În termen legal decizia penală sus-menționată a fost recurată: de "LICHIDATOR 2003", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând greșita aplicare a legii prin citarea lichidatorului în procedura penală, fiind încălcate dispozițiile Legii nr. 31/1990.

În susținerea recursului, s-a depus la dosar adresa nr. 13.212/15.06.2009 emisă de Oficiul Registrului Comerțului. De asemenea, decizia penală a fost recurată și de inculpatul -, ulterior, acesta și-a retras recursul, instanța luând act de retragerea recursului acestuia la data de 21.07.2009.

Instanța de control judiciar a analizat legalitatea și temeinicia încheierii de ședință recurate prin prisma criticilor recurentei "LICHIDATOR 2003", al actelor și lucrărilor dosarului de fond și dosarului de apel, constatând următoarele:

Inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 4, art. 3 lit. "b" din Legea nr. 241/2005 - reținându-se prin actul de sesizare că, inculpatul a ridicat de la "23 " documente cu regim special (facturi, chitanțe) pe care le-a utilizat în calitate de administrator al firmei " ", nefiind înregistrate în contabilitatea firmei.

Urmare a unei judicioase administrări probatorii s-a reținut fără dubiu vinovăția inculpatului în săvârșirea acestor fapte și a dispus în consecință condamnarea inculpatului, precum și rezolvarea acțiunii civile derivate, prin obligarea acestuia la despăgubiri civile către părțile civile.

Referitor la criticile recurentei: în mod legal, conform relațiilor emise de Oficiul Registrului Comerțului s-a reținut (citată ulterior) că rezultă că - " " SRL administrată de este în lichidare, lichidatorul fiind a societate civilă profesională, 2003", data numirii acestuia fiind 30.07.2007 ( încheierea 7215/30.07.2007 a judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Iași, la solicitarea creditorului DGFPJ I) și a dispus în mod corect citarea părții responsabile civilmente - " " SRL prin lichidator " 2003".

Prin hotărârea de condamnare a inculpatului s-a soluționat și acțiunea civilă a părții civile ANAF în mod corect dispunându-se obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL la plata de despăgubiri civile, în cuantumul solicitat și dovedit de partea civilă.

Împrejurarea că societatea civilă profesională 2003 preluat sau nu, în fapt funcția de lichidator, este o chestiune care excede fondului cauzei de față, situația juridică a societății - " " SRL aflată în dizolvare, urmând a fi stabilită pe parcursul executării hotărârii primei instanțe, după rămânerea definitivă a acesteia.

Față de aceste argumente, criticile recurentei nu sunt probator fondate, în primul rând hotărârea instanței (decizia penală) nu cuprinde nicio dispoziție contrară legii, motivele invocate în acest sens nu pot înlătura răspunderea "LICHIDATOR 2003", în al doilea rând (față de aspectele invocate) - hotărârea instanței cuprinde în fapt și drept motivarea soluției pronunțate, argumentarea criticilor invocate de apelanta "LICHIDATOR", nefiind motive de nulitate a hotărârii recurate (prev. de art. 197 Cod procedură penală).

Constatând nefondat recursul formulat de "LICHIDATOR 2003" - în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală - acesta va fi respins.

Cheltuielile judiciare efectuate vor fi suportate de recurentă, în baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de lichidatorul "LICHIDATOR 2003" împotriva deciziei penale nr. 215 din 23.04.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă recurenta să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 22.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași: --

12.11.2009

2 ex.

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 17.11.2009

CĂTRE

PENITENCIARUL IAȘI

Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 646 din data de 22.10.2009 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 27 Aprilie 1983),pentru a fi înmânat acestuia.

Președinte, Grefier,

- - - -

Tehnored. 2 ex.

17.11.2009

Președinte:Anton Dan
Judecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Cenușă Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 646/2009. Curtea de Apel Iasi