Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 650/ DOSAR NR-
Ședința publică din 8 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Filip
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe ntru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de partea civilă B - reprezentanta în teritoriu a Statului Român prin ANAF, împotriva deciziei penale nr. 150/A din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 7 octombrie 2009 și apoi pentru data de astăzi 8 octombrie 2009.
E
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 156/2009 Judecătoria Brașova dispus următoarele:
În baza art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracțiunea prev. de art.9 al.1 lit.a din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 al.2 pen. (2 acte materiale) și cu aplic. art.37 lit.b Cod penal în două infracțiuni prev. de art.9 al.1 lit.a din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.
În baza art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 s-a dispus condamnarea inculpatului - la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 65 Cod penal raportat la art. 64 lit. c Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a desfășura activități de prestări servicii constând în lucrări de construcții pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
În baza art. 65 Cod penal raportat la art. 64 lit. c Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a desfășura activități de prestări servicii constând în lucrări de construcții pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 35 Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedepsele cele mai grele, de 2 ani închisoare și interzicerea dreptului de a desfășura activități de prestări servicii constând în lucrări de construcții pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 13 Cod penal, nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 al. 2, 5 Cod penal raportat la art. 64 al. 1 lit. a) teza a II-a, b) și c) Cod penal.
S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, arătându-i că, dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune, pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată a executării prezentei pedepse, dispunând executarea în întregime a pedepselor cumulate aritmetic.
În baza art. 346 al. 1 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 5.720 lei, cu titlu de despăgubiri civile, valoarea majorărilor și a penalităților de întârziere urmând a se calcula de la data săvârșirii faptei până la data plății efective. S-au respins restul pretențiilor civile.
În baza art. 357 al. 2 lit. c Cod procedură penală, s-a respins solicitarea părții civile de luare a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.
În baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei sentințe la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov și la Oficiul Național al Registrului Comerțului, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul să plătească statului suma de 360 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a reținut că inculpatul deși nu era autorizat a efectua lucrări de construcții, în două intervale de timp distincte a încasat venituri din pestarea unor lucrări de construcții fără a le declara organelor fiscale, sustrăgându-se astfel de la plata impozituli pe venit.
Mai exact, dacă în cursul lunii august 2005 martorul l-a contactat pe inculpat în vederea finalizării lucrărilor de construcții la un imobil situat în localitatea iar după ce s-au înțeles asupra lucrărilor ce trebuiau efectuate a început execuția acestora, încasând în mai multe tranșe suma totală de 15.500 lei, la data de 14.03.2006 inculpatul a perfectat cu martora un contract prin care se angaja să execute lucrări de construcții la un imobil situat în localitatea, încasând suma de 22.250 lei, nedeclarând veniturile astfel obținute, sens în care Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală prin B s-a constituit parte civilă, solicitând despăgubiri în sumă de 6.840 lei reprezentând impozit pe venit.
Prima instanță a apreciat că în speță nu sunt incidente prevederile art. 37 lit. a Cod penal, câtă vreme din cazierul judiciar al inculpatului rezultă că cea mai mare pedeapsă aplicată inculpatului prin anterioarele hotărâri de condamnare a fost de 2 ani și 10 luni închisoare ( nr.1750/1995 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin nr.359/1995 a Curții de APEL BRAȘOV ); pedeapsa de 4 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1798/1996 a Judecătoriei Brașova rezultat din revocarea unei suspendări condiționate și adăugarea pedepsei de 2 ani închisoare (aplicată prin 52/1994 a Tribunalului Brașov ) la cea de 2 ani și 10 luni închisoare; într-un asemenea caz pedepsele ce compun cumulul aritmetic rămân distincte și se execută separat și succesiv, astfel că întinderea termenului de reabilitare trebuie determinat în raport de durata celei mai grele dintre pedepse, iar nu de rezultatul însumării lor.
Executarea pedepselor însumând 4 ani și 10 luni închisoare a început la data de 15.03.1995, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 27.08.1997 cu un rest de 864 zile, constatându-se prin urmare că termenul de reabilitare judecătorească, de 5 ani și 5 luni, era împlinit la data comiterii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, fiind incidente prevederile art. 38 al. 2 Cod penal.
Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 334 Cod procedură penală, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (2 acte materiale) și cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în două infracțiuni prev. de art. 9 al. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Funcție de coordonatele expuse în art. 72 Cod penal, de pericolul social concret al faptelor reclamate, de poziția procesual sinceră abordată de inculpat, acesta maniestându-și disponibilitatea în a recupera prejudiciul produs, prima instanță i-a aplicat acestuia două pedepse a câte 2 ani închisoare, apreciindu-le a fi perfect adaptate cazului individual concret.
Ca și modalitate de executare a pedepsei principale, apreciind față de circumstanțele reale ale faptelor, natura acestora și atitudinea procesuală inculpatului că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, în baza art. 81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Relativ la latura civilă din probele administrate a reieșit că prejudiciul total adus bugetului statului prin neplata de către inculpat a impozitului pe venit datorat s-a ridicat la suma de 5.720 lei, diferența până la valoarea de 6.480 lei neputând fi reținută în sarcina inculpatului. Acesta a declarat că este dispus să achite despăgubirile civile, motiv pentru care, în baza art. 346 al. 1 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 5.720 lei, la care se vor adăuga majorările și penalitățile de întârziere calculate de la data săvârșirii faptei până la data plății efective.
Verificările întreprinse au relevat că inculpatul nu deține în proprietate bunuri impozabile (adresa nr.82932/2008 a Primăriei B - Direcția Fiscală - 16), astfel că, în baza art. 357 al. 2 lit. c Cod procedură penală, s-a respins solicitarea părții civile de luare a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.
Tribunalul Brașov prin decizia penală nr. 150/A/2009, admițând apelul declarat de inculpatul a desființat soluția primei instanțe sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate și descontopind pedeapsa rezultantă în pedepsele componente a redus cuantumul acestora la câte 1 an încisoare pentru fiecare infracțiune, urmare reținerii în favoarea acestuia a dispozițiilor art. 74 alin.1 lit. c cu aplicarea art. 76 alin. 1 lit. Cod penal.
Prin aceeași decizie a fost respins ca nefundat apelul declarat de partea civilă cu motivația că atâta timp cât o condiție esențială pentru a putea fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului este aceea a certitudinii prejudiciului cauzat atât sub aspectul existwenței sale cât și al întinderii sale, în speță partea civilă nu a făcut dovada susținerilor sale considerent față de care i-au fost respinse pretențiile pentru suma de 1120 lei ca nedoedite, inculpatul neputând fi obligat la mai mult decât s-a demonstrat cu certitudine în cauză.
Împotriva acestei decizii partea civilă a promovat recurs susținând că suma fixată ca și obligație de plată a fost individualizată printr-un act administrativ-fiscal necontestat de inculpat, obligatoriu față de acesta, recurs ce urmează a fi respins ca nefondat câtă vreme instanța de recurs examinează cauza doar în limitele cazurilor de casare prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, fiind condiționată admiterea acestei căi de atac de încadrarea criticilor aduse de recurent într-unul din cele 21 de cazuri de casare, or în speță motivul invocat de recurentă nu se regăsește în limitele de casare, omițându-se aspectul că recursul este o cale de atac admisibilă doar în cazurile prevăzute de legiuitor.
Dacă judecata în apel are ca obiect verificarea hotărârii atacate sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, judecata în recurs înseamnă, în principiu, o verificare a hotărârii recurate numai sub acele aspecte care se încadrează într-unul din cazurile de casare la care se referă art. 3859Cod procedură penală, cazuri ce au un caracter limitativ, în sensul că u se poate admite recursul și casa hotărârea decât atunci când critica concretă adusă hotărârii recurate se încadrează în condițiile prevăzute de lege pentru aceste cazuri.
Față de considerentele sus expuse, Curtea urmează a face aplicațiunea dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, menținând ca legală și temeinică soluția atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală B împotriva deciziei penale nr. 150 din 13 mai 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă partea civilă să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
-
Red.MF/09.10.2009
Tehnoredact.DS/13.10.2009/2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel. /
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Aurelia Munteanu, Manuela Filip
