Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 74/ DOSAR NR-
Ședința publică din 4 februarie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
- - - JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală B prin DGFP, împotriva deciziei penale nr. 214/Ap din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședință publică din data de 21 ianuarie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 28 ianuarie 2009 și apoi pentru azi, 4 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nr. 1572 din 03.06.2005, Judecătoria Brașova hotărât condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art 272 pct 2 din L 31/1990( grațiată ), art 31 alin 1 Cod penal rap.la art 43 din Legea 82/1991republicată rap.la art 289 Cod penal, art 31 alin 1 Cod penal rap.la art 290 Cod penal și art 13 din L 87/1994.
Prin aceeași hotărâre instanța a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art 272 pct 2 din L 31/1990( grațiată ), art 31 alin 1 Cod penal rap.la art 43 din Legea 82/1991 republicată rap.la art 289 Cod penal, art 31 alin 1 Cod penal rap.la art 290 Cod penal și art 13 din L 87/1994.
I-a obligat pe cei doi inculpați, în solidar să plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice prin ANAF B suma de 44.902.625 ROL obligații fiscale neachitate și majorări de întârziere calculate până la data efectuării plății.
A făcut aplicarea art 348 Cod pr penala cu privire la facturile și chitanțele falsificate aflate în dosarul de urmărire penală și a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de 51.689.837 ROL dobândită din săvârșirea infracțiunii.
Impotriva acestei hotărâri au declarat apel ( care a făcut obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov ) inculpații, Ministerul Finanțelor Publice prin ANAF prin DGFP B și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. Aceste apeluri au fost soluționate în dosarul cu nr. de mai sus prin decizia penală nr 22/A /28.01.2008.
Prin această decizie au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și de către inculpați, iar sentința penală nr 1572/3.06.2005 a Judecătoriei Brașova fost desființată cu privire la modul de soluționarea a laturii penale, constatându-se intervenită prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile reținute în acuzarea celor doi inculpați. A fost respins apelul declarat de către partea civilă ANAF prin DGFP B și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva acestei decizii a instanței de apel au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, inculpații și ANAF prin DGFP
Prin decizia penală nr 375/R/14.05.2008 Curtea de APEL BRAȘOVa admis recursurile declarate în cauză și a casat decizia penală nr 22/A/2008 a Tribunalului Brașov sub două aspecte:
-pe latură penală numai cu privire la omisiunea dispunerii încetării procesului penal pentru inculpatul, pentru infracțiunea prev. de art 290 Cod penal, în baza art 2 lit b rap.la art 10 lit g Cod pr penala.
-pe latură civilă, în întregime și a trimis cauza spre rejudecare în apel Tribunalului Brașov.
Limitele de casare impuse de instanța de control judiciar relativ la latura civilă a cauzei (trimisă spre rejudecare în întregime) au vizat împrejurarea că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei probe esențiale pentru soluționarea laturii civile a cauzei ( raportul de expertiză efectuat în cursul judecării apelului), urmând ca la rejudecare instanța să țină cont și de punctele de vedere exprimate în apel și în recurs de către inculpați și partea civilă și în măsura în care se impune să reia cercetarea judecătorească și să administreze și alte probe pertinente și utile cauzei.
Tribunalul, procedând la rejudecarea cauzei, în limitele de casare amintite anterior, a constatat că rejudecarea cauzei privește exclusiv latura civilă a dosarului, astfel ca vor fi analizate apelurile declarate de către inculpați și de către partea civilă Statul Român prin ANAF prin DGFP B( apelul Ministerului Publica vizat exclusiv latura penală a cauzei ).
Motivele de apel invocate de către inculpați au vizat împrejurarea că, potrivit raportului de expertiză întocmit în apel s-a constatat că nu există prejudiciu în cauză și, în consecință, trebuie înlăturată obligarea lor de la plata sumelor de bani cu titlu de obligații fiscale neachitate și majorări de întârziere. Aceste motive au fost reiterate si în fața instanței de recurs, iar în plus s-a criticat faptul că la stabilirea sumei datorată ca prejudiciu instanța nu a indicat dacă este vorba despre lei vechi sau noi, solicitând recalcularea la noua titulatură în lei noi.
Motivele de apel invocate de partea civilă au vizat împrejurarea că deși constituirea de parte civilă a fost făcută cu suma de 16.735.037.124 lei, reprezentând impozit pe profit și taxa pe valoarea adaugată, instanța de fond nu a făcut referire la ceea ce reprezintă suma de bani la care au fost obligați inculpații prin sentință și nu rezultă modul în care a fost soluționată astfel acțiunea civilă, solicitând admiterea constituirii de parte civilă astfel cum a fost formulată. Aceste motive de apel au fost reiterate și în cererea de recurs, făcându-se referire în plus la concluziile eronate ale raportului de expertiză întocmit de către instanța de apel.
Statul Român, prin ANAF, prin DGFP B, s-a constituit parte civilă în cauză în acest dosar cu suma de 16.735.037.124 lei, obligații fiscale și majorări de întârziere calculate până la data de 27.03.2002 ( fila 15 dosar nr 704/2002 al Judecătoriei Brașov ). Această constituire de parte civilă s-a referit la toate faptele de natură penală reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului.
Prin rechizitoriu, atât inculpatul, cât și inculpatul, au fost trimiși în judecată doar pentru o parte din faptele penale cuprinse în sesizarea Gărzii Financiare B, pentru celelalte fapte, procurorul a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un alt dosar.
Tribunalul a retinut ca instanta a fost sesizată cu privire la faptele penale săvârșite de către inculpați raportat la următoarele societăți comerciale: SC SRL B, SC SRL B, SC SRL S, SC B, SC TRANS SRL B, astfel ca, in calcularea sumei datorată ca prejudiciu Statului Român, instanța de fond a avut în vedere doar faptele deduse judecății și a explicitat în considerentele hotărârii că prejudiciul total datorat statului cu privire la societățile de mai sus este de 44.902.625 lei. Mai mult, acest calcul a fost făcut potrivit adresei comunicate de către Ministerul Finanțelor Publice-Garda Financiară și aflat la fila 512 dosar up, fiind defalcat pe impozit pe profit și TVA.
Tribunalul a mai retinut ca fiind evident faptul că moneda în care a fost exprimată suma datorata de inculpati este cea utilizată la momentul pronunțării hotărârii, în anul 2oo5 (ROL).
In ceea ce priveste raportul de expertiză contabilă nr. -, aflat la fila 239 dosar - al Tribunalului Brașov, efectuarea acestuia a fost dispusă din oficiu de către instanță, obiectivele expertizei fiind stabilite prin încheierea de sedință din data de 16.01.2007. Raportat la conținutul constitutiv al infracțiunilor deduse judecății și care au determinarea înregistrarea prejudiciului reclamat de partea civilă, Tribunalul Baa preciat că raportul de expertiză întocmit în cauză prezintă aprecierile personale ale expertului, raportat la dispozițiile legale în vigoare, în legătură cu valoarea impozitului pe profit și a TVA-ului (TVA deductibil sau nedeductibil). In sustinerea acestei teze, s-a retinut ca, deși expertul a concluzionat la un moment dat (fila 243 ) că societatea nu a plătit impozit pe profit în cursul anului 1997, deși datora acest impozit pe profit conform evidențelor contabile, ulterior acesta a sustinut că societatea nu datora impozit pe profit aferent facturilor analizate deoarece contravaloarea acestor facturi a fost de natura cheltuielilor și nu au avut la baza operațiuni reale; neavând la baza operațiuni reale, nici chitanțele, prin înregistrarea lor în contabilitate, nu au creat vreun prejudiciu statului, ci au diminuat doar creditul societății, afectând în acest fel doar disponibilitățile bănești ale societății.
Cu toate acestea, expertul nu s-a referit în nici un fel la deductibilitatea TVA colectată de către organele de control, potrivit actelor normative în vigoare pentru perioada respectivă, pentru a putea determina dacă acestea reprezintă sau nu un prejudiciu, nu a făcut referire la nici un act normativ aplicabil susținerilor sale, constatând doar anularea din contabilitate a tranzacțiilor comerciale oferind un răspuns cu caracter de generalitate la obiectivele nr 3 și nr 6. Cu privire la obiectivele nr. 1 și nr. 2, expertul nu a precizat modul de calcul al TVA-ului în modalitatea îmbrățișată de el și nu a justificat modul în care a determinat cuantumul obligațiilor fiscale, în timp ce organele de control au stabilit în mod concret, pe baza acelorași documente pe care le-a avut la dispozitie expertul, un alt cuantum.
În consecință, instanța de apel a constatat că suma de bani reprezentând obligații fiscale neachitate, respectiv 44.902.625 lei, la care se adaugă majorări de întârziere calculate până la data efectuării plății, a fost în mod corect determinată de prima instanță și se referă doar la faptele penale reținute în acuzarea inculpaților în prezentul dosar dedus judecății.
Împotriva decizei Tribunalului B au declarat recurs inculpatul și partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Criticile aduse de partea civila sunt dezvoltate in memoriul de la filele 3-4 dosar recurs, fara a se indica vreunul dintre cazurile de casare prevazute de art.3859pr.pen. Aceasta parte a reluat motivele de apel si a solicitat ca, urmare a recursului declarat si a admiterii acestuia, sa se dispuna obligarea inculpatilor la plata sumei de 1.673.503,7 lei. Inculpatul nu si-a motivat recursul potrivit dispozitiilor art.38510pr.pen. insa aparatorul desemnat din oficiu a criticat solutia adoptata de instanta de apel prin raportare la gresita inlaturare a concluziilor expertului potrivit caruia nu exista prejudiciu in cauza.
Recursurile declarate în cauză sunt nefondate.
Astfel, Curtea reține că atât partea civilă, cât și inculpatul, au reluat criticile din apel, critici care au fost amplu și corect analizate de Tribunalul Brașov.
Deși inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, s-a raportat la concluziile expertului potrivit căruia nu ar exista prejudiciu în cauză, în mod corect instanța de apel a reținut că expertul nu a prezentat nicio modalitate de calcul concretă a sumelor cuprinse în raportul de expertiză, pe când rapoartele întocmite de Garda Financiară au prevăzut modul de calcul, dispozițiile normative în vigoare pe baza cărora s-au făcut calculele respective și modalitatea în care societatea și-a majorat cheltuielile de exploatare aferente veniturilor realizate, prin înregistrarea în contabilitate chiar a unor operațiuni nereale pe baza cărora inculpații au solicitat să se aibă în vedere lipsa prejudiciului. Mai mult, nici în explicațiile ulterioare oferite în scris instanței, expertul nu a fost în măsură să expliciteze această modalitate de calcul. Este adevărat că expertiza este o probă științifică, astfel cum a susținut inculpatul prin apărătorul său, dar în condițiile în care aceasta este deficitară, iar elementele de fapt nu se coroborează cu altele care se desprind din alte probe administrate pe parcursul procesului penal, atât doctrina, cât și practica, în unanimitate susțin teza potrivit căreia aceasta poate fi înlăturată, cum s-a întâmplat și în prezenta cauză.
Cu privire la criticile aduse de partea civilă care s-au referit la cuantumul prejudiciului reținut și la plata căruia au fost obligați, în solidar, inculpații, Curtea reține că, în mod corect, atât prima instanță, cât și cea de apel, au hotărât că acesta este urmarea numai a infracțiunilor cu care a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, observându-se că, prin actul de sesizare, s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor într-un alt dosar aflat la IJP B din care, de altfel, au fost obținute documentele contabile pentru efectuarea expertizei. Faptul că partea civilă nu urmărește desfășurarea procesului penal - în cauza formată urmare a disjungerii - și nu solicită urgentarea cercetărilor în acel dosar care se află într-o posibilă nelucrare de mulți ani, nu îndreptățește la solicitatarea despăgubirilor și pentru o posibilă diferență de prejudiciu până la concurența constituirii de parte civilă.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin B împotriva deciziei penale nr.214/A/30.09.2008 a Tribunalului Brașov pronunțată în dosarul penal nr-, pe care o va menține.
Pentru aceste motive,
In numele legii
Decide:
In baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și partea civilă Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin împotriva deciziei penale nr.214/A/30.09.2008 a Tribunalului B pronuntata in dosarul penal nr-, pe care o mentine.
In baza art.189 pr.pen. dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Bas umei de 200 RON, onorariu avocat din oficiu.
In baza art.192 alin. 2,4 pr.pen. obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in recursul acestuia, iar Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin B la plata sumei de 100 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in recursul acestuia.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 04.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
Red. - 26.02.2009
Dact. 4.03.2009
2 ex.
Jud apel -
Jud fond
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Alexandru Șerban, Manuela Barbu
