Excepție de neconstituționalitate.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DOSAR NR-

Din 26.11.2009

CĂTRE

TRIBUNALUL PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

BRAȘOV

Prin prezenta, vă restituim alăturat dosarul penal nr- (5 volume), privind pe inculpatul, făcându-vă cunoscut că prin decizia penală nr. 802/R/25 noiembrie 2009 pronunțată de această instanță în dosarul penal cu numărul de mai sus, a fost admisă în principiu și în fond contestația în anulare formulată de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 746/6.11.2009 a Curții de Apel Brașov, care a fost desființată. Prin aceeași decizie, a fost respins recursul declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, care a fost menținută.

PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu

- -

GREFIER,

- -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DOSAR NR-

Din 26.11.2009

CĂTRE

TRIBUNALUL PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

BRAȘOV

Prin prezenta, vă restituim alăturat dosarul penal nr- (5 volume), privind pe inculpatul, făcându-vă cunoscut că prin decizia penală nr. 802/R/25 noiembrie 2009 pronunțată de această instanță în dosarul penal cu numărul de mai sus, a fost admisă în principiu și în fond contestația în anulare formulată de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 746/6.11.2009 a Curții de Apel Brașov, care a fost desființată. Prin aceeași decizie, a fost respins recursul declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, care a fost menținută.

PREȘEDINTE,

- -

GREFIER,

- -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 802/ DOSAR NR-

Ședința publică din 25 noiembrie 2009

Completul de judecată format din:

PREȘEDINTE. U - judecător

- judecător

C - judecător

- grefier

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov

Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 746/R din 6 noiembrie 2009 Curții de Apel Brașov.

Dezbaterile în cauza penală de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de avocat ales A.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Întrebate fiind, părțile arată că nu au alte cereri prealabile de formulat în cauză, declarație în raport cu care, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea în principiu a contestației în anulare formulată împotriva deciziei Curții de Apel Brașov nr. 746/2009, motivat de faptul că procedura de citare cu inculpatul în fața instanței de recurs nu a fost legal îndeplinită. Astfel, după cum se poate observa, inculpatul a comunicat în dosarul Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov că și-a schimbat domiciliul din str. - în-, - 11,. A,. 14, această împrejurare rezultând din declarația de inculpat aflată la fila 184 - volumul 3. Pe cale de consecință, apreciază că ne aflăm în situația prevăzută de art. 391 Cod procedură penală, funcție de care solicită ca instanța să dispună.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, sens în care urmează a se da curs solicitării inculpatului.

Instanța în urma deliberării, admite în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei Curții de Apel Brașov nr. 746/R/6 noiembrie 2009. Acordă cuvântul părților pe fondul contestației și respectiv a recursului declarat în cauză.

Apărătorul ales al inculpatului susține că încheierea Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituțională este nelegală și netemeinică. În esență, arată că, puse în fața unei asemenea excepții, instanțele nu au a analiza decât condițiile prevăzute la art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 modificată, respectiv să fie vorba de o cauză aflată în derulare în fața unei instanțe de judecată, să fie vorba eop revedere contestată cuprinsă într-o lege sau ordonanță guvernamentală și să aibă legătură cu soluționarea respectivei cauze.

În opinia sa, prima instanță a zăbovit fugar asupra condițiilor respective și în motivare se arată pe scurt următoarele: "de ce nu a fost inspirat inculpatul ca atunci când a ridicat în debutul cercetării judecătorești excepția de neconstituționale, să o ridice și pe aceasta, că prin motivarea acelei excepții, el ca cetățean, ca particular a admis că e competența DIICOT- ului obținută prin ordonanță guvernamentală, că formularea unei excepții de neconstituționalitate la finalizarea cercetării judecătorești este șicanatorie și de rea credință și că, în esență, această excepție nu are legătură cu soluționarea cauzei."

Consideră că nu i se poate reproșa unui particular că nu este inspirat, că nu știe sau nu este silitor să dezvolte toate motivele din apărarea sa de la început, câtă vreme nu există nici o opreliște potrivit aceluiași text de la art. 29 alin. 1, ba mai mult, există prevedere în Codul d e procedură penală potrivit căreia, după epuizarea probatoriului, dacă nu mai există alte cereri formulate de părți să se pășească la dezbatere, aceasta fiind o chestiune pe care partea o poate folosi înainte de judecarea fondului. Susține că nu particularul poate stabili, că nu acesta are autoritatea să stabilească cine este competent în cauză, aceasta făcând-i legiuitorul. După cum se poate observa, inculpatul a solicitat instanței, trimițând mai departe Curții Constituționale, să se stabilească dacă s-a încălcat prevederea constituțională care interzice ca pe calea ordonanței guvernamentale, fie ea și de urgență, să se intervină în domeniul legilor organice, pentru că Ministerul Public - indiferent de direcția sa, este una din autoritățile enumerate de Constituție în art. 3 unde legiuitorul arată că în materia autorităților de la art. 3 nu se poate interveni decât pe calea unei legi atunci când se modifică structura competenței.

Pe de altă parte, apreciază că în mod nelegal instanța de fond a constatat că inculpatul nu și-a probat excepția formulată, arătând în acest sens că partea nu poate fi obligată să o probeze, obligația acesteia fiind de aom otiva. De altfel, în cuprinsul motivelor a invocat o decizie constituțională privind competențele modificate în privința Curții de Conturi tot prin ordonanță de urgență,excepție admisă de Curtea Constituțională.

Prin urmare, față de motivarea instanței de fond, apreciază că respingerea ca inadmisibilă a cererii formulate de inculpat privind sesizarea Curții Constituționale este cu totul străină demersurilor pe care instanța trebuia să le facă, analizei la care era obligată conform prevederilor art. 29 alin.1.

Cu privire la recursul formulat, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, casarea încheierii de ședință din data de 30 octombrie 2009, urmând ase lua în considerare cererea de sesizare a Curții Constituționale și a se constata că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. 1.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază că excepția invocată de inculpat este inadmisibilă, neavând legătură cu soluționarea cauzei, dat fiind că aceasta nu vizează o dispoziție legală de care să depindă judecarea cauzei. Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului declarat, menținând încheierea atacată care se află la adăpost de orice critică.

În replică, apărătorul inculpatului solicită a se lua act de concluziile puse de procurorul de ședință la instanța de fond, care a fost de acord cu excepția invocată. Susține că lipsa de competență poate fi sancționată cu restituirea cauzei, neputându-i-se impune să facă abstracție de această competență. Mai mult decât atât, o excepție poate fi ridicată în orice fază procesuală, fără a i se reproșa acest lucru, fiind atributul său de a se apăra.

Reprezentanta Ministerului Public susține că în faza de recurs concluziile sale nu trebuie să fie la fel ca cele de la fond și, așa după cum a arătat, excepția invocată este inadmisibilă.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului său, arătând în plus că, în etapa în care a constatat că DIICOT nu este competent, nu a cunoscut că poate ridica această excepție.

CURTEA,

Asupra contestației în anulare de față,

Prin contestația în anulare formulată de inculpatul, în temeiul art. 386 lit. A și b Cod procedură penală s-a solicitat anularea Deciziei nr. 746 din 06.11.2009 a Curții de Apel Brașov, întrucât procedura de citare în fața instanței de recurs nu a fost îndeplinită, astfel că nu s-a putut prezenta și formula apărările în fața instanței.

Reținând judecarea contestației în anulare, după admiterea în principiu, Curtea de Apel Brașov reține următoarele:

Cu ocazia judecării recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, acesta a fost citat la adresa din mun. B,-,. 1,. A,. 9 jud.

Astfel cum rezultă din Cartea de Identitate a inculpatului, începând cu data de 10.08.2006 adresa acestuia de domiciliu este în mun. B,-, - 11,. A,.3,.14 jud. B, fapt comunicat și instanței de fond, Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

Fiind întrunite cazurile prev. de art. 386 alin. 1 lit. a și b Cod procedură penală instanța va admite în fond contestația în anulare și va desființa decizia penală nr. 746 din 06.11.2009 a Curții de Apel Brașov.

Rejudecând recursul declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, Curtea reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din 30.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașovs -a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpat privind sesizarea Curții Constituționale relativ la excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 7/2005 și a Legii nr. 162/2005 raportat la art. 1 alin. 4 și 5, art. 61 alin. 1, art. 73 alin. 3 și art. 115 alin. 4 și 6 din Constituție, pe considerentul că excepția invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei pendinte având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de Legea nr. 678/2001.

Curtea reține că invocarea excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 7/2005 și a Legii nr. 162/2005 nu are legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, cu obiectul incriminării sale, neavând influență asupra soluției pe care instanța o va pronunța cu privire la faptele pentru care inculpatul este cercetat.

Mai mult, cererea de sesizare a Curții Constituționale prin care se tinde la modificarea unui întreg act normativ nu este admisibilă, ceea ce se urmărește fiind tergiversarea soluționării cauzei.

Față de cele arătate mai sus, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge recursul declarat de inculpatul.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în principiu și în fond contestația în anulare formulată de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 746/6.11.2009 a Curții de apel Brașov, pe care o desființează.

Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-, pe care o menține.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - C

GREFIER,

pentru - - plecată din instanță

semnează grefier șef secție,

Red.M/21.12.2009

/28.12.2009

2 exemplare

Jud. fond

Președinte:Aurelia Munteanu
Judecători:Aurelia Munteanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Excepție de neconstituționalitate.