Excepție de neconstituționalitate. Decizia 864/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 864/R Dosar nr-

Ședința publică de la 16 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Filip JUDECĂTOR 2: Constantin Epure

- - - JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu

- - - judecător

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- - procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

Pe rol fiind soluționarea recursului promovat de către inculpatul, împotriva Încheierii de ședință din data de 08 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, asistat de apărătorul din oficiu, avocat .

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.

Instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de ședință din data de 8 2009, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate, casarea acesteia și să în cadrul rejudecării să se dispună admiterea excepției invocate de către inculpat și sesizarea Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect Tribunalul Brașova respins această excepție și cererea de sesizare Curții Constituționale, având în vedere și dispozițiile legii de organizare a Curții Constituționale, dar mai ales că ceea ce se invocă este nereglementarea legală a unei anumitei fapte, deci nu un text de lege care există și este în vigoare.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, arată că dispozițiile art. 215 Cod penal încalcă dispozițiile art.16 alin. 1 din Constituție care proclamă egalitatea drepturile cetățenilor în fața autorităților publice și în fața legii fără discriminării și fără privilegii. Art. 124 alin. 2 din Constituție proclamă că justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Art. 14 din CEDO raportat la art. 20 din Constituție din constituție interzice expres încălcarea s-au restrângerea oricăror drepturi sau libertăți cetățenești prevăzute de această convenție.

Invocă art.1 alin. 1 din Protocolul 12 din CEDO care a fost ratificat de România reia integra dispozițiile art. 14 din Convenție, iar în art. 2 se interzice orice discriminare între persoane în exercitarea drepturilor și libertăților în fața autorităților publice. Art. 215 Cod penal descriu fapta de delapidare ca fiind săvârșită de un funcționar. De aici rezultă cu evidență așa cum este definit funcționarul de art. 147 alin.2 Cod penal cu trimitere la art. 145 Cod penal, că nu se referă în cererea sa de admitere în principiu a acestei excepții la un hiatus legislativ, la o nereglementare, ci la o discriminare pe care acest text de lege o face între făptuitorii în funcție de împrejurarea dacă a păgubit avutul public sau un alt avut decât cel public, apreciind că această discriminare încalcă dispozițiile constituționale și ale dreptului omului invocate.

Pe de altă parte, o serie de articole care au prevăzut această discriminare, și anume 223-235 Cod penal, respectiv Titlu IV din Codul penal - infracțiuni contra avutului obștesc, au fost abrogate, precum și art. 254 și 256 Cod penal care se află într-o situație identică sub aspectul neconstituționalității. Însă prin legea 78/200 privit faptele de corupție au fost încriminate acesta fapte și când au fost săvârșite de funcționarul public.

Noul Cod penal, care nu a intrat în vigoare, prin art. 314 din Legea 301/2004 definește delapidarea ca o faptă săvârșită de un funcționar public sau un funcționar, ceea ce demonstrează că legiuitorul a constat hiatusul din vechea reglementare.

Precizează că motivarea încheierii Tribunalului Brașov, prin care s-a respins cererea de admitere în principiu a excepției de neconstituționalitate se referă la împrejurarea că ar fi fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiuni de delapidare în calitate de funcționar și potrivit legii Curții Constituționale aceste dispoziții nu sunt incidente, apreciind că este un eufemism faptul că din moment ce a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiuni de delapidare nu este incidentă cererea formulată. De asemenea, parchetul a susținut, cu aceiași ocazie, că cererea formulată nu este admisibilă în principiu deoarece practica judiciară a tratat, în cazul infracțiuni de delapidare, la fel funcționarul public cât și funcționarul, și că cel mult, această cerere, ar putea constitui cel mult obiectul unui memoriu pentru introducerea unui recurs în interesul legii.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, a fost respinsă cererea formulată de inculpatul având ca obiect sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. art. 2151.pen., reținând că excepția de neconstituționalitate vizează neincriminarea distinctă a infracțiunii de delapidare săvârșită de un funcționar public, apreciind că nu are legătură cu cauza, fiind astfel inadmisibilă prin prisma art. 29 al 1 din L 47/1992.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, personal, cât și prin apărătorul desemnat din oficiu, solicitând casarea încheierii recurate, iar în cadrul rejudecării, admiterea cererii, sesizare Curții Constituționale și suspendarea judecării cauzei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Curtea reamintește că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident apărut în cadrul unui litigiu, iar invocarea acesteia impune justificarea unui interes de la care se va raporta judecătorul pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul care face obiectul dedus judecății. În continuare, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției ar trebui să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul penal, implicând necesitatea unei legături directe dintre norma contestată și soluționarea procesului penal, iar pe de altă parte, rolul pe care îl va reprezenta hotărârea Curții Constituționale va trebui să aibă efecte materiale asupra conținutului hotărârii judecătorului care va dispune asupra fondului, asupra acuzației aduse inculpatului.

De asemenea, o altă condiție necesară și obligatorie este aceea a relevanței excepției invocate, prin numeroase decizii Curtea Constituțională statuând că excepția de neconstituționalitate poate viza numai acele dispoziții legale de care depinde judecarea cauzei.

motivele invocate de inculpat, Curtea reține că excepția invocată nu îndeplinește cerința de admisibilitate privitoare la legătura cu soluționarea cauzei, ceea ce urmărește de fapt inculpatul fiind a adăuga la lege, știut fiind faptul că nu acesta este rolul Curții Constituționale.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art.38515pct.1 lit. b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o va menține.

Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.2 pr.pen.

Pentru aceste motive,

În numele legii

Dispune:

În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.

În baza art.189 pr.pen. dispune avansarea din fondurile către Baroul Brașova sumei de 100 Ron, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 150 Ron, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

red. /28.01.2010

dact. /29.01.2010

jud. fond-,

Președinte:Manuela Filip
Judecători:Manuela Filip, Constantin Epure, Simona Franguloiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Excepție de neconstituționalitate. Decizia 864/2009. Curtea de Apel Brasov