Exercitarea fără drept a unei profesii (art. 281 cod penal). Decizia 789/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 789/ DOSAR NR-
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Barbu judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 107/A din data de 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 13 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 24 noiembrie 2009.
a,
Constată că, prin sentința penală nr.1328/07.10.2008 a Judecătoriei Brașov, s-a admis schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților pusă în discuție din oficiu de către instanța de judecată.
În baza art. 334 Cpp s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina celor trei inculpați din infracțiunea prev. de art. 281 Cp rap. la art. 25 din Legea 255/2004 în infracțiunea prev. de art. 281 Cp rap. la art. 25 din Legea 51/1995.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cpp rap. la art. 10 lit. d Cpp au fost achitați inculpații, - pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat prevăzută de art. 281 Cp rap. la art. 25 din legea 51/1995.
S-a constatat că infracțiunea nu comportă latură civilă.
În baza art. 192 al. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut următoarele:
În cursul anului 2004, cei trei inculpați, toți absolvenți ai unor facultăți cu profil juridic, au efectuat demersuri în vederea admiterii în profesia de avocat și desfășurării activităților cu acest specific. În acest scop, apreciind că așa numitul "Barou Constituțional" își desfășoară activitatea în condiții de legalitate, cei trei au urmat procedura prevăzută de Legea 51/1995 pentru admiterea în această profesie, procedură impusă și de către Baroul în cadrul căruia urmăreau să fie integrați. După susținerea și promovarea examenului de admitere în Barou, s-au emis decizii pe numele acestora, au depus jurământul prevăzut de lege, au primit legitimații și s-au înscris în evidențele fiscale pentru declararea veniturilor obținute din activitățile desfășurate. Astfel, prin decizia nr. 25/13.07.2004 s-a dispus înscrierea inculpatului ca și avocat definitiv în cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România - Baroul Brașov începând cu data de 13.07.2004 iar prin decizia nr. 38 din aceeași dată s-a dispus înscrierea în aceeași calitate a inculpatului. De asemenea, prin decizia nr. 1/13.07.2004, s-a recunoscut inculpatei - calitatea de avocat definitiv în cadrul aceluiași Barou.
Având în vedere apartenența la un Barou considerat de către cei trei inculpați ca fiind legal organizat și funcționând cu respectarea tuturor prevederilor în materie, în cursul anului 2004 au desfășurat activități specifice profesiei de avocat.
În acest sens,inculpatula încheiat la data de 29.07.2004 un contract de asistență juridică nr. - cu numitul având ca obiect acordarea de asistență în cadrul dosarului nr. 1001/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov. În baza acestui contract, inculpatul a depus o împuternicire avocațială iar apoi a asistat clientul său în cadrul unui dosar având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar, atât la soluționarea pe fond a cererii cât și în calea de atac a recursului.
De asemenea, inculpatul a încheiat la data de 23.08.2004 un contract de asistență juridică cu numita în baza căreia a reprezentat-o pe aceasta în mai multe dosare civile iar la data de 29.07.2004 a încheiat un contract cu numitul G privind acordarea de servicii de specialitate juridică. În paralel, inculpatul a încheiat cu această persoană și o procură judiciară notarială pentru acordarea dreptului de reprezentare în trei dosare civile, procură în care se făcea referire la calitatea sa de avocat. Pentru activitățile desfășurate în calitate de avocat, inculpatul a primit de la clienții săi diverse sume de bani.
În cursul aceluiași an, ca urmare a problemelor avute, inculpatul a renunțat la activitatea în cadrul Baroului, suspendându-și activitatea iar apoi, la data de 30.11.2004, ca urmare a demisei, a reziliat contractul de asociere cu inculpatul.
În ceea ce o privește peinculpata, membră a Baroului din data de 13.07.2004, aceasta a încheiat la rândul ei un contract de asistență judiciară cu numitul la data de 20.07.2004, acest contract fiind dublat și de încheierea unei procuri judiciare notariale pentru reprezentare. De asemenea, la data de 07.09.2004, inculpata a încheiat un alt contract cu numitul în vederea reprezentării într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Brașov, concomitent emițându-se și o procură judiciară notarială care urma a fi folosită în situația în care instanța nu ar fi recunoscut calitatea de avocat al inculpatei.
În ambele cazuri, inculpata a realizat activități specifice profesiei de avocat, adresând cererii instanței de judecată, propunând probe, pe fiecare dintre înscrisurile formulate existând mențiunea privind calitatea de avocat al acesteia.
Cu privire la activitatea inculpatului,după ce inițial acesta și-a desfășurat activitatea în calitate de administrator al SC SRL, societate având ca obiect acordarea de consultanță în vederea emigrării în Australia și Noua, acesta a dobândit calitatea de avocat în cadrul Baroul "" la data de 13.07.2004.
Inculpatul a încheiat contracte de asistență juridică cu (la data de 01.09.2004), și, acordând efectiv asistență judiciară acestora în diverse dosare aflate pe rolul instanțelor din B și primind diverse sume de bani pentru serviciile prestate, mai puțin în cazul lui care nu a plătit nici o sumă de bani datorită relațiilor de prietenie existente între el și inculpat.
Pentru existența infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, sub aspectul laturii obiective, este necesară desfășurarea de activități specifice profesiei de avocat de către o persoană care nu are această calitate.
În speță, raportat la materialul probator existent la dosarul cauzei, nu se poate contesta faptul că inculpații au realizat astfel de activități. De asemenea, raportat la adresa comunicată de către Baroul Brașov, instanța consideră că la momentul la care au acordat asistență juridică cei trei inculpați nu aveau calitatea de avocat înscris într-un barou, astfel cum este reglementată această noțiune prin art. 1 din Legea 51/1995. Față de acestea, instanța apreciază că este realizată latura obiectivă a infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat.
În același timp, instanța va avea în vedere că această infracțiune se săvârșește numai cu intenție în sensul că făptuitorul își dă seama că realizează activități prin care încalcă regimul legal de exercitare a profesiei, urmărind sau acceptând crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de lege. În speță, instanța apreciază că pentru existența infracțiunii este necesar a se stabili că inculpații au realizat faptul că nu respectat toate dispozițiile legale care reglementează obținerea calității de avocat.
Or, din probele administrate, rezultă că inculpații au luat cunoștință de înscrisurile în baza cărora Baroul Constituțional Român funcționa, inclusiv încheieri ale instanțelor judecătorești prin care s-a permis înscrierea unor asociații având ca scop înființarea de barouri precum și decizii prin care denumirile de Uniunea Avocaților din România și Uniunea Națională a Barourilor din România au fost înregistrate la OSIM pe numele lui. Pe numele acestuia au fost înregistrate de asemenea, la aceeași instituție, denumirea de Baroul Brașov precum și marca "robă" (fl. 277, 278, 280 dup). De asemenea, inculpații au urmat procedura prevăzută de lege în vedere dobândirii calității de avocat, respectiv susținerea unui examen organizat de către barou, depunerea jurământului, înscrierea pe avocaților. Instanța apreciază că toate aceste elemente au contribuit la formarea convingerii celor trei inculpați că Baroul în care s-au înscris funcționa în mod legal iar activitățile desfășurate de ei sunt realizate cu respectarea Legii 51/1995.
În plus, instanța consideră că este de notorietate existența unei practici judiciare neunitare în ceea ce privește legalitatea activităților desfășurate de către persoanele înscrise în Baroul "Constituțional". Urmare a situației neclare existente, s-a realizat modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea 255/2004 însă, chiar și în această situație, există opinii divergente. În acest sens, instanța constată că la data de 16.04.2007 (deci la aproape 3 ani de la modificare legii), ÎCCJ a pronunțat decizia nr. XXVII în soluționarea unui recurs în interesul legii prin care a decis că "asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoana care nu a dobândit calitatea de avocat in condițiile Legii nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia", în considerente acestei decizii făcând referire la faptul că anumite instanțe au permis asistarea inculpatului de către persoane cu studii juridice dar care nu au dobândit calitatea de avocat în condițiile legii. Este evident că necesitatea admiterii acestui recurs în interesul legii a derivat din faptul că opiniile cu privire la legitimitatea activităților desfășurate de către avocații din cadrul Baroului "Constituțional" erau împărțite.
Față de aceasta, observând divergența opiniilor în ceea ce privește legalitatea desfășurării activităților specifice profesiei de avocat existentă la practicienii din domeniul dreptului, reținând și susținerile inculpaților referitoare la încrederea pe care au avut-o cu privire la organizarea și funcționarea baroului în care s-au înscris, instanța apreciază că nu se poate reține existența intenției de a exercitat în mod ilegal o profesie.
Prin decizia penală nr.107/A din 6 aprilie 2009, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de Ministerul Public Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale nr.1328/2008 a Judecătoriei Brașov pe care a menținut-
În baza art 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate în apel au fost suportate de stat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:.
Infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau a oricărei alte activități prev de art 281 din Codul penal,ce are caracterul unei norme cadru în materie,este completată în conținutul său constitutiv de norma specială reprezentată de art 25 din legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat,prin stabilirea situației premise,condițiile și limitele de exercitare a acestei profesii.
Infracțiunea se realizează,sub aspectul elementului material prin " exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat de către persoana care nu este înscrisă în avocaților ( astfel era redactat textul în art 25 din Legea nr. 51/1995 republicată în temeiul Legii nr.231/2000) sau " în exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe avocaților acelui barou ( conținutul normei incriminatoare redactat în art 25 din Legea nr.51/1995 așa cum a fost modificată prin Legea nr.255/16.06.2004).
Ca atare,elementul material al infracțiunii constă în exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat exercitată fără drept,respectiv fără a fi îndeplinite condițiile esențiale de dobândire a calității de avocat într-un barou component al Uniunii Avocaților din România(art 1 alin 2 și art 9 din legea nr. 51/1995 modificată și republicată în 2001) sau Uniunii Naționale a Barourilor din România(art 1 alin 2 și art 9 din Legea nr. 225/2004).
Pe de altă parte,fapta de exercitare fără drept a unei profesii constituie infracțiune numai dacă sub raportul laturii subiective este comisă cu intenție și făptuitorul își dă seama de natura acțiunii pe care o săvârșește, prevede că încalcă regimul legal al profesiei și a creat o stare de pericol pentru ordinea de drept în acest domeniu al relațiilor sociale urmărind acest rezultat ori acceptând producerea lui. Necunoașterea de către făptuitor a necesității respectării condițiilor și procedurilor legate de exercitare "cu drept,a profesiei de avocat" nu înlătură caracterul penal al faptei deoarece aceste obligații au caracter de norme penale de întregire a conținutului infracțiunii.
Pentru determinarea existenței laturii subiective a infracțiunii sunt relevante demersurile întreprinse de făptuitor pentru a respecta condițiile de legalizare sau autorizare a activității.
Sub acest aspect instanța de fond a apreciat corect că pentru existența infracțiunii este necesar a se stabili că inculpații au realizat faptul că nu respectat toate dispozițiile legale care reglementează obținerea calității de avocat,din probele administrate, rezultând împrejurarea că inculpații au luat cunoștință de înscrisurile în baza cărora Baroul Constituțional Român funcționa, inclusiv încheieri ale instanțelor judecătorești prin care s-a permis înscrierea unor asociații având ca scop înființarea de barouri precum și decizii prin care denumirile de Uniunea Avocaților din România și Uniunea Națională a Barourilor din România au fost înregistrate la OSIM pe numele lui. Pe numele acestuia au fost înregistrate de asemenea, la aceeași instituție, denumirea de Baroul Brașov precum și marca "robă" (fl. 277, 278, 280 dup). De asemenea, inculpații au urmat procedura prevăzută de lege în vedere dobândirii calității de avocat, respectiv susținerea unui examen organizat de către barou, depunerea jurământului, înscrierea pe avocaților. Instanța apreciază că toate aceste elemente au contribuit la formarea convingerii celor trei inculpați că Baroul în care s-au înscris.
Existența laturii subiective a infracțiunii trebuie apreciată și în raport de succesiunea legilor în timp întrucât până la modificarea ei prin Legea nr. 255/16.06.2004, Legea nr.51/1995 nu reglementa modul de înființare și nu impunea o interdicție de înființare a unui barou,și ca urmare nu poate exista intenția de săvârșire a infracțiunii în ceea ce privește persoana care a întrunit condițiile de a fi înscris într-un barou,iar acel barou a fost înființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă nedesființată până la adoptarea Legii nr. 255/2004.
Chiar și după apariția legii menționate au existat nenumărate situații în care practica instanțelor nu a fost unitară exprimându-se opinii divergente în ceea ce privește legalitatea desfășurării activităților specifice profesiei de avocat. Tocmai această divergență de opinii materializată în soluții diferite adoptate în cauze similare a determinat procurorul general a sesiza ICCJ cu soluționarea unui recurs în interesul legii,ICCJ prin decizia nr. XXVII pronunțată la data de 16.04.2007 a decis că "asistenta juridica acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoana care nu a dobândit calitatea de avocat in condițiile Legii nr. 51/1995, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia"
Nu este de neglijat nici faptul că activitatea inculpaților este analizată în perioada anterioară și posterioară apariției Legii nr. 255/2004.Dacă pentru perioada anterioară am arătat că nu se poate reține săvârșirea infracțiunii,pentru argumente ce țin de accesibilitatea și previzibilitatea legii,în ceea ce privește perioada imediat următoare intrării în vigoare a legii menționate precizăm faptul că ICCJ -Secția civilă și de proprietate intelectuală,prin decizia nr. 6619/26.11.2004 a admis recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva Încheierii nr. 23 Judecătoriei Alba Iulia din august 2002 prin care s-a dispus înscrierea asociației " " și a respins cererea de înregistrare ca persoană juridică a asociației menționate,inculpații suspendând activitatea exercitată la câteva zile mai târziu respectiv în 30.11.2004.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, instanțele de fond au plecat de la o premisă greșită, la pronunțarea soluțiilor. Inculpații nu sunt trimiși în judecată pentru modalitatea în care s-au înscris în baroul respectiv, ci pentru faptul că, ulterior modificării legislației în vigoare prin Legea nr. 255/2004, aceștia au continuat să exercite respectiva profesie. Astfel, lipsa laturii obiective nu mai poate fi invocată după modificarea legislativă menționată, nemaiputându-se vorbi despre o lipsă a accesibilității și previziunii legii. Recursul în interesul legii la care face referire instanța de fond nu face decât să întărească ideea că exercitarea profesiei de avocat în alte condiții decât cele legale nu are relevanță juridică pentru instanțele de judecată.
Cazul de casare invocat este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală.
În fața instanței de recurs inculpații au declarat că doresc continuarea procesului penal în cazul constatării intervenirii prescripției răspunderii penale, față de împrejurarea că termenul de prescripție specială s-a împlinit la data de 30 mai 2009.
Verificând hotărârile atacate pe baza materialului și lucrărilor de la dosarul cauzei, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
În mod întemeiat instanțele de fond au stabilit că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, prevăzută de art.281 Cod penal, raportat la art. 25 din Legea 51/1995, în sensul că nu este întrunită latura subiectivă, respectiv intenția.
Pe fondul unor controverse teoretice, prin valorificarea unor dispoziții legale referitoare la înființarea unor asociații și a lipsei unei dispoziții exprese care să interzică înființarea altor barouri în afara UNBR, până la apariția Legii nr. 255/2004, de modificare și completare a Legii nr. 51/1995, a fost înființat Baroul Constituțional Român, prin încheieri ale instanțelor judecătorești permițându-se înscrierea unor asociații având ca scop înființarea unor bariuri, iar denumirile de Uniunea Avocaților din România și Uniunea Națională a Barourilor din România au fost înregistrate pe numele lui l. Pe numele acestuia a fost înregistrată la OSIM și denumirea de Baroul Brașov, precum și marca "robă". Inculpații au apreciat că așa numitul "Barou Constituțional" își desfășoară activitatea în condiții de legalitate, astfel că au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 51/1995 pentru admiterea în această profesie, procedură impusă și de baroul în care urmăreau să fie înscriși. Deciziile de înscriere în acest barou au fost emise pe numele inculpaților în data de 13.07.2004 și în vara-toamna anului 2004, aceștia și-au asumat calitatea de avocat și au desfășurat activități specifice acestei profesii, astfel cum a reținut detaliat, prima instanță.
Astfel, dacă sub aspectul laturii obiective se poate reține exercitarea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, latura subiectivă a acestei infracțiuni nu este dovedită în speță, inculpații având convingerea că Baroul în care s-au înscris funcționa legal, iar activitățile desfășurate de ei sunt realizate cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995.
Recursul Parchetului critică faptul că instanțele de fond nu mai puteau evoca lipsa laturii subiective în privința infracțiunii reținute în sarcina inculpaților după modificarea adusă Legii nr. 51/1995, modificare intervenită în cursul lunii iunie a anului 2004. Chiar și așa fiind, împrejurarea că printr-o dispoziție expresă a fost interzisă constituirea și funcționarea de barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, nu determină reținerea vinovăției inculpaților, sub forma intenției, la săvârșirea faptelor ce li se impută, fapte comise într-o perioadă relativ scurtă de timp (lunile iulie-septembrie 2004), de vreme ce, formal, inculpații îndeplineau condițiile pentru a fi avocați, condiții prevăzute de Legea nr. 51/1995.
De altfel, și practica instanțelor nu a fost unitară cu privire la legalitatea activităților specifice profesiei de avocat desfășurate de către persoanele înscrise în Baroul Constituțional. Astfel, unele instanțe au considerat că părțile pot fi asistate în cursul procesului penal de persoane cu studii juridice, chiar dacă acestea nu au dobândit calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004. Tocmai această practică neunitară a condus, la 3 ani de la apariția Legii nr. 255/2004, la promovarea unui recurs în interesul legii, recurs admis prin Decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007 și prin care s-a stabilit că asistența juridică acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, modificată și completată prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia. În condițiile în care nu toate instanțele judecătorești apreciau drept nelegală activitatea desfășurată de persoanele înscrise în "Baroul Constituțional", argumentul adus de către tribunal cu privire la lipsa accesibilității și previzibilității legii este pertinent.
Față de aceste considerente, curtea apreciază ca fiind legală și temeinică soluția de achitare a inculpaților, și pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, astfel că, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefundat recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov și va menține decizia atacată.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr.107/06.04.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Laura Popa
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /23.12.2009
/05.01.2010/2 ex
Jud. fond
jud. apel /.
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Laura Popa, Constantin Epure
