Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 164/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 164/
Ședința publică din data de 21 Martie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal promovat de inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.292 Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 467 din 09.11.2007 a Tribunalului Galați.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat -, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.23 emise de Baroul Galați - Cabinet Individual de Avocatură " -", depusă la fila 13 dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință în sensul că este al treilea termen de judecată acordat la solicitarea recurentului-inculpat pentru a depune înscrisuri în susținerea motivelor de recurs invocate, după care;
Recurentul-inculpat, prin apărător, depune la dosar set de înscrisuri cuprinzând: de analize medicale nr.1648 privind pe numita, (5 exemplare), șiCaracterizareprivind pe inculpatul, formulată de Sindicatul șoferilor Arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărător, precizează că a formulat recurs împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel în baza art.3859pct.14 Cod procedură penală.
Solicită a se constata că infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și, avându-se în vedere situația deosebită a inculpatului-recurent, atitudinea sa sinceră de recunoaștere a faptei săvârșite, fiind "învățat" să execute un ordin, a scris intr-o cerere că i s-a furat permisul, fără să dea dovadă de maturitate, fiind determinat și de faptul că este singurul susținător financiar al familiei sale iar soția sa are o stare de sănătate precară.
Solicită a se avea în vedere faptul că executarea în regim de detenție este una excepțională pentru fapte de natură mai gravă.
Atât timp cât infracțiunea pentru care inculpatul este trimis în judecată este prevăzută și cu sancțiunea amenzii iar în cauză nu s-au produs consecințe, solicită admiterea recursului promovat să se desființeze hotărârile judecătorești pronunțate de instanța de fond și apel și, în rejudecare, să se aplice inculpatului o pedeapsă cu amendă. Reiterează solicitarea făcută în motivarea scrisă a recursului cu privire la posibilitatea Curții de a face aplicarea art.181Cod penal raportat la gradul de pericol social al faptei, la faptul că nu există urmarea prevăzută de lege și la situația soției inculpatului, bolnavă de cancer, procedurile medicale necesitând sume mai de bani, inculpatul fiind singurul producător de venituri.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că există o posibilitate prevăzută de lege în care ar putea fi soluționată, în mod echitabil, situația inculpatului în condițiile în care, raportat la natura infracțiunii, modalitatea de executare este determinată doar de revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 5 luni aplicată anterior. Arată că se poate dispune suspendarea executării sub supraveghere pentru pedeapsa finală aplicată în condițiile în care art.861lit.b permite acest lucru, nefiind niciuna din ipotezele prevăzute de art.38 Cod penal. Lasă la aprecierea instanței recursul declarat de inculpat.
Raportat la gradul de pericol social al faptei comise, apreciază că nu se impune sancționarea inculpatului prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în condițiile în care antecedentele sale penale se referă tot la infracțiuni de aceeași natură, respectiv infracțiuni de fals și, raportat la modalitatea de săvârșire a faptei.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită să fie avute în vedere motivele de recurs formulatei în scris, manifestându-și regretul asupra faptei sale.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.991 din 11.05.2007 a Judecătoriei Galați (dosar fond nr.3327/2006) inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art.292 din Cod penal.
În baza art.83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 5 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.978/2004 a Judecătoriei Galați, și s-a dispus executarea acestei pedepse alături de aceea de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute 11 luni închisoare.
A fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b si c Cod penal.
În baza art.189 si 191 din Cod penal, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul avea permisul de conducere suspendat și, cu toate acestea, în dorința de a conduce în continuare autovehicule a mers la data de 26.04.2006 la Secția 5 de Poliție din G si a declarat că a pierdut permisul de conducere categoriile B, D, D1.
Declarația dată în fața organelor de poliție a fost consemnată la data de 26.04.2006, la fața locului fiind prezent și martorul -.
Inculpatul a recunoscut fapta săvârșită, iar situația de fapt și vinovăția acestuia au fost dovedite și cu: procesul-verbal de constatare, declarații de martori, relațiile comunicate de Poliția Rutieră G, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză.
Împotriva Sentinței penale nr.991 din 11.05.2007 a Judecătoriei Galați, în termen legal, a declarat apel inculpatul apreciind că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat redozarea pedepsei aplicate de Judecătoria Galați, cu reținerea de circumstanțe atenuante conf.art.74 si 76 din Cod penal.
Prin Decizia penală nr.467/09.11.2007 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul inculpatului, acesta fiind obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare în cuantum de 150 lei.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a manifestat rol activ în soluționarea cauzei, respectând disp.art.4 si 287 din Cod procedură penală, a administrat toate probele necesare stabilirii situației de fapt și a vinovăției inculpatului, iar la stabilirea pedepsei și a modalității de executare au fost respectate criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72 din Codul penal.
Astfel, s-a luat în considerare modul de comitere a infracțiunii, împrejurările în care s-a săvârșit, scopul urmărit de inculpat, dar si persoana acestuia.
Inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei, împrejurare care condus la aplicarea unei pedepse minime de către Judecătoria Galați, pentru infracțiunea de fals in declarații, prevăzută de art.292 din Cod penal.
S-a apreciat că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului deoarece acesta este cunoscut cu antecedente penale, nu a fost prezent in fața instanței de apel, iar pe de altă parte, pedeapsa stabilită de instanța de fond este foarte redusă.
Fapta comisă de inculpat prezintă pericol social sporit si nu pot fi aplicate dispozițiile art.181din Codul penal, întrucât inculpatul a urmărit prin declarațiile date să continue conducerea unui vehicul pe drumurile publice deși cunoștea foarte bine că nu a pierdut, nu i s-a sustras permisul de conducere, acesta fiind suspendat temporar pentru încălcări grave ale legislației pe drumurile publice.
S-a reținut că Inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior la o pedeapsă de 5 luni închisoare, cu suspendare condiționată, iar aplicarea art.83 si 71 din Cod penal cu consecința executării pedepsei totale in regim de detenție este obligatorie.
Împotriva acestor hotărâri, inculpatul a declarat recurs invocând cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală.
S-a susținut că instanțele nu au acceptat apărarea cu privire la împrejurarea că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, deși se impunea aplicarea art.181Cod penal, raportat la împrejurările săvârșirii faptei și a urmărilor acesteia precum și la conduita inculpatului, care a recunoscut și regretat fapta, arătând că a acționat astfel determinat de starea sănătății soției, bolnavă de cancer, procedurile medicale impunând mari cheltuieli, inculpatul, șofer de meserie, fiind singurul producător de venituri în familie.
Că, s-ar fi putut da eficiență dispozițiilor art.74 - 76 Cod penal prin reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante judiciare cu consecința aplicării unei amenzi ori a unei pedepse cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege.
S-a solicitat admiterea recursului și în rejudecare să se dispună în principal achitarea întemeiat pe dispozițiile art.181Cod penal iar, în subsidiar, aplicarea pedepsei amenzii ori pedeapsa închisorii sub minimul special prevăzut de lege.
Recursul este fondaturmând a fi admis pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispozițiilor art.17 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală, fiind singurul temei al răspunderii penale când se constată existența simultană a celor trei trăsături esențiale.
Potrivit dispozițiilor art.181alin.2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea care a fost produsă sau care s-ar fi putut produce și conduita făptuitorului.
Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.
Din analiza probatoriului administrat Curtea constată că fapta reținută în sarcina inculpatului există, fiind săvârșită cu vinovăție.
Astfel, deși cunoștea că are permisul de conducere suspendat pentru 30 de zile (23.04.2006 - 23.05.2006) inculpatul, șofer în cadrul SA G, a reclamat la data de 26.04.2006 Secției 5 Poliție G pierderea permisului în condiții necunoscute.
Procedând imediat la verificări, polițistul căruia i s-a adresat, a constatat că inculpatul a declarat neadevărat întrucât permisul fusese reținut la data de 7.04.2006 în vederea suspendării deoarece, aflat în trafic, inculpatul nu a acordat prioritate unui alt autovehicul.
Curtea apreciază că fapta, astfel cum a fost reținută mai sus, nu reliefează un pericol social concret suficient pentru aoc aracteriza ca infracțiune având în vedere că urmarea socialmente periculoasă nu s-a produs, că inculpatul, presat de nevoi materiale (cheltuieli majore cu procedurile medicale efectuate de soția sa bolnavă de cancer), a crezut în mod ușuratic că acționând în acest mod își va păstra serviciul și, astfel, singura sursă de venit a familiei va fi asigurată fără să conștientizeze că activitatea sa se situează în plan penal, că antecedentele penale ar fi putut atrage aplicarea unei pedepse privative de libertate cu executare efectivă, cu efecte grave asupra familiei, cu precădere asupra sănătății soției sale,.
Apreciind, așadar, că prin fapta sa inculpatul a adus atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală, că prin conținutul său concret este lipsită în mod vădit de importanță și că, deci, fapta nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, Curtea constată că faptei reținută în sarcina inculpatului îi lipsește una din trăsăturile esențiale și anume pericolul social.
Pentru aceste considerente, recursul de față va fi admis conform dispozițiilor art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, cu consecința casării hotărârilor recurate.
În rejudecare, procedând conform dispozițiilor art.345 și următoarele Cod procedură penală, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 alin.1 lit.1Cod procedură penală și la art.181Cod penal și va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal.
Pe cale de consecință, în baza art.181alin.3 Cod penal și art.91 lit.c Cod penal, va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 500 lei.
Văzând și dispozițiile art.191 alin.1 lit.d Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 19.08.1953 în comuna, județul G, domiciliat în G,-, județul G) împotriva Deciziei penale nr.467/A/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (Sentința penală nr.991/11.05.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-).
Casează Decizia penală nr.467/A/09.11.2007 a Tribunalului Galați și Sentința penală nr.991/11.05.2007 a Judecătoriei Galați și, în rejudecare:
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală ref. la art.10 alin.1 lit.1Cod procedură penală și la art.181Cod penal achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art.292 Cod penal.
În baza art.181alin.3 Cod penal și art.91 lit.c Cod penal aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 500 lei.
În baza art.191 alin.1 lit.d Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /10.04.2008
Tehnored. -/ 2 ex./10.04.2008
Fond: /Apel:,
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Mița Mârza, Petruș Dumitru
