Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 35/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.35/
Ședința publică din data de 23 Ianuarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Marcian Marius Istrate judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Cârcotă PREȘEDINTE SECȚIE PENALĂ
JUDECĂTOR 3: Mița
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila împotriva deciziei penale nr. 196/30.09.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-, privind pe intimata-inculpată, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 291 Cod penal, art.292 Cod penal și art.215 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-inculpată, personal și asistată de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.863/10.12.2008 emisă de Baroul Brăila -Cabinet,depusă la fila 13 dosar, lipsă fiind intimata-parte civilă Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că acest termen a fost acordat pentru lipsa de apărare a intimatei-inculpate, după care;
Curtea, având în vedere că instanța de apel a dispus achitarea sa pentru toate infracțiunile, în baza art.181Cod penal și aplicarea unei amenzi administrative, față de dispozițiile art.38514alin.11Cod procedură penală, aduce la cunoștința intimatei-inculpate că are dreptul de a face declarații în fața instanței de recurs.
Intimata-inculpată, personal, precizează că menține declarațiile date anterior și nu dorește să facă declarații suplimentare în fața instanței de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Intimata-inculpată nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit disp.art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că Parchetul a formulat recurs atât împotriva Deciziei penale nr.196/30.09.2008 a Tribunalului Brăila dar și împotriva Sentinței penale nr.860/27.05.2008 a Judecătoriei Brăila, pe care le consideră ca fiind netemeinice, iar în ceea ce privește decizia, și nelegală.
În ceea ce privește netemeinicia celor două hotărâri judecătorești, arată că prima instanță a dispus achitarea inculpatei doar pentru două infracțiuni în baza art.181Cod penal, considerând că acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni iar instanța de apel, și pentru cea de-a treia infracțiune, considerând că și aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Din motivarea instanței de apel rezultă că există probe de vinovăție a inculpatei pentru cele trei infracțiuni pentru care a fost trimisă în judecată dar au fost avute în vedere, în special, circumstanțele personale ale inculpatei, motiv pentru care s-a considerat că și faptele comise de aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Din materialul probator se constată că aceste infracțiuni, având în vedere numărul lor dar și modalitatea în care au fost comise, modul în care au fost puse la cale și gândite, că prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.
Astfel, inculpata, deși cunoștea faptul că nu a cheltuit bani cu înmormântarea defunctei, s-a gândit că poate să obțină aceste sume de bani, indiferent de ceea ce a avut în vedere că i s-ar fi cuvenit sau nu, că ar fi îngrijit sau nu defuncta. Cert este că de înmormântarea defunctei s-a ocupat o cu totul altă persoană, care avea dreptul să ridice indemnizația de la Casa Județeană de Asigurări Sociale.
Ca atare, inculpata nu numai că s-a prezentat și a declarat unele lucruri necorespunzătoare adevărului în fața unor organe ale statului, dar s-a preocupat și de obținerea de declarații false, s-a preocupat de întocmirea unui adevărat dosar, cu documente inexacte în baza căruia să obțină acea sumă de bani.
Este adevărat că atât la instanța de fond cât și la instanța de apel inculpata și-a menținut declarația dată la urmărirea penală, în sensul că a recunoscut dar în fața instanței de judecată a spus că, de fapt, ar fi participat și ea cu cheltuieli la înmormântarea și la pomenile defunctei, lucru pe care nu l-a dovedit și pe care instanța trebuia să îl aibă în considerare.
Apreciază că cele trei infracțiuni prezintă gradul de pericol social al unor fapte penale, infracțiuni, având în vedere modul în care au fost săvârșite, numărul acestora și gravitatea socială.
În ceea ce privește nelegalitatea deciziei pronunțate de instanța de apel, solicită a se constata că instanța de apel a schimbat temeiul achitării din achitare pe fond în achitare cu art.181și ar fi trebuit să majoreze cheltuielile de la fondul cauzei.
Precizează că nu susține, din motivele scrise de recurs, casarea cu trimitere spre rejudecare, deoarece consideră că nu există temeiuri pentru susținerea acestui motiv.
Solicită condamnarea inculpatei în recurs pentru faptele comise, cu reținerea circumstanțelor atenuante, așa cum au făcut și celelalte instanțe, cu pedepse sub minimul prevăzut de lege și cu suspendarea acestora.
De asemenea, solicită să se majoreze cheltuielile de la instanța de fond.
Intimata-inculpată, prin apărător ales, avocat, precizează că prima instanță a dispus achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în temeiul art.10 lit. d Cod procedură penală, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Reținând săvârșirea a trei infracțiuni și nu a două, Tribunalul Brăilaa apreciat că, gradul de pericol social al faptelor comise de inculpată este extrem de redus, având în vedere toate circumstanțele personale și reale dar și prejudiciul modic, de 1270 lei, cauzat statului.
Două instanțe au apreciat în același sens, că cele două fapte nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere eforturile depuse de inculpată, timp de nouă ani, pentru îngrijirea defunctei, care însă a făcut un testament pe numele unei alte persoane.
Solicită respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila ca nefondat, urmând a se aprecia asupra celui de-al doilea capăt de cerere, privind cheltuielile de judecată, pe care îl apreciază ca fiind admisibil. Însă, având în vedere și dacă instanța de apel a reținut că, achitând-o pe inculpată, menține celelalte dispoziții ale instanței de fond, în atare condiții apreciază că nu ar mai fi fondate solicitările.
Intimata-inculpată, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin Sentința penală nr. 860 din 27.05.2008, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr-, s-a dispus în baza art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit d Cod procedură penală, achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art 291 Cod penal, întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1) Cod procedură penală cu aplicarea art. 181Cod penal s-a dispus achitarea inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și înșelăciune, prevăzute de art. 292 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 215 al.1 și al.2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit a Cod penal.
În temeiul art. 345 alin. 4 Cod procedură penală coroborat cu dispozițiile art. 181alin. 3 și 91 Cod penal s-a aplicat inculpatei sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală a fost admisă acțiunea civilă a părții civile Casa Județeană de Pensii B și a fost obligată inculpata la plata către aceasta a sumei de 1270 lei.
În temeiul art. 192 pct.1 lit. d Cod procedură penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 07.05.2007, numitul Gas esizat faptul că s-a deplasat la Casa Județeană de Pensii B și a ridicat prin mijloace frauduloase ajutorul de înmormântare pentru defuncta, în cuantum de 1.270 lei.
În fapt, inculpata a fost rudă prin alianță cu defuncta, decedată la 01.04.2007. Anterior decesului, la 14.11.2002 defuncta a întocmit un testament în favoarea inculpatei. La data de 05.10.2005 testamentul încheiat de defunctă la notarul Gaf ost revocat. Ulterior, la data de 23.05.2006 defuncta a întocmit un alt testament, la notarul, testament prin care lăsa întreaga sa avere mobilă și imobilă numitului La data de 01.04.2007, a decedat, iar G s-a ocupat de toate cheltuielile ocazionate de înmormântare și de pomeni.
Considerând că trebuie să fie și ea răsplătită pentru că a îngrijit-o pe bătrână, inculpata s-a adresat Casei Județene de Pensii B, solicitând să i se elibereze ajutorul de înmormântare, declarând pe propria răspundere că ea s-a ocupat de toate cheltuielile de înmormântare. În acest scop inculpata s-a deplasat la Biroul de Stare Civilă din cadrul Serviciului Public Local de Evidență a Persoanelor și a solicitat eliberarea altui certificat de deces pe numele, motivând că cel inițial a fost pierdut.
Astfel, inculpata a obținut la data de 23.04.2007 certificatul de deces seria - nr. -. Apoi inculpata s-a deplasat la Domnului, unde a plătit o taxă de înmormântare în sumă de 15 lei și a obținut și trei declarații ale martorilor și G, conform cărora aceștia îi săpaseră defunctei iar martorul îi confecționase sicriul. În baza acestor acte (declarație pe proprie răspundere, certificat de deces, taxă înmormântare și declarații gropari și a cererii depuse la Casa Județeană de Pensii, învinuita a ridicat suma de 1.270 lei reprezentând ajutorul pentru înmormântare.
Ulterior, numitul Gaf ormulat și el cerere pentru acordarea ajutorului de înmormântare, atașând la cerere certificatul de deces seria - - din 02.04.2007, precum și alte acte care dovedeau că el se ocupase de înmormântarea defunctei.
Fiind audiată, inculpata a recunoscut faptele comise arătând că s-a considerat îndreptățită să primească acei bani pentru perioada în care a îngrijit-o pe. Recunoașterea acesteia se coroborează cu declarațiile martorilor, G și, precum și cu înscrisurile existente la filele 24-41 dosar urmărire penală.
Prima instanță a constatat că infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal, reținută în sarcina inculpatei, constă în aceea că a folosit la Casa Județeană de Pensii B, în vederea obținerii ajutorului de înmormântare - declarațiile martorilor, G și care atestau că aceștia au săpat și au confecționat sicriul pentru defunctă, deși cunoștea că aceste declarații nu corespund adevărului.
Cu alte cuvinte, ceea ce se impută inculpatei constă, în esență, în folosirea unor înscrisuri sub semnătură privată care atestă o situație ce nu corespunde adevărului.
Elementul material al infracțiunii prevăzut de art.291 Cod penal constă în folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals.
Cu alte cuvinte, pentru a se putea reține această infracțiune, trebuie să existe un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată fals în sensul legii penale, respectiv conform art.288 sau art. 290 Cod penal.
Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 290 al.1 Cod penal constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată doar în vreunul din modurile arătate la art.288 Cod penal (nu și în art.289 Cod penal), adică doar în alterarea sau contrafacerea înscrisului, nu și în atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.
presupune o modificare materială a datelor cuprinse în înscris, iar contrafacerea reprezintă producerea prin imitare a unui înscris original preexistent.
Instanța de fond a considerat că niciuna dintre aceste situații nu se regăsește în speță, iar ceea ce procurorul a reținut drept înscris sub semnătură privată fals constă în consemnarea unei situații nereale în acest înscris.
Din modul de redactare al textelor art. 288-290 Cod penal rezultă că legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta de a consemna o situație doar în cazul înscrisurilor oficiale și în condițiile art.289 Cod penal, nu și în cazul înscrisurilor sub semnătură privată.
Ca urmare, fapta de a consemna o situație necorespunzătoare adevărului într-un înscris sub semnătură privată nu este incriminată prin lege și nu constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În consecință, nici fapta celui care folosește un astfel de înscris nu constituie infracțiune, art 291 Cod penal, presupunând existența unui înscris fals în sensul legii penale.
A se da o altă interpretare ar însemna să se încalce dispozițiile art. 2 ale Codului penal, în sensul că numai legea prevede care fapte constituie infracțiuni.
Pentru aceste considerente, constatând că fapta de uz de fals de care este acuzată inculpata nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal (neexistând un înscris oficial sau sub semnătură privată fals în sensul legii penale) în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit. d Cod procedură penală, instanța de fond a dispus achitarea inculpatei pentru această infracțiune.
În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 215 al. 1 și al. 2 Cod penal, instanța de fond a apreciat că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Ca urmare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1) Cod procedură penală cu aplicarea art. 181Cod penal instanța a dispus achitarea inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și înșelăciune prevăzute de art. 292 cu aplic art. 41 al.2 Cod penal și art. 215 al.1 și al.2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
Casa Județeană de Pensii B s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.270 lei. Constatând că inculpata se face vinovată de încasarea pe nedrept a acestei sume, în baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, instanța a admis acțiunea civilă a părții civile Casa Județeană de Pensii B și a obligat inculpata la plata către aceasta a sumei de 1270 lei.
Împotriva acestei soluții a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, criticând-o pentru netemeinicie.
S-a invocat în motivele de apel că în mod greșit instanța de fond a procedat la achitarea inculpatei, pentru infracțiunea prevăzută de art.291 Cod penal, deoarece din întreg probatoriul administrat în cauză reiese fără dubiu faptul că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost cercetată și trimisă în judecată.
S-a arătat că, potrivit art.290 Cod penal, este incriminată falsificarea unui înscris sub semnătură privată, în vreunul din modurile prevăzute de art.288 Cod penal, respectiv contrafacerea scrierii sau subscrierii lui, ori prin alterarea lui în orice mod.
Pentru ca falsificarea unui înscris sub semnătură privată, urmată de folosirea acestuia, să cadă sub incidența legii penale, este suficient ca utilizarea acestuia să fie aptă de a produce consecințe juridice, în situația de față inculpata folosind declarațiile martorilor gropari la Casa Județeană de Pensii B, în vederea obținerii ajutorului de înmormântare, deși cunoștea că aceste declarații sunt false, intenționând să obțină câștiguri pentru sine.
Un alt motiv de apel invocat de Parchet a vizat achitarea inculpatei, arătându-se că reținerea prevederilor art.181Cod penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.215 alin.1 și 2 Cod penal, este nelegală și netemeinică.
Prin Decizia penală nr.196/30.09.2008, Tribunalul Brăilaa admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, a desființat în parte sentința penală atacată, în ceea ce privește temeiul achitării, iar în rejudecare:
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală cu aplic. art.181Cod penal, a dispus achitarea inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunilor de: uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, fals în declarații, prevăzută de art.292 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, și înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, deoarece faptelor le lipsește pericolul social al unei infracțiuni.
În temeiul art.345 alin.4 Cod procedură penală cu referire la art.181alin.3 Cod penal s-a aplicat inculpatei sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.
În temeiul art. 348 Cod procedură penală cu aplicarea art.14 alin.3 lit.a Cod procedură penală s-a dispus desființarea înscrisurilor sub semnătură privată depuse în original la Casa Județeană de Pensii B și în copii conforme cu originalul la dosarul de fond filele 53; 54 și 55.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Cu privire la fapta inculpatei de a folosi declarațiile martorilor gropari la Casa Județeană de Pensii B, în vederea obținerii ajutorului de înmormântare, deși cunoștea că aceste declarații sunt false, instanța de fond a apreciat că aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, apreciind că înscrisul sub semnătură privată nu a fost falsificat în vreunul din modurile prevăzute de art.288 Cod penal.
Instanța de fond a ignorat însă faptul că cele trei înscrisuri au fost scrise și semnate de o persoană necunoscută întâlnită în cimitir.
Or, art. 288 Cod penal face referire la falsificarea unui înscris prin contrafacerea înscrierii ori a subscrierii sau alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice.
Instanța de fond a analizat și reținut doar fapta de a consemna o situație necorespunzătoare adevărului într-un înscris sub semnătură privată, ignorând aspectele legate de împrejurarea că în situația de față inculpata a folosit cele trei declarații scrise de o terță persoană, ca emanând de la cei trei gropari.
Prin contrafacerea semnăturii și a scrierii, înscrisurile sub semnătură privată intră sub incidența art.288 Cod penal, neputându-se reține doar că aceste înscrisuri prezintă o situație necorespunzătoare.
În opinia instanței de apel, alta ar fi fost situația dacă acestea ar fi fost scrise de cei trei martori (groparii):, G și.
Din probatorii rezultă aceste împrejurări, care de altfel au fost confirmate și de inculpată în declarațiile date.
În consecință, tribunalul a apreciat că în mod greșit instanța de fond a reținut că înscrisurile sub semnătură privată nu sunt false în sensul legii penale.
În ceea ce privește pericolul social al faptei inculpatei, Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.17 alin.1 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovăție și este prevăzută de legea penală.
Totodată, potrivit art.181Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În speță, Tribunalul a considerat că faptele inculpatei nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ținând cont de faptul că aceasta este o femeie în vârstă, fără antecedente penale, fiind cea care s- ocupat mai mulți ani de îngrijirea defunctei, iar valoarea prejudiciului este modică - 1270 lei.
Tot sub aspectul pericolului social al faptelor, instanța de apel a considerat că nu poate fi ignorată nici reputația bună în comunitate a inculpatei, toate aceste elemente conducând la concluzia că faptele inculpatei nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, reținându-se incidența prevederilor art.181Cod penal.
Aceste considerente expuse, ce vizează pericolul social al faptelor, au fost avute în vedere și la analiza celorlalte motive de apel invocate de Parchet, apreciindu-se că apelul este fondat numai în ceea ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, criticându-le ca nelegale și ca netemeinice, pentru următoarele motive:
- cele două instanțe au făcut o greșită apreciere asupra gradului de pericol social al faptelor săvârșite de inculpată, dispunând în mod nelegal și netemeinic achitarea acesteia în temeiul art.10 alin.1 lit.1din Codul d e procedură penală;
- instanța de apel a încălcat dispozițiile art.192 alin.1 pct.1 lit.d din Codul d e procedură penală, potrivit cărora, în cazul achitării în temeiul art.10 lit.1din Codul d e procedură penală, inculpatul trebuie obligat la plata cheltuieli judiciare către stat.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.181alin.2 din Codul penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana inculpatului.
În cauza de față, din probele adminJ. rezultă că inculpata, considerându-se îndreptățită să primească ajutorul de înmormântare pentru defuncta, pe care o îngrijise o perioadă de timp, a indus în eroare pe reprezentanții Casei Județene de Pensii B - declarând mincinos că s-a ocupat de înmormântarea defunctei și folosind trei declarații sub semnătură privată false - mijloace frauduloase prin care a obținut necuvenit plata sumei de 1270 lei.
Având în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptelor, scopul urmărit de inculpată, prejudiciul modic ce a fost cauzat, precum și aspectele referitoare la persoana inculpatei, care are vârsta de 51 de ani, nu are antecedente penale și a manifestat o deplină sinceritate pe întreaga durată a procesului penal, în mod corect instanța de apel a apreciat că faptele comise de aceasta sunt vădit lipsite de importanță și nu întrunesc gradul de pericol social necesar pentru a fi considerate infracțiuni.
Așa fiind, în mod corect instanța de apel a dispus, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală și art.181din Codul penal, achitarea inculpatei pentru infracțiunile de uz de fals, prev. de art.291 Cod penal, de fals în declarații, prev. de art.292 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, și de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1 și 2 Cod penal.
În consecință, este nefondat primul motiv al recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Totodată, Curtea constată că nu este întemeiată nici critica formulată prin al doilea motiv de recurs.
Sub acest aspect, se reține că instanța de fond, prin Sentința penală nr.860/27.05.2008, a dispus, în temeiul art.192 pct.1 lit.d din Codul d e procedură penală, obligarea inculpatei la plata sumei de 300 lei către stat, sumă care reprezintă cuantumul cheltuielilor judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale și al judecății în prim instanță.
Această dispoziție a fost menținută de către instanța de apel, astfel că inculpata a rămas obligată la plata cheltuielilor judiciare efectuate până la judecata în apel.
Totodată se reține că în mod legal au fost lăsate în sarcina statului cheltuielile efectuate în apel, care nu pot fi imputate inculpatei.
Față de aceste considerente, urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul DE PE LÂNGĂ Tribunalul Brăila împotriva Deciziei penale nr.196/30.09.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr. 860/27.05.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-) privind pe intimata-inculpată (-, fiica lui și, născută la data de 02.04.1957 în mun. B, județul B, domiciliată în B,-, județul B).
Cheltuielile judiciare efectuate în cauză rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
-
Grefier,
Red. /02.02.2009
Tehnored. / 2 ex./02.02.2009
Fond: /Apel:,
Președinte:Marcian Marius IstrateJudecători:Marcian Marius Istrate, Constantin Cârcotă, Mița