Falsul în declarații (art. 292 cod penal). Decizia 44/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 44-
Ședința publică din 22 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
Președinte:dr. G --vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezenhtat prin:
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul penal, declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva deciziei penale nr.150/A din 26 septembrie 2007,pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, s-au luat în discuție actele și lucrările dosarului, precum și susținerile părților, așa cum au fost consemnate în încheierea din 8 ianuarie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, fiind amânată pronunțarea la 15 ianuarie 2008, 22 ianuarie 2008, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Din actele dosarului, reține următoarele:
Judecătoria Rm.V, prin sentința penală nr. 1670 din 20 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 6903/2006, în temeiul art. 38 Cod procedură penală, dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 31 alin.1 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și a anulării actelor false subsecvente.
În baza art. 334 Cod procedură penală, prima instanță dispus schimbarea încadrării juridice faptelor din infracțiunile prevăzute de art. 292 cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal, art. 293 alin.1 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, art. 290 Cod penal, art. 70 alin.1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, și art. 1 alin.1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 292 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 293 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 291 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 290 Cod penal, art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 1 alin.1 din OUG nr. 112/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În temeiul art. 292 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, judecătoria condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pe inculpatul (FOST ), fiul lui și, născut la 20 februarie 1970 în municipiul P, județul P, cu antecedente penale, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, 3 copii minori, fără ocupație, CNP -, domiciliat în municipiul P,-, județul
În baza art. 293 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin.2 din Codul penal, inculpatul fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 290 Cod penal, inculpatul fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 291 cu aplicarea art. 41 alin.2 din Codul penal, același inculpat fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 70 alin.1 din OUG nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, inculpatul fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 1 alin.1 din OUG 112/2001, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal același inculpat fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În conformitate cu dispozițiile art. 33 lit. și art. 34 lit. b din Codul penal, instanța de fond dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Potrivit dispozițiilor art. 81 și 82 Cod penal, aceeași instanță dispus suspendarea condiționată executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani și a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor prevăzute de art. 83 din același cod.
Potrivit art. 445 Cod procedură penală, s- dispus anularea contractului de închiriere (fila 27 dosar urmărire penală), precum și cererii pentru eliberarea unui nou pașaport (fila 33 dosar urmărire penală).
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul fost obligat să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru pronunța această hotărâre, prima instanță, în raport de probatoriul administrat în cauză, a statuat că inculpatul se face vinovat de comiterea celor 6 infracțiuni reținute în sarcina sa în urma schimbării încadrării juridice.
S-a reținut, în esență, că în cursul anului 2002, inculpatului din municipiul P, autoritățile din Austria i-au aplicat pe pașaport viza de interdicție a șederii în spațiul.
Ca urmare, în primăvara anului 2003, în scopul surmontării acestui impediment, inculpatul l- contactat pe martorul, asociat unic la, având ca obiect de activitate tranzacții imobiliare, care i-a promis în schimbul sumei de 1000 USD, ajutor în vederea obținerii pașaportului și cărții de identitate după ce va închiria în prealabil o locuință în Rm.V pentru a atrage competența după domiciliu, autorităților locale.
Astfel, în ziua de 19 martie 2003, inculpatul, folosindu-se de identitatea cumnatului său, semnat un contract de închiriere conținând, evident, mențiuni false, pe o durată de 1 an asupra apartamentului situat în Rm.V,-, bloc 120,. D,. 6, județul V, act ce fost redactat de martora, în numele tatălui ei, și înregistrat ulterior la Administrația Finanțelor publice municipiului Rm.
Inculpatul, însoțit de martorul și având asupra sa contractul de închiriere, certificatul de naștere în original al cumnatului său, precum și dovada achitării taxelor fiscale, s-a prezentat la Poliția municipiului V, solicitând eliberarea cărții de identitate, prezentându-se sub identitatea falsă a lui, determinându-l pe lucrătorul de poliție să-i elibereze actul solicitat.
În ziua de 20 martie 2003, împreună cu același martor, s-a prezentat la. V, Biroul pașapoarte și, motivând că vechiul pașaport i-a expirat, solicitat eliberarea unui nou pașaport, arătând în cuprinsul cererii tip completate în fals, că se numește.
În baza actelor prezentate și după efectuarea formalităților necesare, lucrătorul de poliție i- eliberat pe numele pașaportul seria nr. -.
La datele de 4.04, 6.06, 15.07, 24.09, 24.10 și 17.11. 2003, cu pașaportul fals, inculpatul trecut fraudulos frontiera de stat a României, precum și de 10 ori pe cea a Cehiei, de două ori a Italiei și odată pe cea a Germaniei, în toată această perioadă din aprilie - noiembrie 2003.
În ziua de 28 noiembrie 2003, în urma unei sesizări din oficiu, inculpatul fost invitat la sediul IPJ V în vederea stabilirii identității sale, ocazie cu care a redactat personal o declarație, în cuprinsul căreia și-a atribuit numele de " " cu datele aferente, înscris pe care a încercat să-l distrugă în momentul în care polițiștii l-au confruntat cu realitatea.
În tot cursul procesului penal, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor de care fost acuzat.
În actul de sesizare s-a reținut că faptele comise de lucrătorii de poliție, pe de o parte, de martorii și, pe de altă parte, precum și de multe alte persoane, fac obiectul cercetărilor penale, într-o altă cauză cu grad crescut de complexitate, ce are ca obiect infracțiunile la care se referă prevederile art. 289, 290,292,293, 254, 257 și altele din Codul penal.
Ca atare, față de această împrejurare, prima instanță, în temeiul art. 38 Cod procedură penală procedat la disjungerea cauzei sub aspectul săvârșirii de către inculpat infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin.1 raportat la art. 289 cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul penal și anulării actelor false subsecvente, formându-se astfel dosarul înregistrat sub nr-.
În ședința din 13 decembrie 2006, instanța pus în discuția părților și procedat la extinderea procesului penal cu privire la infracțiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, constând în folosirea de către inculpat a pașaportului fals, în repetate rânduri, pentru putea trece fraudulos frontiera mai multor state.
Instanța a reținut că infracțiunile de fals în declarații, fals privind identitatea, intrarea și ieșirea din țară, precum și din stare străine prin trecerea ilegală frontierelor menționate, prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni, fiind puse în practică la intervale de timp reduse, respectiv martie -noiembrie 2003, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, și nu în concurs real așa cum s- reținut în rechizitoriu, motiv pentru care dispus schimbarea încadrării juridice a acestora.
Deși din fișa cazierului judiciar rezultă că acesta are antecedente penale, prima instanță constatat că s- împlinit termenul de reabilitare pentru condamnarea anterior suferită.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului și modalității de executare, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, modul și împrejurările concrete de comitere faptelor, perseverența infracțională dată de caracterul continuat și multitudinea acestora, datele ce caracterizează persoana infractorului, situația antecedentelor penale și conduita sinceră avută în cursul procesului penal.
De asemenea, s-a apreciat că pedeapsa își va atinge scopul preventiv și sancționator și fără privare de libertate, în speță fiind incidente dispozițiile prevăzute de art. 81 și 82 Cod penal.
Potrivit art. 445 Cod procedură penală, instanța a anulat înscrisurile false, respectiv contractul de închiriere și cererea pentru eliberarea unui nou pașaport.
Prin încheierea nr. 30/CC din 25 iunie 2007, pronunțată în dosarul nr. 6903/2006, în temeiul art. 196 Cod procedură penală, prima instanță dispus înlăturarea omisiunilor vădite din conținutul încheierii de dezbateri și de amânare pronunțării sentinței penale nr. 1670 din 20 decembrie 2006, din data de 13 decembrie 2006, privind pe inculpatul, în sensul că la alineatul 7 al preambulului încheierii, se va însera, la susținerea reprezentantului parchetului și declararea acestuia că pune în mișcare acțiunea penală sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, iar după acesta, se va insera un nou alineat conținând dispoziția instanței de proceda la extinderea procesului penal și la judecarea cauzei și cu privire la infracțiunea pusă în discuție.
De asemenea, în baza art. 195 Cod procedură penală, s- dispus îndreptarea erorii materiale, strecurate în antetul aceleiași încheieri, în sensul că la reprezentantul parchetului, se va consemna corect numele procurorului care a participat la ședință, respectiv pe.
Instanța argumentat că toate aceste aspecte se relevă din verificarea notelor de ședință consemnate de grefierul ce a intrat în componența completului de judecată la termenul de judecată din 13 decembrie 2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. declarat apel, pe care, criticând-o pentru netemeinicie, susținut că în mod greșit instanța de judecată a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor reținând că acestea ar constitui infracțiuni continuate și nu infracțiuni aflate în concurs real, pentru că unitatea de rezoluție infracțională nu se prezumă, ea trebuie dovedită.
Procurorul mai susținut că în mod greșit instanța dispus extinderea procesului penal cu privire la săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, constând în folosirea pașaportului falsificat cu ocazia trecerii frontierei de stat României și a altor state străine, deși parchetul precizat numai că este de acord cu extinderea procesului penal fără a declara că pune în mișcare acțiunea penală potrivit art. 336 alin.1 lit. a cod procedură penală.
De asemenea, parchetul susținut că în speță nici nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii continuate de uz de fals, în condițiile în care prezentarea pașaportului fals s-a realizat tocmai ca element material al infracțiunii de fals privind identitatea.
Prin decizia penală nr.150/A din 26 septembrie 2007 TRIBUNALUL VÂLCEAa respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prima instanță, în concordanță cu probatoriul administrat în cauză, apreciat în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, precum și încadrarea juridică.
Pentru existența infracțiunii continuate, este necesar în opinia tribunalului, sub aspect subiectiv, ca făptuitorul să-și fi reprezentat, în momentul luării hotărârii, activitatea infracțională desfășurată ulterior, în ansamblul ei. Această reprezentare nu implică o imagine exactă acțiunilor ce urmează a se înfăptui, condițiilor de săvârșire sau a urmărilor ce vor surveni, fiind suficientă chiar și o prevedere în linii generale a activității infracționale, rezultatelor, cunoaștere chiar generică condițiilor în care se vor comite acțiunile componente.
Printre altele, este necesar ca acțiunile repetate săvârșite de către făptuitor, să reprezinte fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni și, deci, să se încadreze în aceeași dispoziție a legii penale.
Susținerea parchetului că unitatea de rezoluție nu fost dovedită, nu este întemeiată.
În speță, inculpatul a avut de la început reprezentarea de ansamblu a activității sale infracționale.
Sub aspectul poziției subiective, este de reținut că, inculpatul, comis faptele într-o perioadă de timp relativ scurtă și prin modalități identice, motivațiile lui ilicite constând în același scop și mobil.
Din împrejurările în care a acționat, rezultă că inculpatul a avut reprezentarea de ansamblu a activității infracționale, că rezoluția lui s- conturat încă de la începutul acestei activități și a persistat pe tot parcursul ei.
În consecință, în speță, nu există un concurs de infracțiuni în formă simplă, ci un concurs de infracțiuni în formă continuată.
C de al doilea motiv invocat de parchet, privind extinderea procesului penal pentru alte fapte de către instanța de judecată, fără ca procurorul să pună în mișcare acțiunea penală, nu este întemeiat față de argumentele expuse de prima instanță în încheierea nr. 30/CC din 25 iunie 2007, privind înlăturarea omisiunilor vădite din cuprinsul încheierii de dezbateri de la termenul de judecată din 13 decembrie 2006. Notele de ședință consemnate de grefier, confirmă că procurorul fost de acord cu extinderea procesului penal și cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal, declarând că este de acord cu punerea în mișcare a acțiunii penale și pentru această faptă.
Prezentarea de către aceeași persoană, în mod repetat, a pașaportului fals în fața autorităților punctelor de trecere a frontierelor, constituie infracțiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
În consecință, față de considerentele expuse, tribunalul, a apreciat că hotărârea atacată este legală și temeinică, în conformitate cu prevederile art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins apelul ca nefondat.
Decizia a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA care a adus următoarele critici:
- Instanța de judecată, în mod greșit a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, reținând că acestea ar fi în formă continuată și nu în concurs real, deoarece autorul a acționat de fiecare dată pe baza unei hotărâri infracționale autonome reînnoită când a avut prilejul, astfel încât infracțiunile au fost comise în concurs real.
- Instanța de judecată în mod greșit a dispus extinderea procesului penal față de inculpat cu privire la comiterea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, constând în utilizarea pașaportului fals, de vreme ce procurorul nu a declarat că pune în mișcare acțiunea penală în legătură cu acea faptă.
Examinând recursul parchetului față de motivele invocate, cât și din oficiu, curtea îl apreciază nefondat.
-Sub aspectul primul motiv de recurs, curtea apreciază că într-adevăr, așa cum a reținut și tribunalul, pentru existența infracțiunii continuare, din punct de vedere subiectiv este necesar ca făptuitorul să fi avut în momentul luării rezoluțiunei infracționale reprezentarea de ansamblu a activităților ce intră în conținutul faptelor sale.
Acest lucru nu presupune în mod obligatoriu o imagine exactă a acțiunilor ce urmează să fie întreprinse de inculpat, a condițiilor de săvârșire și urmărilor eventuale dacă acesta are de la început o prevedere asupra cadrului general a activității sale infracționale.
Din punct de vedere obiectiv, acțiunile repetate trebuie să realizeze fiecare în parte conținutul material al aceleiași infracțiuni.
În speță, așa cum rezultă chiar din declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale (10-13), deoarece în cursul anului 2002 autoritățile austriece i-au aplicat interdicția de ședere în spațiul, hotărârea acestuia a fost de la început să se întoarcă acolo, sens în care a întreprins toate celelalte activități infracționale pentru a intra în posesia unui pașaport fals, pe care l-a utilizat ulterior în perioada martie - noiembrie 2003, când a părăsit în mod repetat țara.
Este evident în acest context că inculpatul a avut din capul locului reprezentarea de ansamblu a activității sale infracționale și pentru că din punct de vedere obiectiv, actele materiale repetate se înscriu în conținutul acelorași infracțiuni în mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, reținând forma continuată a acestora, prev.de art.41 alin.2 Cod penal.
- În ce privește al doilea motiv de recurs, curtea observă din actele dosarului că prin încheierea nr.30/CC/25 iunie 2007 s-au înlăturat omisiunile din cuprinsul încheierii de dezbateri de la termenul din 13 decembrie 2006, menționându-se că procurorul de ședință în persoana magistratului, a fost de acord cu extinderea procesului penal pentru fapta de uz de fals prevăzută de art.291 Cod penal declarând la acea dată că pune în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, astfel încât, în mod corect instanța a procedat la judecarea cauzei și față de această infracțiune.
Pentru că din oficiu nu s-au constatat alte motive de nulitate, care să afecteze hotărârea recurată, curtea urmează ca în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală să respingă ca nefondat recursul parchetului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva deciziei penale nr.150/A din 26 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.Gh. dr.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:
Jud.apel:
escu.
30.01.2008.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu, Marius Gabriel
