Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 1084/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 9 din Legea 241/2005 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 1084
Ședința publică de la 05 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Claudia Lăutaru
JUDECĂTOR 3: Tamara
Judecător - -
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin Încheierea de amânare a pronunțării din data de 29 octombrie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect recursurile penale declarate de inculpatul și partea civilă Statul Român prin B - DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, împotriva deciziei penale nr. 80 de la 08 aprilie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.
La apelul nominal făcut cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
Deliberând;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr.4354/12 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Târgu J i u, în baza art. 9 alin. 1 lit. din 241/2005, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 09.03.1965, în comuna, D, domiciliat în Tg-J, str. - -, bloc 2,. 5,. 2, județul G, - - la 2 ani închisoare și s-a aplicat cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II- a și lit. b pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare potrivit art. 82 pen.
În baza art. 71 al. 5.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de B - P G și a fost obligat inculpatul la 55.315 lei către aceasta, cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce urmează a fi reactualizată până la data plății integrale.
În baza art. 348.C.P.P. au fost anulate facturile: -/20.09.2003:-/01.10.2003:-/5.12.2003:DJ-/02.04.2004:DJ-/05.02.2004: -/18.02.2004; -/19.02.2004:-/09.03.2004; -/10.03.2004;-/10.05.2004:-/03.06.2004.
În baza art. 13 alin. 1 din L 241/2005, s-a dispus comunicarea prezentei după rămânerea definitivă, Oficiului Național al Registrului Comerțului.
A fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J nr.5245/P/2005, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005.
În fapt, instanța de fond a constatat că la data de 19.08.2005, Direcția Generală a Finanțelor Publice Gas esizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-J cu privire la faptul că inculpatul - administrator la. SRL Tg-J - a dedus taxa pe valoarea adăugată de pe o serie de facturi fiscale care nu îndeplinesc condițiile de documente justificative, stabilindu-se totodată și un impozit pe venitul suplimentar, provenind din neadmiterea la deducere a cheltuielilor cu mărfuri, pe baza respectivelor facturi, solicitând cercetări în acest sens, sesizarea fiind înregistrată la sediul acestei unități sub nr.5245/P/2005.
Prin ordonanța din 27.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J, s-a dispus redeschiderea urmăririi penale față de și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 9 lit. c din Legea nr.241/2005 și art.290 pen.
Din cercetările efectuate, s-a stabilit că în perioada septembrie 2003-iunie 2004, SRL Tg-J administrată de inculpatul, a înregistrat în evidența contabilă facturi fiscale având ca obiect mărfuri, constând în materiale de construcții, motoare termice și electrice, șină de cale ferată, centrală termică, facturi care au înscrise la rubrica furnizor, următoarele societăți: SC SRL B, SC INTERNAȚIONAL SRL B, SC. IMPORT EXPORT SRL B, SC SRL D, SC SRL C ȘI SC. SA H, înregistrând în evidența contabilă pe perioada menționată TVA deductibilă în sumă totală de 23772,8 lei și cheltuieli cu mărfurile în sumă de 125.120 lei.
Astfel inculpatul a întocmit și înregistrat în contabilitatea societății sale un număr de 11 facturi fiscale, în care a atestat operațiuni comerciale nereale, după cum urmează:
1.Prin factura -/20.09.2003 se consemnează aprovizionarea a 80 saci ciment și 150 saci var de la. SRL B, prin delegat, fără a se menționa conform formularului mijlocul de transport fiind trecut doar auto.
2. Prin factura -/01.10.2003 se consemnează aprovizionarea a 6500 kg profil U, un distribuitor și 10 dinți de la. TRANSPORT SRL B, prin delegat (fără alte date de identificare), fără ca persoana delegată să semneze și fără a se menționa mijlocul de transport, fiind trecut doar auto.
Marfa achiziționată cu această factură a fost vândută la același preț de achiziție către SNIF SA, cu factura GJ- - din 02.10.2003, prin delegat.
3. Prin factura - din 15.12.2003, se aprovizionează cu centrală termică și un convertizor de la. IMPORT EXPORT SRL B, prin delegat, fără menționarea mijlocului de transport, marfa fiind vândută către SC. SA prin delegat.
Din verificarea în baza de date a evidenței populației s-a stabilit că seria și numărul cărții de identitate trecute ca aparținând delegatului aparțin în realitate unei alte persoane, ( ), rezultând că vânzarea este.
4. Prin factura DJ -/02.02.2004 se consemnează aprovizionarea a 9500 Ť. de la SC SRL D, prin delegat, auto Gj-03-, marfa achitată în numerar și care este livrată către SRL cu factura Gj--- din 04.02.2004, prin delegat, fără date de identificare ale delegatului și fără a se trece autovehiculul folosit.
Din verificări autovehiculul cu numărul Gj-03-, a rezultat că aparține numitului, care, audiat, a declarat că nu cunoaște inculpatul, delegatul și că autoturismul nu poate transporta acea cantitate.
Totodată, numitul a negat că ar fi fost delegat în această operațiune comercială și a precizat că nu îi aparține semnătura de primire.
5. Prin factura DJ -/05.02.2004, se consemnează aprovizionarea a 134. beton și 35. mortar, de la. SRL D, fără a se menționa mijlocul de transport, marfă achitată în numerar pe bază de chitanță și livrată la. SRL, cu factura GJ--- din 07.02.2004, delegat, care, de asemenea, audiat, a declarat că nu a fost delegat iar semnătura de primire nu-i aparține.
6. Prin factura - din 18.02.2004, se aprovizionează un manometru, trusă scule, trusă vopsitorie, polidisc, bormașină, termometru, de lucru cu menghină, trusă chei și 10 pensule vopsit de la. INTERNAȚIONAL SRL B, prin delegat, fără a se menționa mijlocul de transport, marfa fiind livrată către SRL, cu facturile - din 27.03.2004, și -/28.02.2004, delegat fiind, cu auto - și -.
Din verificările în baza de date a evidenței populației județului G, a rezultat că nu este înregistrată nici o persoană u numele de.
Din adresa Imprimeriei Naționale a mai rezultat că factura - a fost ridicată de la. MEDIA SRL la 29.03.2004, de delegatul SC COM SRL (ulterior emiterii ei, potrivit evidenței societății administrate de inculpat).
7. Prin factura - din 19.02.2004 se aprovizionează 8400 kg șină cale ferată de la SRL C, prin delegat, fără a se menționa mijlocul de transport și fără semnătură a delegatului, marfa fiind achitată în numerar pe bază de chitanță și livrată către REMAT G SA, cu factura GJ- - din 20.02.2004 având ca delegat pe.
8. Prin factura DJ- - din 09.03.2004 se aprovizionează 42. BCA de la SC. SRL D, prin delegat scu și auto -, marfa achitată în numerar.
9. Prin factura DG 8- din 10.03.2004 se aprovizionează 40. BCA de la SC. SRL D, prin delegat scu și auto -, marfa achitată în numerar și livrată către SRL cu factura GJ- - din 12.03.2004, prin delegat, fără menționare auto.
Verificările ulterioare au arătat că seria și numărul cărții de identitate trecute în facturile de la pct.8 și 9 ca aparținând delegatului scu, aparțin numitei, care a precizat că nu cunoaște nimic în legătură cu operațiunile comerciale.
Totodată autoturismul corespunzător numărului de înmatriculare era o 1300 radiată la 15.09.1999, iar în anul 2004, proprietar era numitul, reînmatriculat sub nr.-.
10. Prin factura -/10.05.2004, se aprovizionează 2 motoare electrice a 30 kw, 2 motoare electrice de 22 kw și 2.fălci de concasor de la. SA H, prin delegat, fără a se menționa mijlocul de transport, marfa fiind livrată pe bază de factură fiscală către SA
11. Prin factura - din 03.06.2004, se consemnează aprovizionarea unui motor termic de la. SA H, prin delegat, fără a se menționa mijlocul de transport,marfa fiind livrată pe bază de factură fiscală către SA
Potrivit adresei 22742/2005 a DGFP V, SA H nu figura înregistrată în baza de date, potrivit adresei ANAF B, Serviciul tehnologie a informației nr.12304/13.06.2005, se reține că în baza de date de la registrul comerțului nu figurează înregistrate SRL B, TRANSPORT SRL, iar INTERNAȚIONAL SRL are un alt cod fiscal.
Potrivit adresei 46613/2005 G, rezultă că SRL D, nu apare ca înregistrată (la codul fiscal apare însă o societate cu număr asemănător).
Din nota din 15.09.2004 a Direcției Control Fiscal B, a rezultat în baza de date a ORC și DGFP B, nu figurează înregistrată IMPORT EXPORT SRL.
Din raportul de expertiză nr.18545/17.03.2006 întocmit de Serviciul Criminalistică al G, a rezultat că scrierea din facturile nr.-, -, nr.-, nr.- și - și chitanțele aferente lor, aparține inculpatului, iar scrisul din factura - și cele 4 chitanțe aferente aparțin numitului, scos de sub urmărire penală, pentru art.290 pen.
Starea de fapt descrisă prin rechizitoriu și constând - per ansamblu - în evidențierea în acte contabile a unor cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, a fost dovedită prin coroborarea proceselor-verbale de constatare și de sesizare întocmite de DGFP G, rapoartele de expertiză contabile și grafoscopice, adresele și notele menționate anterior, facturi fiscale și chitanțe, declarațiile martorilor, declarația învinuitului și indică fără niciun dubiu existența activității ilicite și săvârșite cu vinovăție de către inculpat.
În drept, instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului - descrise mai sus - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din 241/2005, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptei, întinderea prejudiciului, pericolul social concret, persoana inculpatului, felul și limitele de pedeapsă și, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, dat fiind și lipsa antecedentelor, în baza art. 81.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata prevăzută de art.82 pen. atrăgând atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.pen. urmând ca în baza art.71 alin.5 pen. să dispună suspendarea executării pedepsei accesorii.
Asupra laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat că suma solicitată de ANAF - B, DGFP G este nejustificată în raport de concluziile specialiștilor contabili, și, în plus, se impune scăderea din prejudiciul calculat de expert dobânzile produse de impozitul pe profit și dobânzile produse de TVA, cu motivarea că restul sumelor sunt produse efectiv prin infracțiune, venitul ilicit (suma cu care inculpatul s-a sustras de la impozitare, ori de la plata TVA), neputând produce dobânzi potrivit Codului fiscal, activitățile cu titlu de infracțiune nefiind astfel operațiuni comerciale, ori fapte de comerț.
În consecință, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și a fost obligat inculpatul la 55.315 lei către ANAF B - G, cu titlu de despăgubiri civile, suma urmând a fi reactualizată la data plății integral, procedând doar la obligarea inculpatului, nu și SRL TG-J pe care a administrat-o, întrucât societatea a fost radiată la 29.07.2008, în urma declarării falimentului, așa cum rezultă din adresa ORC nr.49534/19.11.2008 (94).
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpatul și ANAF B, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul declarat de inculpat s-a susținut că faptele sale de a intermedia între vânzătorul și cumpărătorul unor mărfuri, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în forma prevăzută de disp. art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr.241/2005 și a solicitat achitarea sa.
În apelul declarat de ANAF B prin DGFP G, s-a criticat sentința pentru greșita obligare la despăgubiri către DGFP G, care nu are statutul de parte civilă în cauză. Admițând apelul, urmează ca suma pe care o va achita inculpatul - și care va fi reactualizată la data efectivei plăți - să se achite către Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de ANAF
Cu privire la cuantumul prejudiciului, acesta a fost apreciat de partea civilă ca fiind greșit stabilit și s-a solicitat acordarea sumei de - lei.
Prin decizia penală nr. 80 de la 08 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de inculpatul și G; desființarea sentinței apelate și aplicarea art. 74-76.pen. cu privire la inculpat și reducerea pedeapsei aplicată pentru inf. prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 2341/2005, de la 2 ani închisoare la 1 an și 4 luni închisoare.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 55.315 lei, cu titlu de despăgubiri civile, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată la data plății integrale către Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de ANAF B, în loc de obligarea acestuia către ANAF -
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat că textul de lege menționat prevede că evidențierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, ori evidențierea altor operațiuni fictive pentru a se constitui infracțiunea de evaziune fiscală. Or, inculpatul, în calitatea sa de administrator la SC SRL Târgu Jad edus TVA, la o serie de facturi fiscale care nu îndeplineau condițiile de documente justificative, prin întocmirea unor facturi cu furnizori fictivi, neînregistrați la Registrul Comerțului și neînregistrați ca plătitori de TVA.
Instanța de apel a apreciat însă ca fiind întemeiată critica privind cuantumul pedepsei aplicate, sens în care a reținut că inculpatul a recunoscut implicit fapta comisă, cuantumul prejudiciului cauzat, împrejurarea că nu a mai comis alte infracțiuni și că a avut o bună conduită anterioară, astfel încât se pot acorda circumstanțe atenuante în favoarea acestuia, cu consecința reducerii pedepsei de la doi ani închisoare, la 1 an și patru luni închisoare.
Nu s-a putut primi critica făcută sentinței de către reprezentantul parchetului cu privire la greșita neinstituire a sechestrului asigurător și a neaplicării pedepsei complementare inculpatului, întrucât, sechestrul asigurător nu poate fi menținut din moment ce organul de urmărire penală nu a luat această măsură în cursul urmăririi penale și nici nu a identificat astfel de bunuri care ar fi putut fi indisponibilizate, iar inculpatului nu i se poate aplica pedeapsa complementară, deși disp. art. 9 al 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 aplicabile în cauză o prevăd, nefiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 65 cod penal, pedeapsa stabilită de instanța de apel fiind sub doi ani închisoare.
Motivul invocat de partea civilă în apel, s-a apreciat ca neîntemeiat, deoarece suma la care a fost obligat inculpatul de către instanța de fond, respectiv 55315 lei, a fost stabilită pe baza unei expertize contabile, iar aceasta a diminuat corect suma cerută de partea civilă prin neluarea în calcul a dobânzilor produse la impozitul pe profit și TVA, ca nefiind produse efectiv prin comiterea infracțiunii.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs - în termen legal - atât inculpatul, cât și partea civilă Statul Român prin B - Direcția Finanțelor Publice
În recursul părții civile a fost criticată decizia privitor la greșita stabilire a cuantumului despăgubirilor datorate de inculpat, arătându-se că acesta a produs și un prejudiciu în valoare de 68.335 lei, reprezentând majorările de întârziere calculate conform dispozițiilor Codului d e procedură fiscală. În recursul inculpatului s-a solicitat în teză principală, casarea deciziei cu trimitere pentru rejudecarea apelului, motivându-se că nu au fost administrate toate probele solicitate de inculpat, iar în teză subsidiară, s-a solicitat rejudecarea cauzei și achitarea inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății, cu motivarea că faptele sale reprezintă acte de comerț și nu infracțiuni, deoarece nu a falsificat facturi sau alte acte juridice. S-a motivat că fapta prev.de art.290 p nu există, ceea ce produce consecințe și asupra infracțiunii în cauză, iar sub aspect civil, s-a arătat că inculpatul a cesionat părțile sociale, astfel că nu mai are obligația de a răspunde pentru pasivul societății.
Analizând recursurile promovate, se reține:
Instanțele de fond și de apel au reținut o situație de fapt concordantă cu probele administrate, inclusiv recunoașterea parțială a inculpatului, în sensul că în perioada septembrie 2003 - iunie 2004, inculpatul în calitate de administrator la SC SRL Tg.J a înregistrat în evidența contabilă 11 facturi fiscale, care atestau operațiuni comerciale fictive, privitor la achiziționarea și revînzarea de mărfuri în baza cărora a calculat TVA deductibilă în sumă totală de 23.772,8 lei, și cheltuieli cu mărfurile în sumă de 125.120 lei, fără a achita obligațiile fiscale către bugetul consolidat de stat și, în acest mod, producând următorul prejudiciu: 27.269 lei reprezentând impozit pe profit, 23.773 lei reprezentând TVA, 8.932 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente impozitului pe profit datorat, 7.681 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere aferente TVA datorat.
Se reține de asemenea că expertiza grafoscopică a stabilit că inculpatul a completat 5 facturi și chitanțele aferente lor, iar societățile indicate în calitate de furnizori - SC SA H, SC SRL B, SC TRANSPORT SRL B, SC SRL D, SC IMPORT EXPORT SRL - nu au fost înregistrate la Registrul Comerțului, iar pentru alți furnizori au fost menționate date de identificare nereale ( SC INTERNAȚIONAL SRL).
Pe de altă parte, din declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale și în timpul cercetării judecătorești, se reține că acesta a recunoscut că operațiunile comerciale, înregistrate în evidența contabilă a societății pe care o administra, au fost fictive, respectiv transferul de mărfuri se realiza între furnizorul inculpatului și cumpărătorul final, fără a intra vreodată în posesia societății SC SRL, în schimbul acestor operațiuni, inculpatul obținând un comision pentru fiecare vânzare.
În fapt, această operațiune reprezenta doar o modalitate de a asigura aparența de legalitate pentru mărfurile achiziționate de cumpărătorul final (astfel cum rezulta din facturile încheiate între SC SRL și beneficiari), prin intermediul societății administrată de inculpat, care, în realitate, nu cumpăra mărfurile respective pentru a le revinde, dar era o societate care funcționa cu îndeplinirea formalităților legale.
Este cert însă că inculpatul a înregistrat în evidența contabilă aceste achiziții fictive, precum și vânzările ulterioare, dar fără a calcula impozitul pe profit și TVA aferente, în acest mod săvârșind infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.c din Legea 241/2005.
În aceste condiții, apărarea inculpatului care a susținut că nu a acționat cu vinovăția specifică infracțiunii, nu poate fi reținută ca pertinentă, cât timp acesta avea calitatea de comerciant (administrator și asociat unic al unei societăți comerciale) și, astfel, nu se poate prevala de necunoașterea dispozițiilor legale în materie.
În privința criticilor întemeiate pe motivul de casare prev.de art.3859pct.10 p - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unor probe sau cereri esențiale pentru soluționarea cauzei - se constată că nici cu ocazia audierii de către instanța de apel la termenul din 8 aprilie 2009 și nici cu ocazia dezbaterii apelului, acesta nu solicitat administrarea altor probe și nu a invocat excepții,ci doar a invocat apărări privind soluționarea fondului cauzei, acestea fiind analizate de către instanța de apel în considerentele deciziei recurate.
Față de aceste considerente, se constată că recursul promovat de inculpat este nefondat, soluțiile adoptate de instanțele de fond și apel fiind legale și temeinice atât privitor la constatarea existenței infracțiunii, cât și a individualizării pedepsei aplicate în speță.
În ceea ce privește recursul declarat de partea civilă care a solicitat rejudecarea cauzei sub aspect civil, în sensul acordării și a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente TVA și impozitului pe profit datorate, se reține caracterul nefondat, deoarece răspunderea civilă a inculpatului nu poate excede acoperirii prejudiciului efectiv cauzat prin activitatea infracțională, astfel cum justificat a reținut și instanța de apel.
Apărarea recurentului inculpat, privitor la soluționarea laturii civile a cauzei - acesta invocând cesionarea părților sociale la data de 21 iulie 2005 către numitul și, implicit, lipsa calității procesuale pasive - este nefondată în cauză, de vreme ce activitatea infracțională s-a realizat în perioada 01.09.2003 - 30.06.2004, anterior modificării actului constitutiv al societății, iar în prezent societatea SRL fiind lichidată, administratorul - asociat unic - va răspunde cu propriul patrimoniu pentru obligațiile fiscale ale societății.
Față de acestea, în cauză sunt incidente prevederile art.38515pct.1 lit.b p, ambele recursuri fiind nefondate și urmând a fi respinse, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile penale declarate de inculpatul și partea civilă Statul Român prin B - DIRECȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, împotriva deciziei penale nr. 80 de la 08 aprilie 2009 pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Gorj - Secția Penală.
Obligă recurenții la plata a câte 75 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. Jud.: ---
Jud. apel:
C-tin.
Dact. 2 ex./ - 13.01.2010
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Claudia Lăutaru, Tamara
